Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-18

ceste scapă, și pe acesta lasă, comitatulu permanenții aiu județului a și intratu In spese In comptulu contribuțiuniî pentru drumuri, trebue dérit a i se da bani. Recensemêntul a póte se nu fiă cu totulü esadtű, continued. Iatropolu, dórit fiindă­ că nu s’a făcută altulu mai complecta, trebue se publicămă pe a­­cesta ce avemü. Onor, consiliarii termină Zi­­condu că, deși I­ pare toü că orășaniî voră ave a plăti estimpti­vă altă nouă contribu­­țiune, nu pate lasă a fi contra perceperii a­­cestei contribuțiunî, celă puține pentru con­­siliulü județănă. D. Manolescu observă că d. Petrescu, in argumentațiunea d-sale, se baseză numai pe terminele prescrise de legiuitorii. Legea,­­Jice d. Manolescu, e făcută în Aprilie, pentru a­­nula curentă deși nu se putea observa ter­menele cuprinse în trânsa, căci luna Ianuarie era deja de multă trecută cinară la facerea legii; aceste termene remăne a se păzi pen­tru anii viitori. * D. Lapati se unesce cu d. Petrescu. Legea, Zice d-sea, are la nesce termene precise, cândă se se facă lucrările preparatorie pentru îm­plinirea contribuțiunii în cestiune, și aceste ternene­ trebue strictă oservate, pentru că, daca legiuitorul­ ar fi voită a se derogă la „dînsele iu anulă curentă, ar fi Zisu­ e acésta , prin b­ună articlu transstorsă, cumă s’a făcută prin alte legi. Ni se dice — continue d-nn Lapati — cum că guvernul ă a ințelesă legea asia că se póte pune în aplicare de estimpă: dérű nu­­ se vede nici ună regulamentă-i fă­­c­ută de diusuiu pentru aplicarea ei, ;ca se putemă crede că asta se interpretă legea de cătră guvernă, nu vedemă decâtă uă circu­lară ministerială, care nu se pute lua decâtă ca uă deșceptare a autoritățiilor­ respective asupra obligațiunilor­ ce li se pune prin lege. Asupra ideieî de a se scuti orășanii de contribuțiunea pentru filele de lucru cuve­nite comunei, româindü a plăti numai pe cele cuvenita consiliului județeană, d. Lapati dice că nu admite motivul­ pe care se spri­jină acesta propunere. Dacă am­ pute îm­plini contributi­un­ea estimpă, și daca ar tre­bui se o împluimă, mamă putea ierta pe cea cuvenită comunei, căci constituțiunea nu permite nici a se adăugi nici a se scade contribuțiunile votate de corpurile legislative In privința cestiunea deca putemă împlini estimpă contributi­unea, d. Lapati dice că a arătată: cumă că, după lege, acésta nu se póte. Asupra cesliunii daca trebue se o îm­­plinimă, d-sa susține că acea ce s’ar cuveni comunei nu s’ar puté percepe și pentru, ună altă cuvénta, acela că consiliulă municipală nua luată âncă nici uă dhesitiune asupra con­­structiunii drumuri­lor si, după cumă prescrie articolul­ 28 din lege, și așa nu e pînă a­­cum­ă în dreptă a percepe contribuțiunea des­tinată esclusivă unor­ asemenea lucrări. Câtă pentru consiliul­ judetenii, d. Lapati dice că dacea eră crede că legea se póte pune in esecutiune însușî din anulă curentă, acesta ele privesce pe dînsulă , consiliul­ co­munale ală capitalei însă, de va admite opi­­niunea d-lui Petrescu și a d-sele, trebue se declare că elă o va aplica numai de la a­­nulă viitoră. D. Manolescu observă că, recunoscându-se consiliului jude pană dreptul­ de a aplica le­gea, după cum­ elă o înțelege, nu i se pute nega pe acela de a cere plata contribuțiunii, ce i se cuvige și de la contribuabilii din Bu­curești, căci nu trebue a se uita că acestă orașă face parte din județuld