Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-25

AMILU ALU UNSPREZECELE VOU3SCE ȘI VEI TUTE Gap. Di8t. Pe ap fi.............................lei 128 — 152 Pe șaste luni.................... » 64— 76 Pe trei luni.................... » 32 — 38 Pe aă lună...................... » 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. ---MERCURT, 25 OCTOBRE 18«7. X.U2Z1NEZA TE ȘI VEI L î Abonamentele în Bucuresci Pasagiulu Românii No. 1. — In districte la corespondinții diartului și prin poșta. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu ADÜNCIUBILE Linia de 30 litere........................i lee. Inserțiuni și reclame, linia........5 ggttU( SERVIȚII) TELEGRAFICI ! Aici! B«HMILI!l> FLORENZA, 4 Noembre. Garibaldi primindă a se retrage, mergea spre Abruzzi cu 3,000 voluntari, cândă fu atacată de 12,000 pontificali. Lupta fa din cele mai crâncene. Garibaldianii se retraseră în fruntariele regatului. Se zice că per jderea Garibaldianilor ar fi de 600 ómeni. Garibaldi a trecută prin Florenza mergânda la Gaprers,. piariulă „Italia“ ifice că 'u consiliulu muistriloră ar fi fostu desbateri d’a se publica nota prin care ministerială Italiană a respurtsu la nota d-lul de Moustier. Scomptulă că Garibaldi ar fi rănită este neadeverată. ADMINISTRAȚIUlfI SA, PASAOIULU ROMANI Ro Î. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactară respundetorii Eugenia Carada. (Serviciulu privată alu Moniinttului.) CONSTANTINOPOLE, 26 Octobre. — Vaporul „Arcadion“ s’a reparată ți se va pune în serviciulu turcescă. — Principele Serbiei cere ca Midhatu pașa se fiă permutată și ca Porta se destine pensiuni pentru familiile persanelor ucise pe vaporul „Germania.“ Gemil-bey plecă în misiune pentru Creta. Se asigură că puterile, afară de Englitera, aderă a trimite uă nouă notă Porței prin care se cără facerea unui plebiscită în Candia. Pofta redusă, de cîndă că 'i place mai bine se abandone Creta de cătă se facă plebiscită. CONSTANTINOPOLE, 2 Noembre. — Proclamațiunea lui Ali-pașia <zice că armistiția sa sfîrșită astăzî. Momentul de pacificațiunea sosită. Reorganisarea administrativă trebue se fi făcută suptă asistența delegaților poporațiunii. Proclamațiunea anunciă mesujele urmatore: Trupele otomane vor apăra pe locuitorii pacînici; autoritățile locali vom veni în ajutorul trebuințelor« poporațiune»; voluntarii străini prinși voră fi condamnați după legile de resbelă , fiecare supusă turcă prinsă cu armele în mână va fi condamnată de tribunalele mixte. PETESBURG, 2 Noembre. —■ In urma propunere făcută de Rusia, în numele iei, a Franciei, Prusiei și Italiei, la care Turcia a întârziată de a respunde: „Siamulu din Petersburg „publică declarațiunea făcută după acesta și circulara lui Gorceacoff cu data din 30 Octobre, explicăndă acastă declarațiune. Printr’însa se reaminte silințele și consiliurile ce puterile dă dată necontenită guvernului otomană, care în schimbă a opusă uă inerție pe care nimicii n’o póte strămuta; aseminea că armistiția nu este seriosit; că lupta crâncenă care continuă e causa permanentă de agitațiune a poporațiunilor creșcine din Turcia, ale căroră dorințe, nici uă reformă organică nu le satisface; că puterile s’au sieită silințele pentru conciliere și consiliurile de prevedere; că ele, fără a renuncia la misiunea genei așa ce consciința le impune, declină orice responsabilitate și lasă pe Porta în voia consecințelor ce ară proveni din actele sale, declarăndu-i că d’aci înainte ea va reclama în zadaru sprijinulă loră morale în încurcăturile preparate, din causa puținului respectă ce Turcia a dată consiliuriloră loră. PETERSBURG, 3 Noembre. — In Podolia se răspăndescă proclamațiuni către Gabțiaui cari amenință pe proprietarii de moșii de a le arde proprietățile loră décá le voră vinde spontaneu Rușiloru. Proprietarii voră trebui se facă astferă în cătă actulă de vînzare se aibă apariția unei sequestrațiunî forțate. Proclamațiunea termină 7 cândă că a începută a se ivi aurora