Romanulu, februarie 1868 (Anul 12)

1868-02-26

AN­­LU ALU DOUE­ SPRE­ DECILE. V­OIESOE ȘI VEI PUTE CA FIT. DIST. Pe a­nu....................................t.eT Nou. 48 — 58 PE SESE LUNI........................ „ „ 24 29 PE TUEÎ LUNI........................ „ „ 12—15 PE ' A t­ONA........................ „ „ 5—6 UND KLEMFLAKU 24 BANI PEN­T'UU PARIS PE TRIMESTRU PR. 20. PEN­AD AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. SUBSCRIPȚIUNE LA Asociațiunea femeieloru Române DIN IASY, PE­N­T’RU AJUTORULU LA INVETETURA A FETELORU SERACE ȘI ORFANE ALE POPORULUI ROMANII. IN BUCURESCI: Prin domna MARIA ROSETTI. Don­mna Principesă Elena Bibescu, galb. 10 Donina...............Caligari .... 4 SISRVITIU TELEGRAFICI) Alțil LUMIAN LII. EL­ RENZA, 8 Martin. Curtea Vieneze a trii­misu felicitări regelui Italiei pentru căsă­toria p­rincipelui Humbert. Circulă sgomotulu că dup­ă căsătoriă, principele Humbert și cu prin­­cip­esa Margareta vor­ merge la Praga pentru a visita pe imperatesa Mariana. Ifiab­ulü Opinione zice că Pepoli va merge în curând­ la Viena ca ministru al­ Italiei. N Serviciulu privata alu Monitoriului). BEll­NI, 6 Martin.— Parlamentulű Con­­fed­eraț­iunea de Nord este convocate pentru 23 Martin. VIENA, 6 Martin.— N­oua Presă crede a­pei că demisiunile lui Rușchi și Fiind sunt­ neapel­ate. C­O­N­S­TANTI­NO­POL­E, Martin— Circulă zgo­­motur­i că Evad­are se merge în misiune speciale la Paris. PETERSBURG, 6 Martin.— Diab­ulű de Petersburg, desminte nuvela dată de Eten­­dard că Rusia ar fi suspensii transportulu­iai dințilorti în Grecia. Bucurosul *1 2 £ 3L IM G­ama silită, și pe totă dina, și ’n cätii ne va fi cu putință ne­voind împlini și ’n viitorii datoria d’i tace pe cititorii noștril se vedă sorginții de unde esti neadeverurile și ca­­lomniele și se respăndescu­ apoi în tată Europa, și care este sco­pe iit, ținta ce urmărescă calomnia­torii. Diab­ulo Terra ne dice, în No. do­cr­, că „este asurdü a presu­pune că tora-va particulari micH ace­asta de puteri ce în­cătă ei se potă pmalisa sau înlocui acțiunea gu­vernului (de propaganda.)“ Cuma gu­­v­rnulă, care are în străinătate agen­ți oficiali și oficioși, care dis­­pund nu numai de fonduri secrete, dară de credite anume afectate Pre­sei, care s’a mai alocată pe lăng’a­­ces­ta nu de multă pentru acela­și sfii sită ș’alte credite straordinarie, nu găsesce­uă altă explicațiune la ostilitatea acelei prese, decătă atitu­dine­a luată de noi. Totă în No. de­­ll, Terra­dice: „tote diariele străine împărtășescă temerile și in­­dignațiunea nostră; și presa străină are­ informațiuni mai si­gure și mai aner unte de cătă ale nóstre. “ Se constatămă din nuoă că cei de la Terra afirmă din nuoă că tote care au­ scrisă și scriu foile străine despre bandele armate și des­­pre transportări de arme prin țară pentr­u Bulgaria, sunt­ adeverate. O­ i fiă­care act în țeră se cu­nosc î buna credinția a acusatoriloră, n’avemă trebuință de cătă a fa­ce frășî cunoscută cumű ei afir­mă, din nucă, c’asta este; afirmă că bande armate cutreieră țara; că care cu arme trecă în lungimea țerei, din Rusia, prin Bucurescî la Giurgiu, la Turnă, la Calafată, crudă scră că nu este ună sin­gură română care se nu le fa­că, în deplină cunoștin­ță de causă, cu acele afirmări sunt ă neadeverur. