Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-29
ANTILU ALU DOUE-SPRIÎ-DUCELE. VOIFS F Ș" VEI PUTE ------xE-----CA IU. DIST. PE ANU . ................................LEI NOUÎ 48 — 58 PE SESE LUNI......................... ., „ 24 — 29 PE TREI LUNI........................ .. ., 12 ----- 15 PE CA LUNA........................... „ „ 5 — 6 ANU l.SEMPLAKU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA......................FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU NO. 1 REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. LUNI—MARȚI, 20-30 IANUARIU 1RGS. LUNI..REZATE ȘI VEI FI ------SOI-----PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚIUNU ȘI RECLAME SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINTIÎ DIARIUI.UÎ ȘI PRIN POSTA- - LA PARIS LA D.DaRRaS-HALLEORDIN RLE DE L ANCIENNE COMEDIE NO. O. A NUN 9 1URI I. P. LINIA DE 30 LITERE. ...... 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU, Din causa serbatorii de auL diabiulu nu va eși Mercur!. ADUNAREA GENERALE A SOCIETATEI TRANSILVANIA. Domni! membri a! Adunare! Societal/! Transilvania suntă convocat/ la adunare în sala Atheneului pentru filele 2 și 3 Fevruarie. 1) Prima ședință se va ține la 2 Fevruariu, sera la 7 ore precise. La ordinea delei: darea de semn a președintelui; numirea Comisiunea pentru verificarea socoteliloru; proclamarea membrilor nouă; schimbarea art. 12 din statute, etc. 2) A doua ședință la 3 Fevruariu, sera la 7 ore precise. La ordinea dileî, unii discursii ale d-lui Hăjdeu despre căile prin cari s’a conservată naționalitatea romana in diferitele provincie romane; raportulu comisiunea verificătorie, s. a. Aceste doue și edinție sunt publice. 3) La 18 Fevruariu serată literariă și artistică, organisată de d. Vice-președinte al societăței, Urechiă, supun auspiciele și în folosula societăței Transilvania. Președintele societăței, A. Papin Ilarian. SERVITIU TELEGRAFICI] alii Hommii. PARIS, 9 Fevruarie. Istoriele departamental publică on circulariă a ministrului de resbelă cu data 4 Fevruariű, invitându pe toți prefecții a face se se proceda de îndată în fiecare comună la recensemêntuluamenilor, chiămați a compune garda naționale mobilă. Recensementul va fi publicată de la 16 pina la 23 Fevruarie. Circularia observă că este vorba numai simplu de înscrierea omenilor. In tablouri, fără ca acuma se fiă causă d’a se face vre-uă convocare. (Serviciulü privată ale «Monitoriului.») FLORENZA, 7 Februarie. — Opiniunea crede neexadta că guvernulű italiană negociază cu Francia spre a restabili convențiunea din Septembre. Convențiunea nu este decât o basea unei negociațiuni spre a restabili modus vivendi cu Roma. VIENA, 7 Februarie. — Diabul. Dezbaterile dice că, Prussia aderă la demarșele Russieî relative la reclamațiunile Austrie!, Francie! și Englitezeî contra armări! Serbie!. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorul Eugeniu Carada. București . După ciariuri din Viena. Dezbaterile, tote puterile s’au întrunită spre a reclama contra armării Serbiei. După noi, pentru că reclamările, fiă chiară a tutorii puterilor întrunite, se aibă uă adevărată eficacitate, trebue se fiă și drepte, și ai acestii casü dreptatea o vedem și numai în partea Serbiei. Guvernulu Serbii, precurmi mai spuseră că mai demă-di, a respunsu, la aservările ce i s’au făcută, că nu face uă armare ci uă schimbare a armeloru; că primesce în armată oficialî străini, fiindu că cu armele