Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-22
66 HOMANTISt 23 t ANITA Bill 1868. se promitemü a urma, nu póte fi înțelesă de cătă toleranța. CătO despre ingerința ce se dice că s’a făcuta la alegeri, e tréba nóstru se luamü mesurî și se remediema prin dreptulu de inițiativă și de interpelare ce lu are Camera. Adice comisi nei se se tragă, să-șî amendese adresa ar fi să-î invalidămă lucrarea, și să-î arătămă neîncredere. Câtă pentru clausa finală acesta va să dică să dorimű a ne alătura de civilisațiunea latină, mai mulții de câta d’a oricăriî alte vițe europene. Câtă pentru limbă că o găsescîi destulă de corectă, căcî cine-mi garantă mie adănca schință gramaticală a d-lui Lazărescu, dar intențiunea D-lor tmî pare că ea face mai multă uă adresă incriminatore decâtă de politeță. D. Lupașcu. Adresa la tronă in Anglia a avut mai multe schimbări și modificări, după diverse împrejurări. La noi se se facă potrivită cu împrejurările și cu trebuințele nóstre. Noi dată lăsândă d’o parte deosebitele moduri francese și englese, și conformându-ne cu starea anormală a nóstru, și cu cestiunile ardințî din mesagiu, adresa nóstru se respundă la tóte căcî altafel ă nu e potrivită. puncte cuvântă Găsescă dară necesară a resta cuvântu la cele disc in mesagiă. Protestă contra comisiunea că a adoptată ca faptă îndeplinită acuzările de netolerență ce ni se face în afară. D. A. Lahovari, fice că proiectuli de respunsă la mesagiulu Tronului e nepotrivit cu nici una din ambele sisteme sunt două feluri de adrese: una anglă și alta franceză. Una care ia și discută tóte cestiunele politice și sociale, una câte una, și cea altă e mai simplă, nu e decâtă uă adresă respectisä de politeță, de curtenie, care constată simțimintele de devotamentă către zronu. Sa luama dice sau una sau alta. Respunsulă comisiunea nu corespunde la nici una din două. Elăară fi ună actă de politeță, dară citită cu băgare de semn vedemii că conține afirmări la care nu putem să ne asociemă. Vomă propune dar suprimarea a două pasaje prea colorate. In aceste condițiuni vomă fi și noî cu adresa, vomă avea ună votă mai unanimă, care va fi espresiunea devotamentului nostru către Domnitori. Daca ară trebui se facemă un respuns d in care se se atingă cestiunele din mesagiă, atunci se vorbim de tóte cestiunele, și fiecare vomă avea a discuta și a da votulă nostru de încredere sau de blamă guvernului. Daca vreți uă adresă de curtenie, atunci să scotema pasagere care dă umu bilă de indemnitate guvernului pentru trecută și viitor. Propune luarea in discuțiune a adresei și desbaterea pe paragrafe. D. P. Suciu, fiice că n’a luată cuventură a vorbi despre dreptulă Cameri în fața ministerului, nici ca se combată adresa, ci ca se se pronunțe că ideia dominantă a adresei corespunde cu dorința tuturoru d-loră deputați ce au vorbită mai nainte. Adresa e făcută cu scopii de curtenie, daru că suntă frase care au nemulțumită pe mulți, dintre care și d-luîdice aseminea că e nemulțumit de redacțiunea adresei. Părerea’ sea e ca în adresă se se cuprindă espresiunea devotamentului Cameri către Domnitor, dară totă de uă dată se se afirme înaintea Domnitorului, că persecuțiunea contra israeliților n’a esistată și nu esistă, ci că numai streinii inehticiî noștri strigă că noî îi persecutămă. Fără acesta d-luî dice că va propune la locul ă loră amendamente. D. Vomovu, fice că Camera nu are ideia