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1.­ REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. LUNI—MARȚI, 26—2? FEVRUARIU 1868. LUMINEZA­TE ȘI VEI PI PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZU­RULUI . IN DISTRICTE LA CORESPONDENTAT . DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAHRAS-HALLEGRATN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. A­N­II NI 1 IT­R 1 LK LINIA DE 30 LITERE.................... INTENTIUNI ȘI RECLAME, LINIA 40 BANI 2 LEÎ NOU1 ■de Ic și calomnii făcute în deplină cu­­noșcin­ță de causă. Se­ă asemene, arătă cei de la Terra, ca și toți Românii, că cele ce spunu despre fondurile a­­fectate Presei, suntiî neadeveruri pa­tente. Sa publicată și ’n Monitoriu și ’n Românulu că fondurile acele au fostă numai de 200,000 lei, din cari peste 150.000 lei erau chel­tuiți de guvernul­ d-lui Ion Ghica, la 1 Martie, căndă a venită la gu­vernă Ministerium Constantin Cret­­zulescu. Se scie asemene că „acele credite straordinarie, din nuoă a­­fectate, “ n’au fostă de cătă unulă singură de 85.000 lei, ș’astă-felă Ministerium actuale a cheltuită în dece luni 135,000 leî, căndă fostulă Ministeriă a cheltuită 150,000 în două luni. Se scie­ancă că­­ a­­ceste dece luni guvernulă a tri­­misă mai mulți bărbați însărcinați cu misiuni, și la Viena și la Paris, spre a trata despre cestiuni de ma­re însemnătate, cumă acea­a a pos­­teloră ș’a juridicțiunii consularie, și prin urmare nu putea se mai aibă fonduri și pentru publicări, seă, pentru Presă, cumă clică cei de la Terra. Se scie asemene că nu prin bani se póte face prin Presă un propagantă activă, și ce su pucină că nu cu 150,000 lei se póte com­bate prin Presă propaganda onoră inimici puterior ș’avuți, cari că in­teresă politică a calomnia ună gu­vernă scă uă națiune, ș’asta-feră­­«OI <Je­ Ice 2V/ / Uj i’ll CttllOoemi^ causă, publică acusări atătu fie ’nve­­derată neadeverate. Dară, clică domnialoră, cumă căți-va particulari potă împăna Presa Europiană? Esplicarea ce ne ceru, nă-a dată totă dumnialoră mid’lo­­culă d’a le-o da cu mare înlesnire. Dumnialoră aă­crisă: „Guvernulă rusescă d'ud dată s’aretă graciosă cu guvernulă română în privința poș­telor­ă ș’a datoriei celei vechi cătră Statulă română, deci...............gu­vernulă română conspiră cu Rusia contra Franciei.“ Imităndu-i dară, amă putea elice și noi. Guvernul­ magiară are interesă a slăbi Româ­nia prin ori­ce mici’la ce și n­oate modurile. Unii din foștii Domnitori — bolnavi de minte ca toți Dom­nitorii resturnați, ca regele și Ducii Italiei, ca regele Hanovrei, ș.c.l.— aă interesă a slăbi România prin ori ce mici’lace ș’a-i înstrăina opiniunea publică europiană. Căndă dară re­­d­emă că Gestiunea bandeloră ș’a a­­liand­ei cu Russia a­ figurată mai anteră în foile din țară, căndă mai cu semă vederem că tote aceste ca­lomnie propagate de Presa străină se repetă și se susțină în foile din România, pentru ce se nu ch­­emă și noi despre aceste foie celă­pucină totă arătă cătă dică și ele despre guvernul­ actuale? Pentru ce, dacă ele acusă pe guvernă că este agin­­tele Rusiei, se nu se bănuială și noi da fi agintele politicei magiare, și are asemene ca să se