cele nouî s’a schimbatu și sistema, instrucțiunea, tactica, și îi sfîrșitu că nu armeză spre a ataca ci pentru a s’apăra. Căndă națiunile cele mai mari și cele mai bine pregătite pentru resbelfi, armeză neconteniții și cu cea mai mare grabă, putea-vorü acele puteri se opriască pe cele mici d’a nu arma și densele, d’a nu se pune în stare d’a se putea apăra contra celor ce aici voi a le ataca? Putea-vora se trimiță armatele lorii în contra Serbiei spre a opri d’a face și densa indicii și pentru apărarea iei naționale cea-a ce facă ele în mare și póte pentru a ataca naționalitățile? Noi chemă că nu voră putea, fiindu că faptul este nedrepta și fiindu că în timpii de adî, chiar puterile cele mari nu i mai potă, reclemându-se numai pe puterea materiale, se comită acte atâtu de nivederata nedrepte.i Nu se mai atacă adică naționalitate 1 fiindă-că se pune în stare d’a se putei apăra; și căndă acea naționalitate a avută, ca Serbia, inteliginția și patriotismulă d’a se pre- ]găti de mai mulți ani, astăfelă încâtă se potă pune suptă arme una , sută de mii de patrioți, cari iau arma pentru a-șî apăra căminele lorii, 1 Patria lorii, ea este și mai sigură , că puterile cele mari voră respecta dreptatea. Felicita mă dară din ini- ’ mă pe bunii, inteliginții și vitejii noștri vecini că n’să cruțată și nu cruță nici mă sacrificiă pentru apărarea Patriei loră și, dhlemă, pentru a mia oră, și guvernului și a națiunii nóstre, c’ună poporă, flăcără de mică, nu póte evita reală, 1 cotropirea și chiară peirea sea, de cătă numai atunci căndă s’a pusă 1 în stare d’a se putea apăra elă însușî, nu póte avea cu siguranția 1 pacea de cătă numai atunci căndă , s’a pregătită pentru resbelă. " Și pentru ce are Francia, Austria și Rusia ar voi serio să se opriască națimele autonome de la Dunăre d’a se arma ? Unde este, numai dhemă dreptatea, dară logica , acestei asociațiuni în acestă cestiune ? Ș’afisă că Francia și Austria s’ară teme ca nu cumva Rusia se provoce să rescolă în Oriinte. Amă arătată adese opiniunea nostră în acestă cestiune; amă demonstrată adesea — și demonstrarea este forte lesne — că nu se potă provoca rescule seriose de cătă acolo unde suntă mari nemulțămiri, mari suferințe, și este învederată că cei cari voră a înlătura încendiulă n’aă altă mijlocă sigură de cătă a ’nlătura materiele inflamabile ș’a stinge focul ă. Admițendă apoi că Rusia ar fi voindă în adevĕrii se facă un mare rescolă în Oriunte și se provoce resbelulă celă mare, pentru ce are se stă în interesulu Franciei și ală Austriei, ca acelă mare resbelă se găsiască pe România și pe Serbia desarmate ? Este óre de credută că Serbii, și Românii se voiască pesreaseră ca națiune, scă chiară schimbarea suzeranității Turciei pe suzeranitatea Rusiei ? Și ne putândű fi nici ună omă care la asemene întrebare se de ună respinsă afirmativă, venimă la a doua întrebare. Este, pute fi în interesul Franciei ca resbelulă celă mare se găsească pe aceste două națiuni dezarmate ? — In asemene casă este învederată că Rusia ar dispune de densele după placul și acesta ar fi, din tote piuiturile de privire, în contra intereseloră Franciei, Italiei și Austriei; este totă atăta de învederată că aceste naționalități, vedându-se arătă de amară lovite în interesele, în demnitatea, în vieța loră, voră putea, în durerea și desperafrea loră se pătiuescă cu Rusia, cu singura speranță că puteară dobîndi , d’aci ceva, căndă de dincolo li se refusă