de a parafrasa mesagiulu, căci miniștrilorü, care suntă totă d’auna în Cameră, le póte cere socoteli. Prin urmare adresa trebue făcută în modulă englesă. Dacă discuțiunea n’ar fi avută locu, daca comisiunea s’ar fi mărginit în acelu sistem. Adresa conține căte-va frase, la care comisiunea s’a gândită bine, cănduie-ausă în respinsă. Printr’ănsa se lasă a se înțelege că representedunea națională înțelege și prevede că constituțiunea se va înlătura și desființa. Adresele englese, are pe lângă intențiunea unei politețe, și pe aceaa a unui actă politică. Terra intrigă scie că persecuțiuni religiose mau fostă și nu suntă, și mesagiulu n’avea trebuință sa ne asigure pe noî de acesta. Trebue dară ca și noi se afirmămă și se arezămă Europei, că nu e adeverit că există persecuțiunî religiose. Comisiunea ma făcută juă adresă englesă pentru că ea se ocupă modulă generală de tóte cestiunile și proiectele anunțate în mesagiu, condüc ia tema, englese nu se ocupă nicî chiară in modă generală. Se nu uitămă că nu suntem în posițiunea politică a francesiloră și englesiloră. Combate apoi din puntură de vedere gramaticală, stilul adresei. D. M. Cogâlnicianu. Regretă că n’a putută din causă de bóla a face parte din comisiune, căcî crede d-lum că ar fi putută înlătura unele fiare ce potu aduce discuțiuni aprinse, apoi revnindă la cestiune, dice. Vâ aduceți aminte de scrisorea Mariei-Séle, înaintea alegerilor anului trecută. Printrănsa se dicea că Domnitoriulă voiesce se cunoscu , liberă păsurile țĕriî. Atunci vedendu desbaterile iscate la discuțiunea adresei, timpul ă prețiosă ce se perdea, ne am unită cu toțiî și mam făcută altă adresa de cătă deuă felicitare de respectă și devotamentă. Astăzî putem asemenea se ne întrunimă, fiindă că nu s’a petrecută nimică inspăimăntătură. Se venimă dară și acumă se facemă ca în anul trecută. Ruga apoi arătă pe comisiune cată și pe guvernă a ne pune în aceaașî posițiune a anului trecută, adică a adresată Domnitoriuluî numai felicitări de devot,amentű și de respectă. Bagă pe ministeriu se se descipline majoritatea și se ștârgă numai două frase, națiunea nu va uita că împrejurări grele etc. și unii anii și jumătate de o sinceră funcționare a regimelui constituțională etc. Care suntă împrejurările grave? intreba d-lui, și de ce se dice numai ună unu și jumătate, și nu se face umană ,și noué luni ? (D. C. A. Rosetti Primimă și noue luni) Nu primescu eu, urmezu d. Cogâlnicianu, cătă pentru Moldova eu nu vedă îmbunătățire, de cătă ce era înainte: sărăcie, miserie și jidani.— Daca vomă dice așa atunci nu vomă avea de cătă se aducemă cloșca de aură de la Paris ca s’o transformămă în monumente. Politica de înpăcare și de reconciliere e singurulu mițfilocă de a întări dinastia nostra pe tronă. ne D. Apostoliam, fiice că nu trebue se preocupămă de sistema francesă sau englesă. Mesagiu nu ne dă o expunere a situațiunei politice a țereî, și noi pe lângă încredințarea devotamentului nostru se respundemu cu o ideie analogă, de suntă în mesagiă idei analoge, sau în parte la fiecare ideie de nu suntă idei analoge. In proiectul adresă suntă două cursuri de idei și trebue se respundemă la amândouă. Forma adresei nu e complectă, căci ea arată locu la diferite interpretații, și cestiunea de formă se póte înlătura, spre a ajunge la o unanimitate cum suntă unanime și simțimentele nóstre de respectă și devotamentă către