consolatare pentru amicii patriei. FLORENȚA, 30 Octobre — In urma declarațiunilor făcute, cabinetul italiană a dată ordine, după ocuparea Civitei Vechia de Frances!, trupelor italiane, de a intra în Statele pontificale spre a ocupa căteva locuri. LONDRA, 1 Noembre. — „Times“ (zice că, în sara de 20 Octobre, doue brigade francesenă sosită la Roma. Poporațiunea era linișcită. Astăzî se așcepta uă atacă ală pontificalilor« contra Garibaldianilor». PARIS, 1 Noembre. — „Patria“ a publicată era sara ună articlu în care că daci trupele italiane voră intra pe teritoriilă romană, acesta va fi oă declarațiune de resbelă Franciei. Astăz Ji, „Constituționalulă“ desminte categorică acastă aserțiune. PARIS, 1 Noembre. — „Eterhard“ ztce că, tote trupele pontificale, sunt concentrate la Roma și Civita Vechia. — „Pressa“ asigură că Napoleon și imperatorului Austriei sunt forte de acordă asupra tuturor chestiunilor pendînți. — Imperatorilă Austriei se va întorce Luni — La Toulon sosescă necontenită transporturi pentru a îmbarca trupe. PARIS, 2 Noembre.— Astăzî a fostă consilie de miniștri la Saint-Cloud. Ministrul de resbelă a primită uă depeșă de la Civita Vecchia, cu data de 31 Octobre, care anunțță că Dumon a intrat în Roma cu brigada Pocbes. Trupele au fost și primite cu entusiasmă de către poporațiune. — Garibaldianii sunt înpregăriulă Romei. Guvernul Italiei refuză tóte cererile de acceptarea unui plebiscită pe teritoriul pontificale. TOULON, 2 Noembre. — Flota cuirasată s’a reîntorsă. frece bastimente șu trupe și tunuri pleca astă sara. PARIS, 3 Noembre. ■— „Monitorul“ conține uă depeșta cea adresată ministrulă de externe către reprezintantele Franciei din Florenza la 1 Noembre, în care se zice că, proclamândă cu energie respectată datorită de către toți cetățianii angagiamentelor internaționali, și declarândă că este gata a reprime desordinea și a menține autoritatea, guvernul lui Victor Emmanuel ne-a făcută se sperămu că noulă ministerQ, mergêndu cu pași șicuri și tari în calea ce’i era însemnată, va putea, prin mesurî eficacî, a descuraja tóte uneltirile revoluționare și a restabili pe bazele sale ordinea morale și materiale. După ce esprimă părerea de reă că uă asemenea politică n’a fostă întrebuințată de la începută, nota adaugă că guvernul francesă a aflată cu uă penibile surprindere că trupele italiane au ocupată orecari puncturî pe teritoriul pontificale. Guvernul francesă nu póte în nici ună modă se acopere cu consimțimemtulă sau acestă intervenire. Daci guvernul regelui crede că póte aștepta din partea Franciei uă adesiune tacită, acesta este uă ilusiune pe care guvernul francesă trebue se o împrăștie fără a sta la Indouala. Nota conchide mărturindă via părere de reă cu care guvernul francesă a văzută pe Italia depărtându-se de la oă liniă de conduită care, după părerea lui, este singură conformă cu interesele Italiei. PARIS, 3 Noembre. — „Etendard“ Z*Ct Napoleon a destinată cu împeratură Austriei care se întorce mănestiră în Statele sale. — A sosită Lamarmore, care a fostă primită de dimineță de către împeratură, apoi a avută cu Moustier un lungă conferință. — „Francia“ zice că, misiunea lui Lamarmora este justificațiunea atitudinea guvernului italiană. Ea adaogă ca condițiunile guvernului francesă spre a trata cu Italia suntă ca Italia se nu aibă nici ună amestecă și nici uă acțiune comună în Statele Romane. — Francia nu admite pretențiunea Italiei de a se retrage, după ce soldații francezi vor deșerta Roma. Italia are ună mijjlocă d’a repara violarea dreptului gințiloră, conbătâadă bandele garibaldiane mai anteră și apoi se se retragă. Francia a împinsă moderarea sea pînă la cele mai din urmă margini, voindă se lase Italiei timpă a cugeta fericeu în nisce circumstanțe asta de grave. — „Etendard“ anuncță că regina Neapolis a părăsită grabnică Roma, și a cerută ospitalitate baronei Rotschild, la castelul de la Regay, apropo de Geneva. — „Pressa“ zice că guvernul engleză a declarată