totă, omulă căndă se ’necă s’acață chiară d’uă cracă de salcia. t Avemă ancă dreptură și datoria se punemă cestiunea și p’ună i altă terămă. Este peste putință ca Francia, Italia și Austria se potă voi, în prevederea unui resbelă în pri ini armate și prin urmare espuse la invasiunea rusescă. Nu pate dară se fiă un reclamare din partea acestoră puteri contra urmării poporului serbű, ci numai uă simplă cerere de precari resplicărî, ș’acesta spre îndeplinirea unoră forme și tradițiunî diplomatice. Dacă însă reclamarea ar fi seriosă, ne amă întreba atunci climă ! guvernulu Austriei nu înțelege c’uă o asemene opunere din parte-a ar re- idica bănuiele în spiritură și în ini ] ma Serbiloră, ș’a tutorii poporațiunilor din Oriinte? Este cunoscută cătă de mare și generale este tet mereu de ună resbelă în Oriinte. i Este lesne, forte lesne de înțelesă , că Austria, are ună mare, ună forste mare interesă, ca în asemene casă t poporele din Oriinte, și mai cu semă Serbia și Romania, se potă prin ele însele se împedice orîce amestecă străină. Căndădară tocmai densa voiesce, ar voi a pune aceste naționalități în neputința d’a-șî împlini misiunea loră, atunci, avemă toți dreptulă, avemă datoria chiară ’ a ne arunca pe calea bănueliloră. Da, este unul din cele mai mari interese pentru Austria, ca în casulăi unui resbelă nici uă putere, și mai cu semă Rusia, se nu potă interveni. Căndă dară Austria ar voi ca Serbia și România, se nu ftă bine ] și pe deplină armare, de ce se nui bănuială car cugeta, întrunii asemene casă, se intervie dînsa, se o- icupe dînsa posițiunile strategice ce s suntă în posesiunea acestoră doua națiuni * Tinemă a fi bine înțeleși c’aci nu i facemă de cătă simpla esplicare ce s’ar putea da opunerii, dacă opunere ar fi, în privința urmării, și ținemă a demonstra primo, c’o asemene opunere ar fi în defavarea principiului naționalităților, nu defavarea păcii ș’a intereselor Europei și ’n parte în defavorea imperiului Austriei. Tocmai însă fiinducă nu putemi admite, pînă ce nu vomă avea dovedi temeinice, asemene greșiale din partea alătoră puteri mari, ne place a susține că tote aceste protestări sunt nișce simple acte diplomatice, nisce simple forme și nimică mai multă. Acestă speranță a nostră se are care consisting prin următoarele linie ce le traducemă din Memorial diplomatique de la 30 Ianuarie: „Ni se spune că guvernul României cere de la Cabinetul Vienei de a admite în raporturile sale legale cu România órecari modificări ce ar fi în interesul ambelor părți. „Astăfelă s’ar dori a se vedea suprimăndu-se jurisdicțiunea speciale și privilegiază ce consulii austriaci eser să încă asupra supușilor lor în Principate, acestă stare de lucruri ar putea dispare fără inconvenient dintr’uă țeră a carii legislațiune, trasă după Codul Napoleono, e pe cătă se pare în armonie cu progresulă. „Și încă, pentru că orice măsură de esecutiune judiciariă contra unui Austriacă trece prin măna consulului seă. Românii se ferescă pe 1 călă potă de orî-ce afacere cu Austriaciî, în detrimentulă celă mai mare , ală relațiunilor comerciale între amabele țerî. „Cătă pentru otarîrile în materii , criminale, date contra unui Austriacă, ■ ele nu se esecută în România; conte, ca Serbia și România se fră de damnatură se transportă în țara sa acolo, tribunalele examină din nuoă afacerea, dară lipsite de uă mare parte din miji’locele de informare, disculpă adese pe culpabilă, care nu trece multă și