Romanulu, februarie 1868 (Anul 12)
1868-02-26
ANLU ALU DOUE SPRE DECILE. VOIESOE ȘI VEI PUTE CA FIT. DIST. Pe anu....................................t.eT Nou. 48 — 58 PE SESE LUNI........................ „ „ 24 29 PE TUEÎ LUNI........................ „ „ 12—15 PE ' A tONA........................ „ „ 5—6 UND KLEMFLAKU 24 BANI PENT'UU PARIS PE TRIMESTRU PR. 20. PENAD AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. SUBSCRIPȚIUNE LA Asociațiunea femeieloru Române DIN IASY, PENT’RU AJUTORULU LA INVETETURA A FETELORU SERACE ȘI ORFANE ALE POPORULUI ROMANII. IN BUCURESCI: Prin domna MARIA ROSETTI. Donmna Principesă Elena Bibescu, galb. 10 Donina...............Caligari .... 4 SISRVITIU TELEGRAFICI) Alțil LUMIAN LII. EL RENZA, 8 Martin. Curtea Vieneze a triimisu felicitări regelui Italiei pentru căsătoria principelui Humbert. Circulă sgomotulu că după căsătoriă, principele Humbert și cu principesa Margareta vor merge la Praga pentru a visita pe imperatesa Mariana. Ifiabulü Opinione zice că Pepoli va merge în curând la Viena ca ministru al Italiei. N Serviciulu privata alu Monitoriului). BEllNI, 6 Martin.— Parlamentulű Confederațiunea de Nord este convocate pentru 23 Martin. VIENA, 6 Martin.— Noua Presă crede apei că demisiunile lui Rușchi și Fiind sunt neapelate. CONSTANTINOPOLE, Martin— Circulă zgomoturi că Evadare se merge în misiune speciale la Paris. PETERSBURG, 6 Martin.— Diabulű de Petersburg, desminte nuvela dată de Etendard că Rusia ar fi suspensii transportuluiai dințilorti în Grecia. Bucurosul *1 2 £ 3L IM Gama silită, și pe totă dina, și ’n cätii ne va fi cu putință nevoind împlini și ’n viitorii datoria d’i tace pe cititorii noștril se vedă sorginții de unde esti neadeverurile și calomniele și se respăndescu apoi în tată Europa, și care este scope iit, ținta ce urmărescă calomniatorii. Diabulo Terra ne dice, în No. docr, că „este asurdü a presupune că tora-va particulari micH aceasta de puteri ce încătă ei se potă pmalisa sau înlocui acțiunea guvernului (de propaganda.)“ Cuma guvrnulă, care are în străinătate agenți oficiali și oficioși, care dispund nu numai de fonduri secrete, dară de credite anume afectate Presei, care s’a mai alocată pe lăng’acesta nu de multă pentru același sfii sită ș’alte credite straordinarie, nu găsesceuă altă explicațiune la ostilitatea acelei prese, decătă atitudinea luată de noi. Totă în No. dell, Terradice: „tote diariele străine împărtășescă temerile și indignațiunea nostră; și presa străină are informațiuni mai sigure și mai aner unte de cătă ale nóstre. “ Se constatămă din nuoă că cei de la Terra afirmă din nuoă că tote care au scrisă și scriu foile străine despre bandele armate și despre transportări de arme prin țară pentru Bulgaria, sunt adeverate. O i fiăcare act în țeră se cunosc î buna credinția a acusatoriloră, n’avemă trebuință de cătă a face frășî cunoscută cumű ei afirmă, din nucă, c’asta este; afirmă că bande armate cutreieră țara; că care cu arme trecă în lungimea țerei, din Rusia, prin Bucurescî la Giurgiu, la Turnă, la Calafată, crudă scră că nu este ună singură română care se nu le facă, în deplină cunoștință de causă, cu acele afirmări sunt ă neadeverur. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1. REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. LUNI—MARȚI, 26—2? FEVRUARIU 1868. LUMINEZATE ȘI VEI PI PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZURULUI . IN DISTRICTE LA CORESPONDENTAT . DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAHRAS-HALLEGRATN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANII NI 1 ITR 1 LK LINIA DE 30 LITERE.................... INTENTIUNI ȘI RECLAME, LINIA 40 BANI 2 LEÎ NOU1 ■de Ic și calomnii făcute în deplină cunoșcință de causă. Seă asemene, arătă cei de la Terra, ca și toți Românii, că cele ce spunu despre fondurile afectate Presei, suntiî neadeveruri patente. Sa publicată și ’n Monitoriu și ’n Românulu că fondurile acele