Tronă. Căndu stremoșii noștri au prohibită geamiile, în țară nuau făcută acesta din netolerență religiósă, ci ca micrlocă de conservare națională. Comisiunea clară se primescă amendamentele ce s’ar presinta, se se retragă in secțiune și speră că astă feră se va putea obține unanimitate la votarea adresei. [). Chițu raportorii, arată, că comisiunea n’a căutată a imita nici limba giulu înaltă nicî sistemele marilor politici ai Angliei, noi, dire d-lui, amu voită a face uă adresă romănască, suntem noul în viața constituțională și nu pretindemă a rivalisa cu omenii mari ai altora State, amă căutată insă se concilieze , adresa nóstru cu trebuințele fetii, evitândă discuțiunole trecute ce nau fostă fructuase in resultate frumase pentru țară. Dar ori cătă de scurta adresă se fi fostă, cine voia a găsi de disu ceva întrînsa tată ar fi putută găsi. in adresa, nostră, trebuia saă uă scurtă politeță saă se face mă uă parafrasa a mesagiului. Noî pe lângă felicitațiune amu voită a pune și simți minte și dorințe esprimate insă în modă generală. Daca mama reușită a mulțumi pe toți, acesta e lucru naturală, și de aceia începen dă discuțiunea vomă amenda, vomă respinge saă vomă priimi ce va fi bună. Nu priimescă însă în numele comisiunei întregii lecții mele de gramatică ce ne dă d-niî Voinov și Lazărescu. Singurii D. Voinov ne a datu uă secțiune de construcțiune a frașelor, dar d-lum uită că natura limbei române, ere ablativiî absoluți, face apelă la D. Laurian și alți profesori a spune că în proiectă nu e greșală de stilu și gramatică. D. Lazărescu, urmeza d. Chițu, pretinde că răă ama întrebuințată termenul ă constituționalii, în locu de representativu, se spue d-luî de cunosce vreuă diferință între acești termini. Comisiunea încă n’a înțelesă ca D. C.ogălnicianu trasa, în împrejurări grele etc. că adică i mulțumesce Domnitorului că ma făcută uă lovire de Stată. Asupra cuvântului de unii anii și jumătate etc. putemă pune starea morală, în loc de stare generală; de nu ve place nicî acesta, atunci veți pune amendamentulă d-v. cuma ve va place. Dar noî iarnă credută de datorie a mulțumi Domnitorului că ma cădută în ispită de a înlătura ! Constituțiunea (protestări.) Da, în ispită căcî chiară Christ a fostă tentată și a disu retras satana, și tentatori sufită mulți. (Aplause.) Asupra cestiunea israeliților, voădice că comisiunea ma voită a trece peste densa cu ușurință. Ea a voitu numai a fi consecință in redacțiune. Toți simțimii ce suferă România tata de acesta plagă pe care ne va ajuta Dumnezeu s’o inlăturămă ca și pe altele. In adresă nu o putemă resolva, ci am fi putută vorbi intrecuta de dânsa, și comisiunea va fi gata a primi amendamentele intracésta cestiune. D. Negură, fice că se miră și nu Înțelege cumva creț fiutu d. Cogâlnicianu in împăcare. D-lul propune a se admite adresa Senatului, afară de cele ce privescă la cestiunea israeliților, care crede că numai trebue se figure în adresă. La noi,fiice d-sea, căndu influința streina vrea se pelda ună guvernă filă escită la cestiuni antinaționali, anti-populare, și nu crede oportună a se atinge acumă cestiunea Israeliților. Ună prință ală Servii a găsită ună metodă mai espeditifu și aă curățată țara de gangrena acésta, si facă complimemtură mea. S’a făcută alusiune la alegeri; că însă guvernului și celui actuală și ală d-lu’ Ion Ghica, mamă de clisă de cătă că s’a purtat cu legalitate