Romanulu, februarie 1868 (Anul 12)
1868-02-14
ANULU ALU DOUE-SPItE-DECELE. VOIESTE ȘI VEI PUTE *------------CAFIT. D1 ST. PE ANU . . . . 4 * * Lei nonT 48 — 58 PE SÉSEMJNI......................... „ „ 24 — 29 PE TREI LUNI................ ., „ 12 --- 15 PE* LUNA........................ „ ., 5 — 11 UNU EXEMPLARI 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA......................FIOR. 10 VAL. AUST.Vrticlele trimise și nepublicate se vor fi arde. —Redactorii respundetori Eugeuiu Ciorada, ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. SERVIT*« TELEGRAFIC« 411 HOMAR. Uliii. PARIS, 24 Fevruariu. IJiamulii Patrie (Jlie C’uă epistolă de la Galați Ii spune că, cu tóte declarările guvernementului romănu, intrigele bulgare și serbe își urmeza calea în Principate. 2.500 de pusei și trece să<Jî cu revolvere cu destinațiune pentru Bulgaria. S’au Introdusă în Bucurescî. MERCURI 14 FEVRUARIU IS68. LUMINÉZA-TE ȘI VEI FI ------***>----PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚ IURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCÎ, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. LA PARIS LA D. DARKAS HALLEURAIN HUE de l’ancienne QOMBDIE NO. D. ANUNC1UR1LE LINIA DE 30 LITERE. ...... 40 BANI 1NSERTIUN1 ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU Bucuresci 25 Făurarii. Vorbindu despre voturu de eri alű Senatului, chiariulă Terra de arii lice: „In sfârșitu națiunea a mai scosu unu țipătu de durere și de detresă. Dea cerurii ca celu puyinu acestua se găsescă unu eco (resunetu) pe treptele tronului, sau în inima împotrită a consiliarilorusei.“ Națiunea pentru cel de la Terra constă în vre 500 de alegători, împărțiți în vre 25 de colegie. Națiunea, după cel de la Terra, scote țipete de durere și de detresă, și spre a putea fi ascultate, de omeni și de Dumnezeu le scote printr’uă grupă de 25 de Senatori, din cari unii suntü de dreptű, șai cărora conducători suntu dd. Ioan Manu, Costa-Foru, Brăiloiu, Ionescu, N. Cretzulescu, cari spun că Convențiunea este pentru noi, chiar în cele din întru, „Carta Magna,“ cari a linit astfel, invo 5că intervenirea străinilor, chiar în legile nostre, pe căndă străinii au scrisu ei înșiî deplinulu lor,i ne amestecă întru ale nostre, cari susținu, prin diarnele sorii, că România este cutreierată de bande armate, plină cu magasie de arme, și appra drepturi de intervenire, cari scria în foilelorii că guvernulü actuale lucreză cu Prusia și cu Rusia, în contra ideielor occidentali, și spună în Senat, că cu politica și cu administrarea guvernului actuale, în curândă țera va fi că ruină și pricinii Romănî cari vor mai remănea cu vieță, vomu conduce, încinși cu tei, carele cotropitorilor. Cătă despre noi, mărturimă că nu credemu că aceste suntu ideiele, credința și voința națiunii române, nu credemu că ea scote aciî țipete de durere și de detresă și nu credemu că, avendu a scote unu asemene țipetu, l’ar da prin gura celoru 25. Se lăsămu însă pentru adi pe cei 25, tari <jică că vorbescu în numele națiunii, se lăsăm și pe însuși d. Costa-Foru care uită că vorbesce în numele a trei alegători cari Tați trimisu în Senatu și se căutămu ce se mai spune în unele diarie străine; acestă cercetare are încă meritulu că nu pré ne depărteză de cestiune, căci diamiele acele suntu, în ideie, în deplină unire cu conducătorii minorității din Senatu și aî jialteloru dumnialoru din România. Bandele se inmulțesc fi,dice uă corespondințiă din Galați cătră diabulu la Patrie. In luna trecută vă depeștă publicată în Buletinulu Internaționalii, (liar iu francese, dar care este unu organu ad-hoc magiaro-austriaco) dicea: „De la Seret. Depește din Berlad ceru ajutorii contra actelor barbare ale poporațiunii. D-nu Iepurianu, și cei carii au cautatü a apăra pe Israeliți au fostă ultragiați, fără ca Prefectula se fi luată măsure spră a respinge pe năvălitori.