au fostă numai de 200,000 lei, din cari peste 150.000 lei erau cheltuiți de guvernul d-lui Ion Ghica, la 1 Martie, căndă a venită la guvernă Ministerium Constantin Cretzulescu. Se scie asemene că „acele credite straordinarie, din nuoă afectate, “ n’au fostă de cătă unulă singură de 85.000 lei, ș’astă-felă Ministerium actuale a cheltuită în dece luni 135,000 leî, căndă fostulă Ministeriă a cheltuită 150,000 în două luni. Se scieancă că aceste dece luni guvernulă a trimisă mai mulți bărbați însărcinați cu misiuni, și la Viena și la Paris, spre a trata despre cestiuni de mare însemnătate, cumă aceaa a posteloră ș’a juridicțiunii consularie, și prin urmare nu putea se mai aibă fonduri și pentru publicări, seă, pentru Presă, cumă clică cei de la Terra. Se scie asemene că nu prin bani se póte face prin Presă un propagantă activă, și ce su pucină că nu cu 150,000 lei se póte combate prin Presă propaganda onoră inimici puterior ș’avuți, cari că interesă politică a calomnia ună guvernă scă uă națiune, ș’asta-feră«OI <Je Ice 2V/ / Uj i’ll CttllOoemi^ causă, publică acusări atătu fie ’nvederată neadeverate. Dară, clică domnialoră, cumă căți-va particulari potă împăna Presa Europiană? Esplicarea ce ne ceru, nă-a dată totă dumnialoră mid’loculă d’a le-o da cu mare înlesnire. Dumnialoră aăcrisă: „Guvernulă rusescă d'ud dată s’aretă graciosă cu guvernulă română în privința poșteloră ș’a datoriei celei vechi cătră Statulă română, deci...............guvernulă română conspiră cu Rusia contra Franciei.“ Imităndu-i dară, amă putea elice și noi. Guvernul magiară are interesă a slăbi România prin orice mici’la ce și noate modurile. Unii din foștii Domnitori — bolnavi de minte ca toți Domnitorii resturnați, ca regele și Ducii Italiei, ca regele Hanovrei, ș.c.l.— aă interesă a slăbi România prin ori ce mici’lace ș’a-i înstrăina opiniunea publică europiană. Căndă dară redemă că Gestiunea bandeloră ș’a aliandei cu Russia a figurată mai anteră în foile din țară, căndă mai cu semă vederem că tote aceste calomnie propagate de Presa străină se repetă și se susțină în foile din România, pentru ce se nu chemă și noi despre aceste foie celăpucină totă arătă cătă dică și ele despre guvernul actuale? Pentru ce, dacă ele acusă pe guvernă că este agintele Rusiei, se nu se bănuială și noi da fi agintele politicei magiare, și are asemene ca să se găsescă destui bani pentru a se susține propaganta anti-romănă. Maghiarii, scră toți că cheltuiescă 2 și 3 milióne de franci pe ană pentru propagantă; acele milióne clară sunt mai puternce de cătă cei 135.000 lei ai guvernului română; și, cititațiuni pentru citațiuni, ecă ună pasagiă ală Gazetei Alemaniei Nordului. „In ceea ce privește în parte , România, sgomotele de invasiunea bandeloră se crede a fi răspăndite de cătră agenții principelui Cuza, doritoră d’a provoca ună conflictă între Portă și principele Carol I, și sperăndă a redobândi puterea prin ajutorul acestui conflictă.“ Și, acusare pentru acusare, pentru ce ore cu acei agințî se nu se unescă și cei cari urmărescă aci numai resturnarea Ministeriului spre a reveni ei la putere? Ș’astă-felă, e că că prin asemene asociațiuni, profaganța se póte face cu mare activitate, cu mare putere pînă ce sea isbutesce, sau adevĕrul a triumfă, precummi ecă că deja și începe a triumfa. Independința helgi,cd de la 1 Martie face: „Astă-diancă luna din corespondaițele nóstre din Paris ne spune ă guvernulă brâncese ș’organele sale au fostă înștălate prin raporturi mincinase despre esistiuția proiectelor de insurecțieme pe țermurile Dunărei. “ Diabiulű L’avenir National 29 Fevr. fice: „Ună cetățiană romănă ne semnaléza ore cari neesactitățî în traducerea unui articlu din Romanuli analisată în colonele nóstre. Românul ii sar fi mărginită a menținea dreptul Principatelor u a păstrată politică deosebită, independinte, naționale, făr’ a se gândi a reclama protectoratul ă, aliancia, cumă va voi cineva sedică, a Rusiei.