Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-18
ceste scapă, și pe acesta lasă, comitatulu permanenții aiu județului a și intratu In spese In comptulu contribuțiuniî pentru drumuri, trebue dérit a i se da bani. Recensemêntul a póte se nu fiă cu totulü esadtű, continued. Iatropolu, dórit fiindă că nu s’a făcută altulu mai complecta, trebue se publicămă pe acesta ce avemü. Onor, consiliarii termină Zicondu că, deși I pare toü că orășaniî voră ave a plăti estimptivă altă nouă contribuțiune, nu pate lasă a fi contra perceperii acestei contribuțiunî, celă puține pentru consiliulü județănă. D. Manolescu observă că d. Petrescu, in argumentațiunea d-sale, se baseză numai pe terminele prescrise de legiuitorii. Legea,Jice d. Manolescu, e făcută în Aprilie, pentru anula curentă deși nu se putea observa termenele cuprinse în trânsa, căci luna Ianuarie era deja de multă trecută cinară la facerea legii; aceste termene remăne a se păzi pentru anii viitori. * D. Lapati se unesce cu d. Petrescu. Legea, Zice d-sea, are la nesce termene precise, cândă se se facă lucrările preparatorie pentru împlinirea contribuțiunii în cestiune, și aceste ternene trebue strictă oservate, pentru că, daca legiuitorul ar fi voită a se derogă la „dînsele iu anulă curentă, ar fi Zisu e acésta , prin bună articlu transstorsă, cumă s’a făcută prin alte legi. Ni se dice — continue d-nn Lapati — cum că guvernul ă a ințelesă legea asia că se póte pune în aplicare de estimpă: dérű nu se vede nici ună regulamentă-i făcută de diusuiu pentru aplicarea ei, ;ca se putemă crede că asta se interpretă legea de cătră guvernă, nu vedemă decâtă uă circulară ministerială, care nu se pute lua decâtă ca uă deșceptare a autoritățiilor respective asupra obligațiunilor ce li se pune prin lege. Asupra ideieî de a se scuti orășanii de contribuțiunea pentru filele de lucru cuvenite comunei, româindü a plăti numai pe cele cuvenita consiliului județeană, d. Lapati dice că nu admite motivul pe care se sprijină acesta propunere. Dacă am pute împlini contributiunea estimpă, și daca ar trebui se o împluimă, mamă putea ierta pe cea cuvenită comunei, căci constituțiunea nu permite nici a se adăugi nici a se scade contribuțiunile votate de corpurile legislative In privința cestiunea deca putemă împlini estimpă contributiunea, d. Lapati dice că a arătată: cumă că, după lege, acésta nu se póte. Asupra cesliunii daca trebue se o împlinimă, d-sa susține că acea ce s’ar cuveni comunei nu s’ar puté percepe și pentru, ună altă cuvénta, acela că consiliulă municipală nua luată âncă nici uă dhesitiune asupra constructiunii drumurilor si, după cumă prescrie articolul 28 din lege, și așa nu e pînă acumă în dreptă a percepe contribuțiunea destinată esclusivă unor asemenea lucrări. Câtă pentru consiliul judetenii, d. Lapati dice că dacea eră crede că legea se póte pune in esecutiune însușî din anulă curentă, acesta ele privesce pe dînsulă , consiliul comunale ală capitalei însă, de va admite opiniunea d-lui Petrescu și a d-sele, trebue se declare că elă o va aplica numai de la anulă viitoră. D. Manolescu observă că, recunoscându-se consiliului jude pană dreptul de a aplica legea, după cum elă o înțelege, nu i se pute nega pe acela de a cere plata contribuțiunii, ce i se cuvige și de la contribuabilii din București, căci nu trebue a se uita că acestă orașă face parte din județuld Ilfovă, și că legea obligă și pe orășani a contribui pentru drumurile județene. Se pune la votă opiniunea d-loră Petrescu și Lapati. Consiliul în majoritate o adoptă. D. locotenentă ală primarului face cunoscută că d. Barbu Protopopescu, consilierulă, cerendű mă concediă spre a se duce peste fruntarie în trebuința ce are, a adusă aminte cumă că d-sa se află numită de consiliu in mai multe comisiunî, și să aceste însărcinări trebue a se da altuia din colegii d-sele. Consiliulă numesce pe d. Hernia în tóte comisiunile in cari a fostă numită d. Protopopescu, era în acelea, în cari dmă dată cu d. Protopopescu a fostă rugată se dea parte și d. Hernia, numesce pe d. Manolescu. D. Manolescu, ca raportatore ală comisiunii însărcinate a examina proiectulu de convențiune asupra împrumutului propusă prin d. Eug. Carada, consiliarul, dă