se reintorce a comite nepedepsită nouă crime în România. „Afară de ameliorațiunea acestei situațiuni Românii reclamă încă de la Cabinetul Vienei, încheerea de tractate de comerciă și de navigațiune, precumă și că convențiune „Se crede forte multă că Austria e prea dispusă a intra într’acesta ordine de idei, căci acesta ar fi ună mici’locă infailibilă spre a ridica marea prosperitate de altă dată a Transilvaniei, redăndu-i tergulă seu naturale . Principatele Unite. “ ADUNAREA DEPUTAȚILORU ( Sedinkt de la 29 l anuar iu 1868. i t > Președin(;a d-luî F’étu. Se citesce deimisiunea d-luî Alexandri. D. Negară. Cere ca adunarea seria in- i vite a veni în senulü ieî, arelăndu’î regrete. D. Voinovik, zice ca ar fi uă datorie des delicateță din partea Camere a lu invita se-șîi retragă demisiunea și se vie in scnulu Cameriî. -1 D. Chenghiu. Combate opiniunea d-lui Voinova,ficându ca d. Alexandri n’a luatu s parte la discusiune în Cameră, și de acea a e Camera mare pentru cu a’i face adresa. i D. A. Loihova s zice că poeții au mnima mai simțitore și imaginațiunea mai vie, și pare că e discuragiata de arena ametore a , lupteloru politice, și cere a se invita d. Alexandri a veni se ia parte la lucrările de interesă generale ale țeri î. j D. /. Ghica. D. Alexandri, Nico d-luî, are că mare parte în amorulu românilor), ( pe câtu timpu va trăi poesia și literatura , romănă. Cere prin urmare ca fotoliulü d-luî , Alexandri se se lase vacantă, acordăndui-se unu congediu nemărginiții pînă ce va voi se vie, in considerațiunea numelui séu. D. Agarici. Zice că d. Alexandri nu va veni și că e de pusosü acea invitațiune că tota va refusa, cum a refusatü și comitențil oră sei, între care e și d-luî. D. Gheorghiu. Jice că pe câtu timpu una deputată ma venită în Cameră, nu póte a-șî adresa demisiunea decâtu colegiului ce l’a alesă. D. Jora. zice că d. Alexandri e prea seriosă și matorn, și căndă și-a dată demisiunea s’a gândită bine la ce face, prin urmare crede că invitarea ar fi de prisos. D. Chițu. E de opiniunea d-lui Agarici, căci d. Alexandri e poeta, și prin urmare are una desgusta de politică, dară în considerarea meritelor sale e de opiniune a se face invitarea de a veni. D. Ministru Brătianu. Dice că a luată cuventuri pentru că vede divergință de opiniunî și mai voi ca propunerea se cadă. Căndă mă deputată vine și-șî dă demisiunea sa ofensată, sau supărată din alte împregiurărî, Camera îlă invită a șî o retrage. Acestă casă nu se póte aplica d-lui Alexandri, care n’a avută ocasiunea de supărare din partea Cameră. D. Alexandri ca poetă a crezută că pote face mai multă pentru liru, lucrăndă în ramulică literariă, de cătă ca politică, deși d-lui crede că póte aduce mari serviciî țeriî și ca om politică* Se zice că nu va voi se vie, căci s’a gândită forțe maturii; dară eu credă că ea se arezămă diferința nostră marelui poetă, ar fi mai bine ca biuioulă în numele Cameră se-î facă o adresă prin care se î esprimăm părerea nostră de reă că nu-lă putemă avea un sânulă nostru; acesta ar fi să onore totă asta de mare ca acea-a de a-î păstra ună fotoliu vacantă, fără a priva colegiulă de a fi representată, căci acesta nu suntemă indreptă a o face. D. Lahovari. Nu potă împărtăși opiniunea d-luî I. Brătianu, căci d-luî nu pote sei ce ar face d-lă Alesandri, căndă ar fi chiemată de Camera íntrega. Teoria d-luî Brătianu semána cu a luî Platon, care încununa poeții cu flori și-î trecea fruntaria. D. Turna,vita, fiice