“" Totü acestu j iariu la 10 Fevruarie, publică în capulü foieî următoarele linie luptă titlul de pește și informări. “ „Guvernulu Români se sileste multă a desminți lămuririle date de mai multe diarne asupra trecerii în Bulgaria a bandelor de jefuitori formate pe teritoriulîi nou, de negări nu pută fi admise. Aceste Mai cu semă aginții austriaci, cari urmărescă c’uă îngrijire particulariă, desvoltarea acestei urîte afaceri, intră în acestă privință în amenunte pre precise ca se potă desmințirile venite de la Bucuresci, se aibă cea mai mică valore.“ Și diariulă Terra, în No.sen de adî dice: „Amu lisă, numai, că diariulă de St. Petresburg, ca și Rominulii, tovareșiulu sau, mai anteră a tăgăduită esistența bandelor și că’n urmă, silită de evidențiă, a afirmată reaa ce făgăduise, arăta numai că, pentru a 'ntorce atențiunea, pretinde acuma că bandele simtă îndreptate în contra Rusiei în Încă d’a fi în contra Turciei.“ In No.de la 25 Ianuarie, bi detinurii internaționale, ce se ocupă esclusivă de România, consacrându-î mai pe jumătate din fiecare numără, 4foe: „Moldavia nu voiesce unirea. Voi, partita liberale, ați silitu-o a încheia acestă unire spre a face ca uă provinciă sasorbă pe cealaltă, că provincia vine de una mortă, Iași de către Bucurescu. „Acestă unire a produsă pe țermurile Seretului miseria și deșii usiumea. „Focșiani, Bacău, Bersadă, Tecucii și crece alte centruri prospere pîn’ aci, se despoporeza și miseria petrunde. „Eca opera partitei Bratiano. Pe cătă va fi la putere mă Brătianu. Israeliții vor fi persecutați în Moldavia, căci se seie cacesta place marelui vornică și logofetă.“ Și ’n No. de la 5 fevruarie (fice: „Da, d. Brătianu, se aruncă în bravele Rusiei, cumă a făcutu-o totă méta lui..... „Da, guvernulü romănă nu este astăzi decâtă ună instrumentă supusă, mânuită de Prusia, cu ajutorul căruia d. de Bismark esercită în interesul Germaniei uă presiune forte eficacie asupra Rusiei: „Europa se póte descepta într’uă dimineță cu doui prefecți ruși în Moldova și ’n Valachia. „In astă privință primejdia e mare, ea este europeană, și fiindă că nenorocirea voiesce ca în casă de complicări cea mai mare încurcătură se fia în sarcina Franciei, ni se va permite a veghia cu ună ochiă atentivă asupra actelor stranie ale d-lui Brătianu. „—■ Cum ă veniți se spuneți în diamele vóstre și ’n Revista României că tendințele vóstre simtă cu totul francese; —■ adăugați, spre a convinge pe publiciștii noștril, că căutați a opera uă apropiare sinceră cu Austria și că regulați condițiunile acestei apropieri în momentulă chiară căndă actele vóstre suntü cu totulă contrarie!.... „Ce înțelegeți prin vă apropiare cu Austria? „Este óre a vă apropia de dînsa căndă căutați a negocia pe suptămână cu Rusia desființarea serviciilor, telegrafului și postelor austriaco ? „Raporturile comerciali și internaționali ce întrețineți cu Transilvania sunt c ele ore de natură a satisface cabinetele de la Pesta și de la Viena și marea cancelarie a imperiului? „Acestea surită are marele garanție de securitate și de bună credință ce dați: unul omu cad. de Beust, desceptă și luminată? Voiți se ne faceți a admite că Austria va primi, dintr’uă parte, atingerea adusă unor drepturi respectate de insuși principele Cuza, drepturi totă atăta de imprescriptibile ca și nesce capitulațiuni și că, din alta, ea va contribui, contra intereseloră Porței, putere suzerană, la completa vostră emancipare, acordându-ve o avantagială de a’nlocui „agintele seu consulariu“ printr’ună „ministru reședințe.“ „Ba deă, nu glumiți!“ Totă acestă dramă dice în No.seu de la 11 Fevruarie: „Strigătulă nostru de alarmă asupra manoperiloră Brătianu în Principate, nu mai póte trece de prea tare și de prea ascuțită? Pate cineva dice camă exagerată? Acestă emininte ministru a fosta elot óre și este într’adeveră devotată influinței francese, ș’ar fi elă fericită dada Austriei „dovedi de deferință și semne de bună acordă?