cumă că se va abține absolută în privința cestiunei romane. — „Monitorul“ de sóra anunciă că Beust, după întorcerea de la Londra, va veni la Compiegne. — „Etendard,“ relativă la nota lui Moustier. zice că Francia condamnă intervențiunea italiană. El adaogă că nu crede în sucesul generaliului Lamarmora, fiindăcă Italia, în loc de a da satisfacerea necesară, n’a făcută de cătă nisce noui pretențiuni cari nu se potă primi. FLORENZA, X Noembre. — „Gazeta“ oficiale» Zice: Intrarea trupelor italiane în Statele pontificale va restabili ordinea. — Cialdini a plecată la Terni. *— Tate comitetele instituite pentru a da ajutoră insurgințiloră au fost disolvate. — Nicotera este la Velletri, Garibaldi la Marcigliano, 1 V2 departe de Roma. — Garibaldi invită pe voluntari a stării în întreprinderea contra Romei. FLORENZA, 1 Noembre. „Opinione“ declară că trupele italiane au fost e Salutate cu enrasiasmii pretutindeni pe teritoriilă romană; în mai multe orașe, s’a stabilită guverne provisorii în numele regelui Italiei. FLORENZA, 2 Noembre. — In circularia adresată agenților Italiei din străinătate, Memabrea espune programa și menționeză dificultățile datoriilor impuse Italiei prin convențiunea din Septembre. Cu tote astea Italia e făcută totă spre a o împlini cu realitate. Cu totă cordonală de trupe, căteva bandetă pătrunsă în teritoriul romană, favorisate de condițiunile topografice. Guvernul italiană nu crede că intervenirea franceză e necesară, pentru că trupele pontificale sunt de ajunsă spre a apăra Statele bisericei. Esigințele oporei și intereselor naționali au determinată pe guvernul italiană a face să trecă trupele sure frontiera romană. Trupele au ordină de a respecta pretutindeni autoritățile papale și se stavilescă linistea în poporațiunea care a cerută ajutorul Italianiloră. Intervenirea francesa a schimbată convențiunea din Septembre, este înduoiosă decă, în acesta privință, spiritulă convențiunei a fost observată, dară oricum ar fi Italia va trebui se ia aceaașî posițiune ca ca cea altă parte contractantă spre a putea negocia pe aceluași piciură. Guvernul speră uă soluțiune care se satisfacă aspirațiunile naționale și se asigure ’n aceluași timpă demnitatea independinței Papei. FLORENZA, 2 Noembre.— Jurnalele 7*° 6 că Francesii au ocupată Viterbo și mergă asupra Velletri. Proclamațiunea lui Garibaldi conchide că trebue să se sfîrșască totă în curăndă. Se presupune că uă luptă între Garibaldi și zuavî este emiuintă. — țiarulă „Diritto“ Zice că Francia printr’uă nouă notâ ar fi declarată câ primirea plebiscitului în Statele romane ar fi considerată ca ună casă de resbelă.— „Opinione“ asigură ca lipsită de orice fondamentă sgomotală despre nota franceză către guvernul italian, prin care Francia ar cere dezertarea Statelor pontificali de către trupele italiane. Francia ar fi declarată numai că intervenirea Italiei ar produce oă situațiune din care ar putea deriva grave dificultăți, fără a declara cu tote acestea care ar fi atitudinea sa ulterioră. — îndată ce am intrată Francesii în Roma cea mai mare parte din pontificalia ieșită din orașă, spre a opera în contra lui Garibaldi, care, după cumă se Zice, este totă la Monte-Rotondo.— S’am arestată mai mulți indivizi inculpați că ar fi căutată se oprescă pe soldații italiani de a-și face datoria. LONDRA, 3 Noembre. — Se asigură în cercurile diplomatice că Beust ar fi trimisă din Paria oă notă circulară către puteri zicândă că Francia și Austria suntă de acordă cu tote cestiunile principali. ROMA, 3 Noembre. — Liniște complectă.— Francesii intrăndă în orașă n’aă întemniza cea mai mică resistență. FLORENZA, 3 Noembre.— „Gazeta oficiale“ constată că mai mulți soldați pontificali refugiați pe teritoriul Italianilor, auntă conduși la Spezia; ei vor putea se se întdrcă în libertate.— După stopínroao^ Oaiílor refaci «lea o parc* trage.