“ E că în fine ce elice și diariulű Libertatea din 28 Fevruarie: „S’a primită la ministeriulă de «iaiva v xît ivirii» de dirdjUtjiue Serbiei și României, raporturi confidințiale cari nu presintă conforme cu denunțiările ce telegrafulă transmite de ordinariă din Galați, din Rusciucă și din Belgrad. Se crede că s’a descoperită că mai multe din denunțurile adresate personale d-lui de Moustier au fost inspirate de fină deputata româna care, înșelată in dorințele sale ambițiose, a devenită membulă neîmpăcată ală guvernului actuale al României, și nu se trage înapoi prin urmare înaintea nici unui mici’locă spre a face suspecți în ochii bărbațilorfi de Stată francesî și austriac pe acei ce încongiură pe Principele Carol I.“ Lumina cară începe a se face ș’afară. Se se facă însă bine, deplină în întru ș’arătă ne ajunge, căci, aci, și numai aci este, trebue se fiă adeverata tăria. Căndă noi amă esplicată care trebue se fiă modulă prin care Francia trebue se lucreze spre a opri în privnte orice propagantă de rescolă. 1 diabula Terra adisă că atacămă pe Francia și susținemă pe Rusia. Ca respunsă l’a acésta calomniă reproducemă mai la vale lină artielu din fiiariulă L’avenir National, pe care îlă recomandămă cititorilor Romanului, spre a vede că cei carii susțină în adevĕru politica Franciei, vorbescă întocmai precumă amă vorbită noi, și nici de cumă cumă a vorbită și vorbescă cei de la Terra. 9 Adunarea în secțiuni unite a desbătută adi concesiunea căilor ferate. Mâne va lucra în secțiuni. Senatul ă a votată adic’uă majoritate fie 30 contra 14 voturi nonele taxe ale comunei Bucuresci, întocmai cumă au fost votate de cameră. Acea cari pună interesele loru particulare mai presusă de interesele țerei întregi și cari nu se sfiescu d’a intrebuinda ori ce mijjloce pentru a se înavuți în detrimentulu proprietății Statului, alerga, pe teta Jaw, la diferite manopere nereali în scopul d’a înlesni speculațiunî, adesea grele de qualificatu, asupra efecteloru publice. Suntü dovedile abia de cândü guvernulu arată uă desmințire categorică unora sgomote nefavorabili asupra situațiunii casei de liquidare a obligațiunii oră rurali și astăziî era pază contra altora sgomote respăndite asemenea pentru a produce unu scădemfnlu în cursulu titluriloru rurali. Guvernulü face dură cunoscuții că fisele cari circulă în Bucurescî și după cari s’ar fi amânatu, pînă la Iuliu anulu curentu, aplicarea disposițiiloru legei din 1866, pentru vîndarea unei părți din domeniile Statului, nu suntu întemeiate pe adeverii, vîndările, din contra, se vor a începe în curândű, menținându-se stricta înlesnirea lăsată cumperătoriloru d’a se aquita, pentru oă treime, cu obligațiuni rurali au pair. Adunarea deputaților a luat de urgență în cercetare proiectulu de lege ce i S’a presintatu în scopulu d’a face legea din 18 Iuliu 1866, mai lesne aplicabile in unele părți ale ei; în loculu unei întârzieri va fi dorută accelarațiune a vênzuriloru și guvernulu povețnesce, pe acei cari au cumperatu obligațiuni rurali în vederea licitațiunilor și pentru vendarea domeniilor, d’a nu se lăsa înșela de risce zgomote cu totul nefundate. (Comunicații). (Monitoriul I.) PIARIULUI PRESSA. - Ceremă diariului Pressa, uă rectificare ș’uă esplicare. In No. 3 adisă: „Păstrăndă anonimulu amă urmată întru acesta și exemplului ce ne dă Presa tuturora țeriloru în adeveră libere și constituționale, unde tóte ideiele și opiniunile falei se discută fără se se simtă trebuința firmei unui supscriitoriu; și apoi chiară Românulu, detrănută decană ală diaristicei romăne, care ne împută anonimitatea a adoptatu-o eră singură, căci nici redactorii, nici autorii articolilor ăsei nu se vedă figurândă cu numele lor, nicăirea în olanele foiei, și singurală nume ală redactorelui responsabile, care îlă vedemu în triintea foiei, nu crede că se se potă lua în seriosă de cine-va dreptă uă firmă politică.