“ „Faptele sunt fadă. Valachia de jos”, care coprinde locurile triste și băltose din facia Vidinului, care se deschide spre câmpia Olteniții a cării memorie trebue se fin încă păstrată de Ruși, e inuundat de bande cari se organiseră în detașamente. Ele acoperă fermii celebri ai lui Traian, apărați de căndă cu putere de citadela Belgrad și de cordonală strategică ce se ’ntinde de la Sistov la Semendria, și care se reazimă pe posițiunea cea ne ’nvinsă a Vidinului ș’a Silistrieî. „Aceste bande n'au nume. Ele se compună de elemente slave și grece de tote felurile; — sunt bogate în arme și munițiunî. Acesta este invasiunea pregătită pentru Bulgaria cu concursul Serbiei, invasiune care va găsi în întru insurecțiunea organisată. „Se produce, întraceste periculase părți, unde sccînteia causează incendii, și pe totă linia, din câmpiile triste ale Dobrogei pînă la în bucătura Sava, aceaașî lucrare care se făcea pe fruntaria pontificale. Guvernulü rusă și pseudoguvernulü Principatelor”, simtă totă asta de inocinți de aceste fapte și mișcări, precumă erau Ratazzi și puterea centrală a Florenței de actele și contra-marșele lui Garibaldi. „Europa este ea are destulă de unită spre a curma de îndată aceste teribile amenințări de resbelă printr’uă notă colectivă?“ „Putemă respunde cu încredințare nu, căci dacă unirea completă a cabinetelor era posibile, Rusia, care-șî cunosce jocul ă scă, ș’ar ascunde verfură degeteloră.“ „Dar voiți se sciți ce are se se întemple îndată ? „E că. Pe căndă vorți isbucni mișcări de liberare completă în Moldovalacia, unde guvernul și resculătoriî se uneseu spre a scutura jugulă înaltei Porți, — juga ușure, dară pe care nu lă mai vrea elementul ă moscovită; — pe căndă Serbia și Montenegro, voru da zonă revindicărilor ăloru, tulburări de celă mai gravă caracteru voru isbucni în cinci seu șese punte d’uă dată . . . , bande voru parcura provinciile, provocăndă insurecțiunea și trâindă cu prădarea. „D’uă dată mare emoțiune la Stămbul. „Miniștrii se voră întruni, ambasadorii vor deplânge și căte doar doai vor delibera și nu se voră învoi nicină dată. Sultanul va perde răbdarea și se va supăra, el va primi din diferite sorginți raporturi, uneori patriotice, alteori interesate. Se voră trimite redifi; se vor produce fapte inevitabile de represiune. „In acelă momentă Rusia, pîn’aci mută, va interveni. In No. de la 5 Fevruarie vorbindă de independința României, zice că emanciparea ar fi ună podă de aură pentru Rusia și apoi lepădă masca și zice: „Singura putere căreia ași consimți a face acestă podă pentru a trece fruntaria) este Austria. Fără îndouială, cu ochii închiși, i-așă acorda aici acelă protectorată de care generaliulă Kisseleff a abulată de la 1824, și ale cărui urme se mai găsescă la atte butoniere moldo-valace și’n cartanele cancelariei secrete a României. „Austria nu voiesce Constantinopole. Cu cătă vomă fi mai puțină în posițiile d’a apela astă posițiune imensă, cu atătu va trebui se fimă mai multă dispuși a cede sau a favora astă apărare prin intermediari ai a aliaților noștri naturali. „Ș’apoi, mai la urmă, ce este de schimbată în fondă în starea de lucruri actuale? „Suzeranitatea Porței apasă ea are Moldo-Valachia ? — Revolteză pe Rusia ? — Tulbură pe Austria ? — Displace Franciei? „Nu, D. Brătianu nu se găsesce încă destulă de mare ministru, pentru că trateză cu nișce simpli consuli, face „Răbdare, cu modulă lui d’așă meșteșugură de președinte ală consiliului, elă va trata în ’curândă cu nișce generări aliați, cari dă voră invita a’și închide portofoliulă și geamantanilă.“ Ajunserămu la țobariî d-lu’ Costa-Foru, și credemu că pentru aci e bine se ne oprimă aci și se lăsămă timpă fie căruia a cugeta ș’a ’nțelege. ADUNAREA DEPUTAȚILOR II. Ședința de la 13 Fevruarie. D. Ministru Primarii. După trei zile de discuțiune în Senatu asupra respunsului d-lui ministru ale justiției la interpelarea d-lui Gheorghiu în Cameră, Senatulű a date voia de desaprobare ministrului justiției pentru procedarea sea în astă cestiune. Ministerium a credeta de datoria sea a se retrage din Senat, pentru a informa pe Domnitorii și a avisa asupra ce are a face în urma acestui votü. Credit de datoria mea a comunica acesta Camerei. Camera se suspendă pentru zece minute pentru a se consulta. Cănd îi se redeschide ședința se dă citire propunerii urmátore: „Adunarea revende votulu Senatului data contra d-lui Ministru de Justiție și lăsându ca ministeriulü se