Ilfovă, și că legea obligă și pe orășani a contribui pen­tru drumurile județene. Se pune la votă opiniunea d-loră Petrescu și Lapati. Consiliul­ în majoritate o adoptă. D. locotenentă ală primarului face cunos­cută că d. Barbu Protopopescu, consilierulă, cerendű m­ă concediă spre a se duce peste fruntarie în trebuința ce are, a adusă aminte cumă că d-sa se află numită de consiliu in mai multe comisiunî, și să aceste însărcinări trebue a se da altuia din colegii d-sele. Consiliulă numesce pe d. Hernia în tóte comisiunile in cari a fostă numită d. Pro­topopescu, era în acelea, în cari dmă­ dată cu d. Protopopescu a fostă rugată se dea parte și d. Hernia, numesce pe d. Manolescu. D. Manolescu, ca raportatore ală comisiu­­nii însărcinate a examina proiectulu­ de con­­vențiune asupra împrumutului propusă prin d. Eug. Carada, consiliarul­, dă relatiune despre lucrarea comisiunii și arăta că, după calculul­ făcută de dânsa cu ajutorul­ unei persone compet­inii, dobânda propusă prin fi­­sulă proiectă de conventiune este de 9 3/5 și amortismentulă de­­ 2/5 la suta pe ană la capitalul­ efectivă. D. Manolescu arătă și observatiunile comisiunii asupra unora din condițiuni, cari ar trebui modificate. Se începe discuțiunea, și după o­ lungă desbatere, se adoptă conclusiunea urmatore. Consiliulă în majoritate, considerândă că peste oă lună oră va fi în totală renoită; considerândă că n­oulă consiliu pate găsi cifra acestui împrumută oră pre mare oră pre mică in proporțiunea lucrăriloru de îm­bunătățire și înfrumusețare ce ar proiecta se esecute în capitală, respinge imprumutură propusă. 1). locotenentă ală primarului face cunos­cută că d. președinte ală secțiunii 3-a a curții apelative din Bucureșeî ’lă a citată pentru z­iua de 16 Octobre viitoră în pro­­cesul­ comunei cu d-niî Dobree și Stiebel bancherii din Londra și fiiindă că d. Gr. Lah­ovari, fostul­ membru ală acestui con­­siliulă, care a apărată pe comună la tribu­nal, nu­ pute­a o represinta și la curte, 13­­inchi numiti^membru la înalta curte de ca­­satiune, d. locotenentă ală primarului con­sultă pe consiliu asupra cașului cerându’i, se areto déca ela autori să se caute și se toc­­mosca altă advocată. Consiliul­ autorisă pe d. primară se tra­teze cu unulă din advocații cei mai buni și se ara­te că ce plată se póte însărcina acelă advocată să apere pe comună în acestă pro­­cesă. Ședința se ridică la 4 3/4 ore. stüMANULU 18 VIITOARE 1868 PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Venituri din taxa cotitului vase­­lori­, cu diferite liquide din capitală și din giurulu ei, se vinde de Pri­­măriă cu contracte pe termenii de unii anu sau trei, cu începută de la 1 Ianuarie viitoră 1869 înainte. Doritorii da cumpăra acestă ve­nită suntă rugați se viă la primă­­rie în­­ ziua de 11 Noembre viitor, pentru concurență, arendă cu și­nele și garanții valabile. Condițiunile vănciărei se potă ve­de de d-nii doritori, în ori ce­­ și oră de lucrare în cancelaria pri­mării, secțiunea administrativă. p. Primară, V. Hernia. No. 9554, 1868 Octombre 10. La 11 din viitorea lună Noembre la metiiulă cailor, se va ține la o s­­pelulă municipale licitațiune pentru vânzarea dreptului de a cântări în capitală și împregiurară eî (cătă adică ține întinderea comunei Bu­­curesci) obiectele de greutăți în cur­sul­­ anului viitoră 1868. Doritorii d’a cumpăra acestă ve­intă ală căută­ritului sunt­ invitați a veni la o spelulă comunale, în­­ ziua arătată mai