“ Onorații anonimi de la Pressa trebue se facă aci mai multe reeticî. Noi amă vorbită de partita care a fondată diabiulu Pressa și care-să inspiră, amă vorbită de drapelă era nu de individii cari Smă articlii. Acelă drapelu fîl fîe în capulă fiecăreaa foie în fote țețele libere. In Francia fiecare diarist are ună directore ală căruia nume represintă uă ideiă, și dacă unele uie nu mai pună în capulă foiei numele directorelui, elă însă este cunoscută pentru c’a fostă dechiarată, vădată pentru totădeuna. In Engliteza chiară nu este nici unu '/'dC”’” '‘“”5 »epresinte că partita și unele represintă mai directa chiara pe câte unulă din capii cei mai emininți ai partitei, cumă Palmerston, Disraeli, Gladstone ș. c. 1. In acesta privință dlară aserțiunea Pressei este eronată și trebue s’o rectifice. Este dat de asemene se rectificer ea a ce dice despre anonimia Românului. Căndă Românulu era sora unei asociațiuni, era ună comitată însărcinată a veglija administrațiunea și a inspira redacțiunea, și numele membrilor comitatului se publicau pe fiecare ană, facându-se totă d’uă dată cunoscută torele diariului. După desființarea asociațiunii, în luna iuliu 1866, s’a publicată în capulă foiei că d. C. A. Rosetti a reluată direcțiunea politică a diariului, și nu este în România nici ună omă care se nu scie și partita ce represintă acestă diamă și cine este director elescă politică. S’a publicată asemene că toți artictii nesupscriși privescă d’a dreptul ă redacțiunea diariului, prin urmare și direcțiunea. Asia dară, anonimia ce Pressa împută Românului este uă imputare nedreptă, făcută în deplină cunoșcință de causă și care prin urmare, cere rectificare. Anonimii de la Pressa, impută foiloră române atacuri contra persanelor; și dumnia loră începă îndată prin a ataca pe d-nn Carada. Constatămă acesta și trecemănainte spre a veni la esplicarea ce ceremă de la Pressa. In No. de Duminică, adresăndu-se cătră noi, Pressa zice: „Intru că să privesce vechile nóstre întreprinderi, ne vedemă siliți a repeta diariului Românulu, care a devenită d’uadard a tatu de puritanii ș’arătă de scrupulosă, în materiă de bilanțuri comerciale, că nu noi, aceștia de la Presa, amă făcută vr uă dată comercial cu ideie politice. Totă d’uădată, putemă se lă asigurămă că nici uă acționariă în țera acésta na fostă pîrlițu de noi; noi însă amu fostă de multe ori acționari și amă fostă pîrlițî, amă fi dară póte și noi în dreptă a cere bilanțuri, dară suntemă mai generoși și nu le ceremă, de fric t d’a nu fi tacsați de indiscreți.“ Ceremă de la anonimii de la Pressa se ne spue ce însemuiză acelă, dină dată puritană“ adresată none, cei cunoscuți de la Românulu. Se ne spue, netedă și lămurită, anonimii de la Pressa, pentru ce ne vorbescă none, cei cunoscuți de la Românulu, de acționari pîrliți și de indiscrețiune d’a ne cere bilanțuri. Cei de la Pressa, deși anonimi, înțelegă însă că onorea îi obligă a se explica, căci într’altă felă, seiă bine că potă fi cu dreptă curentă tac sau nu de indiscreți, ci de omeni anonimi cari caută calomnia. Directorele Românului C. A. ROSETTI. și drirect SENATULŰ Ședința de la 24 fevruarie. Președenția Mitropolitului Primații. Se continue discuțiunea de cri relativă la fonderia și atelierul din Târgoviște; se face propunere de a se numită anchetă parlamentariă, și nefiindü susținută de cäta numai de 5 membrii, din șapte ceruți de regulamentu incidentulu se închide prin trecere la ordinea, dileî. D. Costa-Foru intreba pe d. ministru de finanțe pentru ce, în urma sancționării și promulgării legii asupra pensiunilor, adunare, legislativă totű mai continue în votarea de pensiuni, pe când, după lege, acordarea pensiunilor aparține unui comitatu? Ministrulürepinde că adunarea a votatü pensiuni numai la acei domni cari le-au cerutü înaintea sancționării unoei legiuiri și după legiuirea de atunci. D. Ionescu intrebă asemenea fie același d. ministru, pentru ca intre cei trei membrii, numiți după nooa lege, pentru comitetului de