găsescă destui bani pentru a se susține propaganta anti-romănă. Maghiarii, scră toți că cheltuiescă 2 și 3 milióne de franci pe ană pentru propagantă; acele mi­lióne clară sunt­ mai puternce de cătă cei 135.000 lei ai guvernului ro­mână; și, cititațiuni pentru citațiuni, ecă ună pasagiă ală Gazetei Ale­­maniei Nordului. „In cee­a ce privește în parte , România, sgomotele de invasiunea bandeloră se crede a fi răspăndite de cătră agenții principelui Cuza, do­ritor­ă d’a provoca ună conflictă în­tre Portă și principele Carol I, și sperăndă a redobândi puterea prin ajutorul­ acestui conflictă.“ Și, acusare pentru acusare, pen­tru ce ore cu acei agințî se nu se unescă și cei cari urmărescă aci nu­mai resturnarea Ministeriului spre a reveni ei la putere? Ș’astă-felă, e că că prin asemene asociațiuni, profa­­ganța se póte face cu mare activi­tate, cu mare putere pînă ce sea isbutesce, sau adevĕrul a triumfă, pre­cummi ecă că deja și începe a triumfa. Independința helgi,cd de la 1 Martie fa­ce: „Astă-di­ancă luna din cores­pondai­țele nóstre din Paris ne spune ă guvernulă brâncese ș’organele sale au fostă înștălate prin raporturi min­­cinase despre esistiuția proiectelor­ de insurecțieme pe țermurile Du­nărei. “ Diabiulű L’avenir National­­ 29 Fevr. fi­ce: „Ună cetățiană romănă ne sem­­naléza ore­ cari neesactitățî în tradu­cerea unui articlu din Rom­anuli­ a­­nalisată în colonele nóstre. Rom­â­nul ii sar fi mărginită a menținea dreptul­ Principatelor u a păstra­tă politică deosebită, independinte, na­ționale, făr’ a se gândi a reclama protectoratul ă, aliancia, cumă va voi cine­va se­dică, a Rusiei.“ E că în fine ce elice și diariulű Libertatea din 28 Fevruarie: „S’a primită la ministeriulă de «i­aiva v­ xît ivirii» de dirdjUtjiu­e Serbiei și României, raporturi con­­fidințiale cari nu pre­sintă conforme cu denunțiările ce telegrafulă trans­mite de ordinariă din Galați, din Rusciucă și din Belgrad. Se crede că s’a descoperită că mai multe din denunțu­rile adresate personale d-lui de Moustier au fost­ inspirate de fină deputata româna care, înșelată in dorințele sale am­bițiose, a devenită m­emb­ulă neîm­păcată ală guvernului actuale al­ României, și nu se trage înapoi prin urmare înaintea nici unui mici’locă spre a face suspecți în ochii bărba­­țilorfi de Stată francesî și austriac­ pe acei ce încongiură pe Princi­pele Carol I.“ Lumina cară începe a se face ș’afară. Se se facă însă bine, deplină în întru ș’arătă ne ajunge, căci, aci, și numai aci este, trebue se fiă a­­­deverata tăria. Căndă noi amă esplicată care trebue se fiă modulă prin care Fran­­cia trebue se lucreze spre a opri în privnte ori­ce propagantă de rescolă. 1 diab­ula Terra a­disă că atacămă­­ pe Francia și susținemă pe Rusia. Ca respu­nsă l’a acésta calomniă re­prod­u­cemă mai la vale lină artielu din f­iiar­iul­ă L’avenir National, pe care îlă recomandămă cititorilor­ Roma­nul­ui, spre a vede că cei carii susțină în adevĕru politica Franciei, vorbescă întocmai precumă amă vorbită noi, și nici de cumă cumă a vorbită și vorbescă cei de la Terra. 