susu la amedi spre a se face licitațiunea. Condițiunile, cu care se vinde ja­­cestă dreptă, se potă vede de că­tre d-nii doritori în ori ce a ji și oră de lucrare în cancelaria primării, secțiunea administrativă biuroulű I. p. Primară, V. Hernia, No. 9559, 1868 Octombre 10. Venituri din taxa marcării mă­­surelor­, cu care se facă vănt­ările și cumpărătorile în capitală în cur­sul­ anului viitoră 1868, se vinde de către autoritatea comunale din nuoă prin licitațiune după condi­țiunile, ce se potă vede de către doritori în cancelaria primării în ori ce a zi și oră de lucrare. Domnii, cari voiescă a cumpăra acestă venntă ală primării, suntă rugați a veni la primărie în ziua de 12 Noembre viitoră la ame­n ji, însoțiți de garanții valabile și l­y­ Dreptul ă de a înlesni cu bani­țele comunei măsurarea producte­loră, ce se vendă în o­borul­­ capi­talei, în cursul­ anului viitoră 1869, se vinde de către pr­imărie din noă cu contractă. Pentru acesta, se va ține la os­­pelulă comunale licitațiune în ziua de 12 Noembre viitoră. Doritorii de a cumpera clisula ve­nită ală­ banițiloră suntă invitați a se presenta la ospelulă comunale, în diua arătată mai susu la ame­di, pregătiți cu garanții valabile, spre a se face licitațiunea și adjudeca­­țiunea, după regulile stabilite. Condițiunile, cu cari se vinde a­­cestă venntă comunale, se potă ve­de de către d-niî doritori, în ori ce cli și oră de lucrare în cance­laria primării. p. Primară, V. Hernea, No. 9567, 1868 Octombre 16. Dreptul inclusiv, de a vinde în ca­pitală cărți de joc cu taxa legiuită, se dă în antreprisă cu contract pe termen de trei ani cu începută de la l­iă Tanuariu viitoră 1869 înainte. Doritorii de a cumpăra acestă drept suntă invitați se viiă la Primăria în­­ ziua de 13 Noembre viitoră 1868, însoțiți și de garanții valabili, ipote­care sau în bonuri de tesaură și comunali spre a se face licitația și adjudicația după regulă. Condițiunile după care se vinde (fisură venită ală comunei, se pot­ vede de doi doritori în ori­ce <zi și oră de lucrare în cancelaria primă­riei, secțiunea administrativă. p. Primarii, V. Hernia. No. 9572, Octobre 10. Fiindă­că d. Ion Nicolaescu, antrepreno­­rul­ predării a 351 semne necesarii, în cursul­ acestei ierni, spre încălț­itură dife­ri­telor­ locale ale servicielor, dependințe de municipalitate,[s’a abătută din angagjamentul ă, ce *ș’ a luată prin condițiunile, după cari s’a adjudecată asupră’î acăstă Întreprindere, și a încetată cu predarea lemneloră, după ce a adusă la magazia comunale numai ună ni­­merű de 1­4 strijini; primăria, conformă de­­cisiunii luată de consiliulă comunală in șe­­dința sea de la 5 Orobre curentă, publică printracésta, că se va tine uă altă licita­­țiune pentru cumperalarea lemnelor, nece­sarii primării, cu ori ce precizi în complnia numitului antreprenorii, potrivită Art. 8 din condițiunile acestei antreprinse, cari suntă sub-scrisa de densulű. Acesta licitațiune, pentru argință, se va ține în termenă de Zece zile de astăzi, a­­dică la 18 din curenta jună Octobre, prin oferte sigilate. Doritorii dară da se angagia cu predarea acestei c­antități de 351 stânjeni lemne de ceră de bună c­alitate, suntă invitați a veni la primărie, in­­ ziua arătată mai sus) la a­­micjí, spre a depune ofertele d-l oră, și a se face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă. Condițiunile cu cari se dă acesta între­prindere,­ se potă vedea de către d-nii do­ritori, in