— Austria ar fi acceptată conferința într’unu modă verbale. Engletera și Prusia stăruescă asupra principiului de neintervenire. Rusia ’s-a rezervatu demisiunea rea pînă căndă Francia ’și va expune obiectele de cari se va ocupa conferința. Velletri a votată anexiunea sea cu Italia printr’ună plebiscită care a avută 4038 voturi fără nici unulă contra. FLORENZA. 8 Noembre__„Opinione“ crede că conferința nu ar putea resolva cestiunea romană.— „Reforma,“ organă garibaldiană, declară că Garibaldi nu va da armele de cătă numai dacă regele va chiăma uă nouă ministeră. COPENHAGA. 3 Noembre.— Guvernuldanese a vîndută insulele sale indiene de la vest Statlor Unite pentru 3 4 milione talere. MANCHESTER, 3 Noembre.— Cinci feniani au fost condamnați la marte. BOMBAY, 14 Octobre. — Întâia brigadă din expedițiunea Abysiniei" a plecată de le Aden la Massora. HAVANA, 20 Octobre. — Tegetoffa sosită fără se fi primită corpul lui Maximilian: se face, spre a numi îndată uă comisiune care se cerceteze și se le nimicesc, sau se le confirme. Șicum că și Em. Lea Mitropolitulu de Suceva, și Ministrul Cultelorö ac dorința d’a face se sucescu adevĕrulu și se domnască dreptatea, putem afirma că comisiunea de cercetare se va numi îndată și câ ea va fi compusă de bărbați cari se bucură de stima generale. țiariul din Paris le Temps din 29 Octobre publică urmatoria depoștă: „Bucuresci, 27 Octobre. ..Principele a primit o erouă deputațiune din partea coloniei străine stabilită în România, care a îmmânatouă adresă supta-semnată de mai mulții de 200 de comercianți străini. Suptasemnații ílü rogá d’a lua mesure contra sciiitorii falși © și calomniese respăndite de presa străină, cari arată țera în agitare generale, ceea ce face ca comercialii lorö se sufere. Totu d’ua dată adresa mulțumesce Alteței—Sale pentru ordinea, liniștea și încrederea care domnesce pretutindeni în România.“ Așia darü, dacă acésta scrie va fi adevărată, străinii comercianți din Bucuresci, dovedesc că eu mai multă inteligință, mai multe cunoșcințe politice, mai multă iubire de adevăru și mai multú patriotism^ de câte unele din ^iariele din România, ce s’au font datu numai pentru a calomnia țara ș’a servi pe inimicii iei din afară. Suirile telegrafice, atâtu ale Monitorului câtu ș’ale nóstre, foile francese ce primirámn a’í, și epistolele particulare ce né-au venitu din Italia și din Paris, se 'ntrunescu tóte spre a arăta temerea ca invasiunea francese la Roma póte aduce și unü resbelii generale și mari pericle în Italia și chiar în Francia. Foile din Paris, critică cu cea mai mare tăriă spedițiunea Romei și arată că situațiunea nu pate fi în adevăru scăpată de câtü prin asociațiunea Franciei, bucurându-se de tóte libertățile, cu Germania unită și liberă. D. Peyrat, într’unu articlu publicatü în Vevenir National (28 Oct.) ,ise între altele: „Oricare ar fi proiectele actuale ale guvernului calea pe care a intratü Ílu va conduce multü mai departe de câta voie sce pute a merge. Se se bucure dar apartita legitimiste și clericale, darü se nu-și prefacâ mari ilusiuni. Dacă triumfulü iei d’uă ne Intrintezá, nu ne des animâzâ însă, nu ne face se ne ’ndoaime de viitoru. „Cea’a ce armata nóstră se duce se protege în Roma, nu va fi mai scăpată prin a doua spedițiune de cätü prin cea d’ántéiü. „Spiritul seclului este întregit pentru principiele Revoluțiunii. Aceste principii, la care Francia mai cu seamă ține din fundulű rorunchilorü iei, cercuiesca și paralisă chiar p’acei carii le atacă. Se se bucure darü în placaj, partita legitimistă și clericale: isbenda iei de a-l cu va schimba nimicii nici din destinările iei nici din ale nóstre: și ori ce va face nu a iei va fi cea după urmă biruință.