și nepărtinire; dar că am observată că oricăndă alegerile se facă de mă guvernă din dripta scade numerulu deputaților stângei, și vice-versa D. Ministru de interne, D. Cogâlnicianu a făcută apelă la guvernă ca se discipline majoritatea: asta este. Insa fiăcare are metoda mea, ș’a mea este d’a o lăsa se facă în libertate de constiință, ceaa ce ea crede de cuviință. Căndu ne amă adresată la națiune ne amă gândită și la Europa, căci de cinoi ani se aruncă asupra națiunei încriminări și calomnie și trebue se spunemü Europei că tóte suntă calomnii. Noi nu <•eamă gândită cumü va respunde majoritatea căci o credemă destulă de matură. D. Cogâlnicianu singură a dată ideia că luptămu regimne adeverată constituționale adresa trebue se fiă ca cea de asta-ț fii; acesta ideia amă găsitu-o în mai multe spirite și toți sunt martori că mam clisă nimenii nici ună cuvânta, am găsită și că că este mai nemerită ca Miniștrii se nu se mai pue ca în trecută la spatele tronului, ci în facia națiunii, conformă unui adeverată guvernemântă constituțională și represintativă, și de aceia am adoptă atestă principiă ca celei mai constituțională și nemerită. Eu credeamă că cele ce S’a petrecută în Senată în privința adresei se va petrece și aici, dară imam Inșielată și d. Cogâlnicianu s’a inștelată ca și mine; numai la acela corpii prudinte ș’a avută efectulă iei acésta sistemă; aci discuțiunile s’au animată și amă revenită ori la vechile desbateri. N.amă vedutu în acésta adresă uă justificare a ministeriului de a fii, d’a-și fi vedutu-o ași fi cerută eu énsu-mi se se modifica. D. Brătianu dice apoi ca citinda adresa Senatului a admiratu-o ca formă, ca tradițiune a parlamentului englese, căndă însă fine, am citită p’a Camerei mî-a săltată anima de bucuria căcî am vețiiută unu simpțimântă mai tinerii mai naționale. Și este bine căndu națiunea vorbesce Domnitorelui în faia Europei, se s’auțilă cuvinte cari suntă simplite, se se spue care suntă simlimintele ce frămentă națiunea Romană și se se scie că ea este unită cu tronul d in acele simptiminte. S-a aruncată In afară in contra națiunii destule calomnie, este dară bine, este de trebuință ca națiunea se reduce menușia. Urméndu încă desbaterea pe acesta terăină, d. ministru vine la partea adunăreî unde S’a cerută a se vorbi numai de virtuțile personale ale Domnitoriului, și dice că națiunea iubesce pe Domnitorele iei nu numai pentru e’a sacrificată totă spre a veni aci, nu numai pentru virtuțile sale, nicî numai pentru tóte celelalte sacrificie și generositățî, darăiă iubesce și ține ai mulțumi mai cu semn fiindă că s’a personificată cu 2 principii mari, naționalitatea și libertatea, Hindu că vede că elfi s’a convinsă c’ună poporă înecată d’atătea națiuni străine numai prin libertăți se póte rădica și scie că acelua care lovesce libertățile în România, lovesce esistința iei naționale. Respundend si apoi celorii cari au criticată pasagială unde se mulțămesce Domnitorelui că m împrejurări grele a mă numită libertățile publice, d. Ministru aduce aminte cari au fostă acele greutăți, cumü tesaurură golă, femetea, framentari de totă felulü ș’amenințarea unei invasiuni și fiice că oricâta de ageră ar fi uă națiune, când o capulă Statului ma fostă sinceră in totűdeuna a găsită mirfiilo că a înlătura libertățile și d’acea a se resimte de sinceritatea cu care s’a aplicată regimele constituționale și crede că