ori ce (ji și oră de lucrare în can­celaria primării, secțiunea administrativă. Mai nainte însă de a fiua licitațiune?, d-niî doritori voră depune la magasia comunei, numită Casarma veche, cate ună stârjină de probă, din lemnele de ceru, ce voră a­­vea, cându-le cu chitanță în primirea d-lui Ion Lăscărescu, intendentulă ospețului co­munală. p. Primară, G. Petrescu. No. 9501, Octombre 8. Venituri din accise și din lacșa viteloră arătă celă ce a fostă dată cu contractă pină acumă cătă și celă ce se caută în regie de Primărie s’a decisă a se vinde prin antre­priză pe termenii de trei ani cu începută de la 1 Ianuariu viitoră 1869 înainte după Declarațiunile de căsătorie făcute înain­tea oficiarului de state civile din cir­­cumscripțiunea 1, de la 30 Septembre pină la 7 Octombre corinte. D. loan Smarandache, precupeță, din suburbia Sf. Ionică, No. 3, cu d-ra Dumitra Ch­irianu Panciu, Ve­­duvă, din suburbia Brosceni No. 26, colorea albastră. D. Leibu Banesch, hăinară, din comuna Plenesci, cu d-na Adelia Trenkel, veduvă, din strada Carol I, No. 66. D. Mihalach­i Hagi Petrovici, în­­grijitoră din curtea Spitalului Brăn­­covenu, cu d-ra Rosa Nicolau, ca­tolică, din calea Mogoșbia No. 60. D. Ambrosie George, catolică, muncitoră, din suburbia Dudesei No. 40, cu d-ra Maria Ioan Petre din strada Văcărescu No. 3. D. loan Miron Valentin, stu­dentă, din suburbia Popescu, cu d-ra Alesandrina I. Ferando, ace­lași domiciliu. Idem din circonscripțiunea II-a de la 27 Septembre prii la 5 Octom­bre 1868. D. Zah­aria A. Șahim, armena ortodoxă, comerciante din suburbia Popa-Rusu, cu d-ra Masinca Hagi Isaie, arména ortodoxă, din același cuartieră. D. Anastase Georgiu, ortodoxă comerciante, din suburbia Popa-He~­rea, cu d-ra Elena Barbu I. Albu, ortodoxă din suburbia Precupețiî-Noî. D. loan Dumitriu, ortodoxă căr­­ciumară, din suburbia Popa-Cosma, cu d-ra Polina­rie Nicolae, orto­doxă, din suburbia St. Ștefan. D. loan Petrovici, ortodoxă func­ționară, din suburbia Silivestru, cu d-ra Ioan Perciagiu, ort, din subur­bea Slobodia. D. Basile Anton, visitiu, din su­burbea sf. Visarion, cu d-ra Ioana Cristea, servitore, din acela­și cartier. D. loan Boștinaru, ort. văduvă, lipcană, din suburbea biserica Eni, cu d-na Eufrosina Niță, veduvă, din suburbea Popa-Chitu. potecare spre a se face licitațiunea condițiunile deja formate de primărie și cari și adjudecațiunea după regulă. p. Pimară, V. Hernia, No. 9763, 1868 Octombre 10. se vor­ publica mai în urmă după ce ele se voră vota de consiliulă comunală și se vor­ aproba de guvernă. Pentru vân^area fin­elor, venituri se va ține licitație în sala ședințeloră consiliului comunală prin oferte sigilate în filua de 18 Noembre viitorii, adică peste două luni de an­, conformă art. 50 din legea comptabili­­tății generale a statului Doritorii d’a concura pentru luarea în în­treprindere a Ziselor, venituri suntă invitați a veni la Primărie in <­ipa aretată mai susă la amiație spre constatarea resultatului ofer­tei oră. Aceste oferte nu vor­ fi priimite daca nu vor­ fi însoțite și de garanții recunoscute de valabili. Garanțiile se pot­ produce In bonuri de tesaură, In obligațiuni comunale și alte ase­menea titluri recunoscute și acceptate in de­­bitul­ caselor­ publice. Valorea acestor­ ga­ranții provisorii va fi de minimumă 80,000 lei noul în bani sau in bonuri de tesaură și comunale. Aceste garanții provisorii voră servi pen­tru asigurarea comunei in casulă căndu