9 Adunarea în secțiuni unite a des­­bătută adi concesiunea căilor­ fe­rate. Mâne va lucra în secțiuni. Se­natul ă a votată adi­c’uă majori­ta­te fie 30 contra 14 voturi nonele taxe ale comunei Bucuresci, întocmai cumă au fost­ votate de cameră. Acea cari pună interesele loru particulare mai pre­su­să de interesele ț­erei întregi și cari nu se sfiescu d’a intrebuinda ori ce mijj­­loce pentru a se înavuți în detrimentulu proprietății Statului, alerga, pe teta­­ Jaw, la diferite manopere nereali în scopul­ d’a înlesni speculațiunî, adesea grele de quali­­ficatu, asupra efecteloru publice. Suntü dove­di­le abia de cândü guvernulu a­rată uă desm­ințire categorică unora sgo­­mote nefavorabili asupra situațiunii casei de liquidare a obligațiunii oră rurali și astăziî era pază contra altora sgomote respăndite ase­menea pentru a produce unu scădemfnlu în cursulu titluriloru rurali. Guvernulü face dură cunoscuții că fisele cari circulă în Bucurescî și după cari s’ar fi amânatu, pînă la Iuliu anulu curentu, aplicarea disposițiiloru legei din 186­6, pentru vîndarea unei părți din domeniile Statului, nu suntu întemeiate pe adeverii­, vînd­ările, din contra, se vor a în­cepe în curândű, menținându-se stricta în­lesnirea lăsată cumperătoriloru d’a se aquita, pentru oă treime, cu obligațiuni rurali au pair. Adunarea deputaților­ a luat­ de ur­gență în cercetare proiectulu de lege ce i S’a presintatu în scopulu d’a face legea din 18 Iuliu 1866, mai lesne aplicabile in u­­nele părți ale ei; în loculu unei întârzieri va fi doru­tă accelarațiune a vênzuriloru și guvernulu povețnesce, pe acei cari au cum­­peratu obligațiuni rurali în vederea licita­­țiunilor și pentru vendarea domeniilor­, d’a nu se lăsa înșela de risce zgomote cu totul­ nefundate. (Comunicații). (Monitor­iul I.) PIARIULUI PRESS­A. - Ceremă diariului Pressa, uă rec­tificare ș’uă esplicare. In No. 3 a­disă: „Păstrăndă anonimulu amă ur­mată întru acesta și exemplului ce ne dă Presa tuturora țeriloru în a­­deveră libere și constituționale, unde tóte ideiele și opiniunile falei se dis­cută fără se se simtă trebuința fir­mei unui supscriitoriu; și apoi ch­iară Românulu, detrănută decană ală dia­­risticei romăne, care ne împută a­­nonimitatea a adoptatu-o eră sin­gură, căci nici redactorii, nici au­torii articolilor ă­sei nu se vedă fi­gurând­ă cu numele lor, nicăirea în­­ olanele foiei, și singurală nume ală redactorelui responsabile, care îlă vedemu în triintea foiei, nu cre­­de că se se potă lua în seriosă de cine-va dreptă uă firmă politică.“ Onorații anonimi de la Pressa trebue se facă aci mai multe reeti­­cî. Noi amă vorbită de partita care a fondată diabiulu Pressa și­­ care-să inspiră, amă vorbită de dra­­­pelă era nu de individ­ii cari S­­m­ă articlii. Acelă drapelu fîl fîe în ca­pulă fie­cărea­a foie în fote țețele libere. In Francia fie­care diarist are ună directore ală cărui­a nume represintă uă ideiă, și dacă unele uie nu mai pună în capulă foiei numele directorelui, elă însă este cunoscută pentru c’a fostă dechia­rată, vădată pentru totă­deuna. In Engliteza ch­iară nu este nici unu '/'dC”’”­ '‘“”5 »epresinte că par­tita și unele represintă mai directa chiara pe câte unulă din capii cei mai emininți ai partitei, cumă Pal­merston, Disraeli, Gladstone ș. c. 1. In acesta privință dlară aserțiunea Pressei este eronată și trebue s’o rectifice. Este dat d­e