este bine, că esta că datoria s’o spunemă. D. Cogâlnicianu, dice apoi, a vorbită de împăciuire; ori cătă de pasionată se fiă cineva nu credu se pue în bănuială spiritulu de Împăciuire ală guvernului; și celă pucină întențiunile, și d’aceaa este sicuri că d. Cogâlnicianu facêndu acela apelă n’a avută în vedere actele guvernului de a fii. In privința propunerii d’a se pune unu paragrafu în cestiunea Israeliților, ministru respunde că nu se opune, și dovadă că nt* s’a opusă nicî la Senată. Insă Comisiunea n’a pusu-o a făcutu-o numai pentru a nu provoca desbateri ale cărora resultată n’ar fi fostă de cătă a se face uă simplă manifestare. Aducendă aminte cuvintele d-lu’ Negură despre escitările ce făcu străini căndă vară se por dă unu guvernă, fice că nu crede că d-lu’ a vouă a face alusiunea la guvernulű actuale; nu seă, adaogă, dacă d. Negură este destulă de détrinu pe drumulă politică și naționale, ca se fi voită a arunca hănuele asupra ministeriului de ațfiî; d’a voit acesta, apoi națiunea va judeca dacă aprețuirea d-lui este dreptă, și sfârșasce rikendu că se va uni cu orice afirmare cu tămiă a simțiminteloru naționale, daru nu c’un adresă care se fiică „bine teamă găsită Măria-Ta".“ (Se închide discuțiunea). Se pune la votă prin bile daca Camera voeace a se declara în permanință și a continua discuția pe articole, și resultatulu este: 115 votanți, 77 majoritate, 79 albe, contra ă 36 negre. Se citesce ántétulu paragrafu. D. Suciu propune ună amendamentă, suptă curentă că este cunoscută de toți că națiunea a respunsă la apelul Tronului și prin urmare acestă începută n’are nimică a face cu restul ă fraseî și d’aceaa cere suprimarea ăntereloră cuvinte. Se susține amendamentulă de d. Lateșiu și Georghiu. Se combate de d. Zeucenu, și de d. Ion Brătianu. Se pune la votă cu bile amendamentală d-lui Suciu și se respinge cu 68 voturi contra 44. Se citesce paragrafulă N. D. Apostolomu, propune ună amendamentă prin care modifică cu totulă redacțiunea și suprime cuvintele: „Bă nu va uita nici uă dată, etc.“ D. Al. Lahovari propune numai suprimarea acelorăașî cuvinte, însă mănține restul paragrafului. Se pună la votă ambele amendamente și sunt respinse cu mare majoritate. Se dă citire redacțiuni comisiunii, care a înlocuită frasea: „Măria tea aducîndă pe tronul ă României etc.“ Cu urmatoria frase: „Măria tea intruindă pe tronulă României cu virtuțile glorioșilor noștri Domnitori și p’acele ale iluștrilorü sei părinți, etc.“ Se pune în desbatere paragrafulă ală 3-lea Se pune unu amendamentu de d. Suciu și se respinge. D. Morțumă propune asemenea ună amendamentă dară îlă retrage, în urma adausului făcută de comisiune la finitulu acestuî paragrafu, acestă adausă este celă următoră. ..In cătă s’atinge de cestiunea cea delicată a străiniloră derită Israelitu imigrați în [ora, carii aă găsită In România in tóté epocele uă deplină tolerandia pentru cultura soră, și de care se bucură și astăzi în tóta plenitudinea, ca represintanțî ai națiunii vomă pune atențiunea cea mai patrumjetorie spre a da acestei cestiuni uă soluțiune satisfăcătore dreptului și intereselor poporului român.