ié disposițiunile ce va crede de cuviință, declară a sa deplină încredere în actualele cabinete, și asigurându’lu de totü concursulu ei, trece la ordinea căiler. Tr. Giuvara, G. Chițu, A. V. Ionescu, G. Petrescu, Târnavitu, C. Racoviță, G. Brătianu, L. Eraclide, E. Cornetti, P. Opran, A. D. Hulban, D. Carp. De multe ori în politică, supremă cutezare este suprema dibăciă, însă nu aprobă acestă incașuri fără nici uă gravitate, ca cela ce se prezintă, pentru că nu se dă vota de desaprobare ministeriului ci numai .d-lui Ministru al justiției. Nu s’a făcutfl asemeni nici uă lesare de Senatu drepturilor Camerei, nu i-a datüiei votu de desaprobare. Ministeriulu a prosinsalü uă lege imorale pentru că este inconstituționale. Camera îi va face cele mai mari modificări, îi va scote totu ce e imorala. Votulu Senatului nu atinge nici pe Cameră nici pe Ministeriu și d’acea a dice că se nu se dea unu votu ln Cameră care să aducă unui conflictü între ambele corpuri. Consecința naturale a votului Senatului era retragerea d-lui ministru al Justiției și a proiectului de lege. Acesta este consecința cea mai simplă. Dara Camera voiesce s’aducă unu conflictu, ale cărei urmări nu s’ar putea calcula și de acea se declară contră propunere!. D. G. Brătianu. Ceaa ce emană de la Senat, după trei zile de discuțiune, trebue se fie privite cu cea mai mare seriositate. Și ijiamele oposițiunii au 4M că din astă discuțiune va eșită schimbare a feciențereî. D. G. Brătianu face apoi istoriculu interpelării în Cameră, respunsului, interpelării în Senatü și discuțiunii din acele corpü. Senatorii s’au ocupat ü numai de simpatiele lor pentru membrii curții, cari nu’șî implinescu datoria, și numai pentru aste simpatii a discutată cu atăta violență. Senatulu a acusatü pe Cameră și pe ministeriu de nevârsniciă de rea credință de violare de Constituțiune, și ministeriulu nu mai are cuventü de a fi fără unii votu de încredere din partea Camerei. Pe ce base Senatulu contestă Camerei dreptulu d’a reforma legea? pe ce drepții Senatulu contestă dreptulu și datoria Camerei d’a face binele tereî d’a îndrepta zeului Senatulu a voitü se sepaia în antagonismu cu Camera, aruncându’î totu felulu de acuzări din cele mai grave, prin espresiunile cele mai violențî. Senatulu a stigmatisatü pe ministeriu acuzându-lu de despotisme de violare a tutorii legiloru de derămare a tutorii instituțiunilor Oțereî. D’acea a trebue a da vot de încredere ministeriuluî, pentru ca țera se nu’șî facă ilusiunî asupra intențiunilor și Deputațiloru. Candapartitele suntu definite într’uă țera, acesta aduce rea și cu cătă mai mare este reulat căndă două corpuri înalte suntu în antagonismu. Camera a cerută reformarea curtei de Casațiune pentru că ea nu’șî împlinesce datoria. Camera prin urmare n’a lucrată cu ușurință cumă o acusă Senatulu, ci pentru binele tereî. Căndă definirea vine de la omenii ceî mai maturi, din clasa cea mai superioră din țară, atunci nu este în țera de câtu paralisiă de cătă străgănare, de acea face apelu la înfrățirea tutuloru. Țara accepta de la noi fericirea iei și îmbunătățirea zeului și Senatulu pune piedice, paralisieză orî ce progresă, dară Camera trebue se veghieze și se lucreze cum se comandă adeveratele interese ale țereî și d. Brătianu sfîrșiasce conjurăndă pe Cameră se respundă la nevoiole și cerințele națiunii, se dea putere ministeriuluî și actelorü iei însașî. D. 1. Ghica di e că vorbesce numai în numele seu, și spune că a fost mâhnită de incidentulü relevată prin interpelarea d-lui Gheorghiu. Declară că are încredere în ministeră, că nu e din acei cari au plăcere a resturna ministerulu că Je-a dată și se va da concursulu, dar va aproba sau desaproba ce nu-i va plăcea. Încredere ministerului s’a dată deja, și crede că numai e trebuință de acea propunere, căci ea e cu scopu a provoca unu conflictu între Senatu și Cameră. Pretinde că Senatulu n’a atinse onorea Adunării, dar bine a făcută Senatulu in ceea ce privesce pe D. ministru justiției, căci cuvintele acestui D. ministru au fost precipitate In privința ciuții de casațiune. D. mi-