“ Și ’n aceste timpuri atătu de critice ș’atăt de mari ve^ându mai cu sumă complicărele cele grave ce se pregătescu în Orinte și nota Princepelui Goitchakoff cari o anuncă că resculare generale în Oriinte sunt încă la noi și numai la noi, partite cari, dupe foile lor, Conveniunea, Dreptulu Moldovei, Moldova, (Boldur Lățescu), Gazeta de lași și Îndependința, (ale partitei celei vechi), ceru lupte de partite și încă ce felu de lupte? lupte cari se paraliseze acțiunea din întră în Cameră și ’n țeră și se servescu asta felu, prin solință sau nesciința, dorințele inimiciloru naționalității române. Daru óre națiunea lăsa se-va amăgi și d’astă dată? Gâdova la 1867 în cursele reacțiunii cumva cățlută is 1864 în aoșie ale despotismului? După căte veți arăma prin adresele cătră domnitorii în favorea Ministeriului in generes’a d-lui Ion Brătianu în parte, și după alegerile comunale din Bucuresci și din Iași, suntemö în dreptu a aprins că națiunea înțelege acumO, scie și este otărîtâ a merge cu tăriă și fără șipvâire pe calea cea mare a libertății și a naționalității; și otărîtă fikdü va merge, și mergêndü cu credință va ajunge la curéndü la capitala doritü, căci, cumü dice d. Peyrat, „oui ce ce va face nu a reacțiunii va fi acum și cea după urmă biruință.“ Bucuresci 2‘ ES* ț>iaridin din Iași Dreptatea anuncă în luna trecută, că Era. Sea Mitropolitulu de acolo ar fi datunesce ordine violatóre de lege cătră toți preoții din Moldova; puginu timpii mai pe urmă toti acesti dlranul ne spunea că cele suse despre violarea legii s’eu confirmații. La rândulu nostru amu primitu mai multe epistole cari acusau fórte pe Mitropolitulu Moldovei, arau refusatu d’a le da publicitate; daru numeraliloru crescendű și acusările devenindu din ce în ce mai grave ne-amQerecutu datori a publica epistola din urmă ce ni se trimite, și care denundă s’afirma că la Monastirea Neamțu, se comite sirusurile, atrocitățile, puteri fi țlice, cele mai mari. A tăcea aceste acusări, dacă ele n’ar fi adevérate, ar fi ale două tăriă mai mare, căci s’ar propaga prin șiepte și s’ar crede și este în interesul celor acusați a nimici calomnia în lumina cea mare. In tóte cașurile daru credurărau că facema celu mai mare serviciu și Bisericei, și Mitropolitului și d-lui Ministru alu Cultelore, d’a da publicității acusările ce V ■* , SOIRI DIN STATURILE PAPALI. Marți 22 Cotoare. Porturile au fostfi alaoste, pe mai multe puncte ale orașial»r d’udată. Grămădiri numeróse de poporă a;. Începută a se forma. Autorității pontificali au ridicată baricade tirade. Uă casarmă de zuavl a foste taiată ș’aruncată în aern. Insurginții ia S n’au putută resiste și liniscea cu fostâ corăndă restabilită; on tôte antece linistea a fostă mare în regiunii guvernamentali. Mercur!, 23 Octobre. In jurelă orașului, grania Crineau devenită mai numeróse și mai camețe. In partea porților ei, sau făcri"1 ma’ uralte încercări între trupe și lasqr^tețl. Joui, 24 Octobre. Noptea situațiunea s’a agravată. Insurginții se ’mulțină din monedă în momentu, și poporul, romanii SI.sețson a se uni cu dînșii. Bombe făceac spresiune în tote părțile. Florenția, 24 Octobre. Roma. — In noptea de 22 spre 23 prăfăria casarmei zuaviforă cere era minată a făcută spresiune, s’a aruncatu în aera. acestua era serânduS insurecțiunei. Insurginții s’au lnc £ arme la luptă. S’aă făcută bâtălie pe mai multe punte ale orașiului. Intre sqri pe piața Coloana, în zina de 23. Ilisacesula insurgințiloră a fostă capsată de lipsa de arme. Orișiulu e în mare agitate. Se așcepta uă nouă mișcare. Cincî zeci de zuavî ară fi peritu din causa spresiunei profăriei. Sa citesce în Monitorul Universale. „Deputatul Cairoli, care se ’ncercase, cu cățîva partisani a intra în Roma pe un barcă, o fostă ucisă și unulă din frații lui rănită. Garibaldi, ca tö teaste, în fruntea vremitru mii de voluntari se ’nainteza spre Roma în direcțiunea Monte-Rotondo. Aginia Havas -Bullier transmite depeștere urmatore: Florența 24 Octobre. Scrisoaiele din Roma anundă că, în noptea de la 22 spre 23, uă colonă de fapte-deci de Romani, condusă de cei două frați Cairoli, a fostă încongiurată afară din parta Poporului de ună corpii de znavi. Insurginții erau armați cu revolvere. După oă luptă crâncenă, eia fi căzută toți, morți sau răniți, în minele pontificalitorii. Unuia dintre frații Cairoll a fost ucisa celălaltă rănită.