“ Se pună ln desbatere celelalte paragrafe și se primescű fără desbatere. Se pune apoi la votă cu bile in totală adresa și se primesce cu 84 bile albe contra 13 negre. Seotărasee ca Adresa se se presinte Domnitorelui mine de Cameră intrigă la una oră după ambifii. Ședința Camerei se rădică la șapte ore. MIRABEAU. (A vedea ore de la 10, 17, 20 și 21 ianuarie.) In momentul ă căndă Necker, Ministru financieroră, cerea adunării un votă de încredere, Mireabeau, pentru a împedica votnlă, desfăriură totă ce cuvântulu seu avea mai de ironică și totă ce dialectica sea avea mai de puternică, și căndă vedure auditorulă seu mișcată, asvirli contra banqueruzei aceste fulgeratóre cuvinte: „Ce este banqueruzulă, déca nu celă mai „crudă, celă mai înfiorătorii, celă mai „înspăimântătorii, celă mai împilători dinim„posite? Amicii mei, ascultați ună cuvântă, „unii singură cuvântă. „Două secule de degrădațiune și de jață „să săpată gripa In care regatulii este gata de a fi Înghițită. Trebue se umple că „acéstá grupo splimentátóre. Eî bine era „lista proprietariloru francesî. Alegeți prin „trebî pe cei mai avuți, în fine pentru a „sacrifica mai puțini cetățianî, dară alegeți „nu trebue ore ca una mică numără se „pera, pentru a scăpa glota poporului? Aide „acești două mii de notabili că cu ce se acopere dificitul”. Aduceți ordine în finanțele vostre, pace și prosperitate în regată. „Isbițî, îngiunghiațî fără milă aceste triste „victime, rostogolițile în aoisu și abisulă se „va umplea..............Deri voi ve retrageți „spăimântațî de griză.. .... Oameni inconsecinți omeni sfiicioșî! El și nu vedeți că „decretându bancqeruta, séu, ceia ce este și „maî infiorătoră încă, făcându-o inevitabile fără a o decreta, ve mânjiți cu ună „actă deuă miă de ori maî criminală; căci „in fine acestă oribire sacrificiă ar face celă „puțină se dispară deficitulă, și, credeți că, „neplătindu numai datoriți nimică? Credeți „că miile, miliónele de ómeni cari voru per„de intr’unu minutu, prin explosiunea teribilă totă ce face consolațiunea vie„țeî loră și póte, uniculă loră mgfi’locu de „esistință, ve voru lăsa în pace ca se ve „bucurați de crima vostra! Contimplători stoici „ai relelor incalculabile pe cari acestă catastrofă o va vărsa asupra Franciei; impasibili egoiști cari cugetați că aceste con„vulsiunî ale despărțirei voră trece ca atâtea altele, și cu atâtă mai răpede, cu că tu „voră fi mai violențî, sunteți voi și curi că „arățî ómeni fără pâne, ve veră lăsa Ia li„nfisce se gustați bucatele ală cărora nu,merile nici delicateță voi n’ațî voi sele mir„și orațî?.......... Nu, voi veți peri; și în „conflagrațiunea universale pe care nu tre„murați de a o aprinde, perderea onerei „vóstre nu va scăpa una singură din „desgustatorele vóstre drepturi. Votați dară „acestă subsidiă straordinară și bine arăși „declară fi de ajunsă! votați, căci cei d’ăn„temü înteresațî la sacrificiu pe care guvernul „îi cere, sunteți voi înșire! Votați-să pentru că circonstațile publice nu suferă un„tărtuirare, și veți fi responsabili de orice „amânare. Temeți-ve de a cere timpă, nenorocirea nu acordă nici uă dată. E! Domniloru, ați auzită odiniora aceste țipete în„fioratóre. Catilina este la porțile Romei și „delibera ancă, și negreșită, nu era în pre„juru-ve nicî Catilina, nici pericolă, nicî facțiuni, nici Roma................................ dară „astă-i fiî, banqueruta, hidosa banquerută este „aci. Ea amenință de a ve consuma, pe voi, „proprietățile vóstre, onorea vostra ... Și „voi deliberați!“ Eră demostene insuși. Mirabeau in discursuri era admirabile. Deră ce nu era Mirabeau improvisatură? Vehemințarea naturală pe care o modera în