a­­matorulă ce ară oferi prețulă celă mai a­­vantagiosă îlară depune în termenii de 8 z­ile de la data adjudecării cauțiunea defini­tivă prevăzută la art. 2­5 din condițiune și in care cază Zisa cauțiune provisorie de 80,000 lei nuci va fi perdută de concurență. Adjudecațiunea nu se pote socoti definitvă de cătă după aprobarea eî de guvernă. Termenul­ pentru depunerea ofertelor­ este deschisă do azi până în ziua de 18 Noembrie viitoră. Condițiunele vorbite mai susă se potă ve­dea de d-niî doritori în ori ce Zi și oră de lucrare în cancelaria Primării socsia adminis­trativă biuroulű I­ iă. Primar C. Panaiot. No. 8,56­4 Septembro, 18­­ 961- LISTA DE ABONAMENTU țfiariulă Fa­luk FAMILIA milia“ apare la Pesta, tot a op­ ta Zi publică portrete și bio­grafiile celebrităților­ romăne și străine, nu­vele și poesii de cei mai renumiți autori na­ționali și străini, articole din diferitele ramuri ale științelor­ și ale­belelor, arte, descrieri de călătorie, recensiuni și critice despre o­­perile mai noue, ilustrațiuni relative la eve­nimentele mai prospete, articole de foiletonă, noutăți sociale, artistice din tote părțile lu­­mei, și în fine din căndă In căndă jurnale de modă parisiană. Prețulu de abonamentă pentru România pe jumătate de ană e ună galbenă, pe anulă întregă duoi galbeni. Abonații voră căpeta dreptă premiu u­ă tabloul pomposă, care represintă „Inaugura­rea societății academice romăne la Bucuresci la 1/13 Augustă 1­867,«­ avîndă se ală­ture pentru acestă tabloă trei sfanți. Subscrisulă petrecăndă în presinte In ca­pitala României, ’mi­m­ă libertate a atrage a­­tențiunea fraților­ mei de dincolo de Car—­pați asupra acestei publicațiuni literarie, și a o recomanda părtenirei loră. Abonamente pentru Romănia se primescü in Librăria dd. Socek et Comp. Redactoră și editură: Iosif Vulcanu. Bucurescu, 18 (30) Septembre 1868. Reproducțiunea celebrului tablou depunerea ÎN MORMINTU de Caravagiu, din museulă Vaticanului — este ex­­pusă în sala Ateneului Română, în tóte­­ filele pînă Duminică 20 Oct. de la orele 10 pînă la 2 d. a. Acestă tabloă este opera cea mai perfectă a reposatului pictură Ro­mână Nastaseanu. A EȘITA DE SUPTÜ TIPARU și se află de vînzare la sub­semnatura și la tóte librăriile: POESIE GERMANA, INTITULATA: KARPATHEN ROESCHEN (ROSELE CARPATILORU) PE TEOCHAR ALEXI. Autorele română a publicată aceste poe­­sie germane, după cum ă declară însuși in dedicațiunea sea către Măria Sea Serenisime Carolă I, Domnitorulă Româniloră, cu scopă de a demonstra locuitorilor­ Europei apusene, că și pământenii teritoriului Dunărei infe­­riore suntă în stare de a combate și chiar î­ntr­uă limbă străină și dificile pentru străini,­ acea acusare, de multe ori susținută, după care noi amű fi popóre prea inculte și cu pu­țină inteligință. Facemă apelă la toți aceia, cari înțelegă scopulă ce și-a propusă autorele de a con­tribui cu mijloce materiale la acesta în­treprindere. Prod­ulă un vi exemplară de 9 case, 3 sfanți, edițiune de luxă, împodobită cu uă ilustrațiune cadru Catedralei Romăne de la Episcopia Argeșiului. IOAN WEISS, biserica­ leni. No. 1. TEATRU ITALIAN. Vineri, 18 Octobre 1868, TRAVIATA Operă în 4 acte, poesie de F. M. Piave. Musica de G. Verdi. D. Cr. PETRESCU, Advocată jurisconsultă, vechiă pro­fesore de dreptură publică și ad­ministrativă, s’aă­mutată în strada Dionisie, No. 30, suburbia Batiștea. Orele de consultațiune sunt: de la 8—11, dimineța, 5—8 după a­mia­za.

Next