că, pe cătă timpă, cei de opiniune a i se face adresă, îl declară de omă matură, nu vede pentru ce se cere a-i face lingușiri ca la copii. Pe crtă timpă d. Alesandri, ca mare poetă, nu-și dă demisiunea de cătă pentru lucrări mari și folositóre literatura, și prin urmare țemiî nu vede pentru ce bară distra de la acesta frumosă și folositóre ocupație. (Se cere închiderea discuțiunii). D. Voinovu. Cere ca discuțiunea se se inchiriă pentru că se tratesa d. Alesandri, ună gemă mare ală Românii, de copilă și ca se nu merga discuțiunea mai departe, cere a nu se mai continua. D. Candiano. Dice că, nimeni na gindită a se trata cu ușurință ună omă ca d. Alesandri, și propune a continua discuția. (Se pune la votă propunerea de a se trimite d-lui Alessandri invitarea de a reveni în cameră și se priimeșce.) Se comunică demisiunea d-lui C. A. Rosetti din vicepreședinte și seotărasce a se invita de loiuloă a-șî relua loculă. La ordinea dilei Interpelațiunea d-lui A. Lahovari. D. A. Lahovari, fice că Interpelațiasa nu provine din spiritulă de oposițiune sau de șicană, ci din mulțimea petițiuniloră și reclamăriloră ce-î vină din districtu, și două distituire ilegale, cumă vă crede d-luî, care provine din gena unoră funcționari inferiori, care și ’și resbmă pentru nereușitele loră politice. Prefectul îlă acasă și ministru îl destitue cu cea mai mare înlesnire, numai în puterea unui articol din lege. D. Zisu Dumitrescu, primarul de Rîmnicu-Vîlciî e ună omă onorabilă și cunoscută ca funționară integru care S’a bucurată de calitate de onestă funcționară ăncă din timpul Prințului Știrbei Amă căutată dosarul acestei afaceri în ministeru și mamă găsită motive grave, ci numai nisce depeșe telegrafice, căci s’a destituită prin depeșe. Se cfice că e dată judecății de Procurorii împreună cu mai toți alegătorii, pentru ilegalități, și soții care sunt acele ilegalități? Pentru că a avută criminala îndrăsnită de a vota în colegiulă I. Aceștia aă venitură cerută și’să voră proba. Dară pentru ce n’a protestată nimeni contra însrierii? D. Ministru trebuia să ascepte că justiția te se pronunțe. Se mai reproșă d-lu. Primară că împlinirile fiscale nu mergă bine, după cumă (fie e d. Prefectu; acesta e a doua causă a destituire!, dară ele nu mergă bine nicăirî. Aceste încriminări sunt adeverate? sau provine din ura d-luî Prefectu? Și d. ministru acordă suspendarea primarului fără a se convinge de adeveră. Așa se păzesce legalitatea ? D. ministru a cerută d-luî Prefectu seu arate care suntă cale mai principale datorii neglijente de primară. Prefectulă respunde, că n’a dată socotelile comunei, n’a presintată budgetură anului curentă, și a defigurază listele electorale. Ară trebui atunci se se destitue mai ans din curtea de comptur, căci n’a dată socotelile țeteî întregi. N’a presentată budgetură, căndă d. ministru n’a presintată p’alăteriî, atunci ar fi trebuită revocată d. ministru. A difigurat listele, dar are primarul, iiclesá listele. Nu, listele le a defigurată primarii de sate, după ordinulu d-lui Prefectu ca se 1 scotă din ele pe partizanii mei. Pe căndă mergea depeșire neenimată de la prefectu la ministru s’a trimisă și o depeșă a mai multor locuitori către d. ministru! D. ministru însă n’alinută socotela ii de acești starosti de comercianți ai unui mică 1 st orașă, și a pus-o la dosară. Omenii aceștia fau creziură că destituirea primarului e o afacere electorale. La alegerea mea se dice