asemene se rectifice­r ea­ a ce dice despre anonimia Ro­mânului. Căndă Românulu era sora unei asociațiuni, era ună comitată însărcinată a veglija administrațiu­­nea și a inspira redacțiunea, și nu­mele membrilor­ comitatului se pu­­blicau pe fie­care ană, facându-se totă d’uă dată cunoscută torele diariului. După desființarea asociațiunii, în luna iuliu 1866, s’a publicată în capulă foiei că d. C. A. Rosetti a reluată direcțiunea politică a dia­riu­lui, și nu este în România nici ună omă care se nu scie și partita ce represintă acestă diam­ă și cine este director ele­scă politică. S’a pu­blicată asemene că toți artictii ne­supscriși privescă d’a dreptul ă re­­dacțiunea diariului, prin urmare și direcțiunea. Asia dară, anonimia ce Pressa împută Românului este uă imputare nedreptă, făcută în de­plină cunoșcință de causă și care prin urmare, cere rectificare. Anonimii de la Pressa, impută foiloră române atacuri contra per­­sanelor­; și dumnia loră începă în­dată prin a ataca pe d-nn Carada. Constatămă acesta și trecem­ă­nainte spre a veni la esplicarea ce ce­remă de la Pressa. In No. de Duminică, adresăndu-se cătră noi, Pressa zice: „Intru că să privesce vechile nóstre întreprinderi, ne vedemă siliți a re­peta diariului Românulu, care a de­venită d’uadard a tatu de puritanii ș’arătă de scrupulosă, în materiă de bilanțuri comerciale, că nu noi, a­­ceștia de la Pres­a, amă făcută vr uă dată comercial cu ideie politice. Totă d’uădată, putemă se­ lă asigurămă că nici u­ă acționariă în țera acésta na fostă pîrlițu de noi; noi însă amu fostă de multe ori acționari și amă fostă pîrlițî, amă fi dară póte și noi în dreptă a cere bilanțuri, dară suntemă mai generoși și nu le ceremă, de fric t d’a nu fi tacsați de indiscreți.“ Ceremă de la anonimii de la Pressa se ne spue ce însemui­ză acelă, dină dată puritană“ adresată none, cei cunoscuți de la Românulu. Se ne spue, netedă și lămurită, anonimii de la Pressa, pentru ce ne vorbescă none, cei cunoscuți de la Românulu, de acționari pîrliți și de indiscre­­țiune d’a ne cere bilanțuri. Cei de la Pressa, deși anonimi, înțelegă însă că onorea îi obligă a se­ explica, căci într’altă­ felă, seiă bine că potă fi cu dreptă curentă tac sau­ nu de indiscreți, ci de omeni anonimi cari caută calomnia. Directorele Românului C. A. ROSETTI. și drirect SENATULŰ Ședința de la 2­4 fevruarie. Președenția Mitropolitului Primații. Se continue discuțiunea de cri relativă la fonderia și atelierul­ din Târgoviște; se fa­ce propunere de a se numi­tă anchetă par­­lamentariă, și nefiindü susținută de cäta nu­mai de 5 membrii, din șapte ceruți de re­­gulamentu incidentulu se închide prin trece­re la ordinea, dileî. D. Cos­ta-For­u intreba pe d. ministru de fi­nanțe pentru ce, în urma sancționării și promulgării legii asupra pensiunilor­, adunare, legislativă totű mai continue în votarea de pensiuni, pe când, după lege, acordarea pensiunilor­ aparține unui comitatu? Ministrulü­repinde că adunarea a votatü pensiuni numai la acei domni cari le-au ce­­rutü înaintea sancționării unoei legiuiri și după legiuirea de atunci. D. Ionescu intreb­ă asemenea fie acela­și d. ministru, pentru ca intre cei trei membrii, nu­miți după nooa lege, pentru comitetului de

Next