relatiune despre lucrarea comisiunii și arăta că, după calculul făcută de dânsa cu ajutorul unei persone competinii, dobânda propusă prin fisulă proiectă de conventiune este de 9 3/5 și amortismentulă de 2/5 la suta pe ană la capitalul efectivă. D. Manolescu arătă și observatiunile comisiunii asupra unora din condițiuni, cari ar trebui modificate. Se începe discuțiunea, și după o lungă desbatere, se adoptă conclusiunea urmatore. Consiliulă în majoritate, considerândă că peste oă lună oră va fi în totală renoită; considerândă că noulă consiliu pate găsi cifra acestui împrumută oră pre mare oră pre mică in proporțiunea lucrăriloru de îmbunătățire și înfrumusețare ce ar proiecta se esecute în capitală, respinge imprumutură propusă. 1). locotenentă ală primarului face cunoscută că d. președinte ală secțiunii 3-a a curții apelative din Bucureșeî ’lă a citată pentru ziua de 16 Octobre viitoră în procesul comunei cu d-niî Dobree și Stiebel bancherii din Londra și fiiindă că d. Gr. Lahovari, fostul membru ală acestui consiliulă, care a apărată pe comună la tribunal, nu putea o represinta și la curte, 13inchi numiti^membru la înalta curte de casatiune, d. locotenentă ală primarului consultă pe consiliu asupra cașului cerându’i, se areto déca ela autori să se caute și se tocmosca altă advocată. Consiliul autorisă pe d. primară se trateze cu unulă din advocații cei mai buni și se arate că ce plată se póte însărcina acelă advocată să apere pe comună în acestă procesă. Ședința se ridică la 4 3/4 ore. stüMANULU 18 VIITOARE 1868 PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Venituri din taxa cotitului vaselori, cu diferite liquide din capitală și din giurulu ei, se vinde de Primăriă cu contracte pe termenii de unii anu sau trei, cu începută de la 1 Ianuarie viitoră 1869 înainte. Doritorii da cumpăra acestă venită suntă rugați se viă la primărie în ziua de 11 Noembre viitor, pentru concurență, arendă cu șinele și garanții valabile. Condițiunile vănciărei se potă vede de d-nii doritori, în ori ce și oră de lucrare în cancelaria primării, secțiunea administrativă. p. Primară, V. Hernia. No. 9554, 1868 Octombre 10. La 11 din viitorea lună Noembre la metiiulă cailor, se va ține la o spelulă municipale licitațiune pentru vânzarea dreptului de a cântări în capitală și împregiurară eî (cătă adică ține întinderea comunei Bucuresci) obiectele de greutăți în cursul anului viitoră 1868. Doritorii d’a cumpăra acestă veintă ală căutăritului sunt invitați a veni la o spelulă comunale, în ziua arătată mai susu la amedi spre a se face licitațiunea. Condițiunile, cu care se vinde jacestă dreptă, se potă vede de către d-nii doritori în ori ce a ji și oră de lucrare în cancelaria primării, secțiunea administrativă biuroulű I. p. Primară, V. Hernia, No. 9559, 1868 Octombre 10. Venituri din taxa marcării măsurelor, cu care se facă văntările și cumpărătorile în capitală în cursul anului viitoră 1868, se vinde de către autoritatea comunale din nuoă prin licitațiune după condițiunile, ce se potă vede de către doritori în cancelaria primării în ori ce a zi și oră de lucrare. Domnii, cari voiescă a cumpăra acestă venntă ală primării, suntă rugați a veni la primărie în ziua de 12 Noembre viitoră la amen ji, însoțiți de garanții valabile și ly Dreptul ă de a înlesni cu banițele comunei măsurarea producteloră, ce se vendă în oborul capitalei, în cursul anului viitoră 1869, se vinde de către primărie din noă cu contractă. Pentru acesta, se va ține la ospelulă comunale licitațiune în ziua de 12 Noembre viitoră. Doritorii de a cumpera clisula venită ală banițiloră suntă invitați a se presenta la ospelulă comunale, în diua arătată mai susu la amedi, pregătiți cu garanții valabile, spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea, după regulile stabilite. Condițiunile, cu cari se vinde acestă venntă comunale, se potă vede de către d-niî doritori, în ori ce cli și oră de lucrare în cancelaria primării. p. Primară, V. Hernea, No. 9567, 1868 Octombre 16. Dreptul inclusiv, de a vinde în capitală cărți de joc cu taxa legiuită, se dă în antreprisă cu contract pe termen de trei ani cu începută de la liă Tanuariu viitoră 1869 înainte. Doritorii de a cumpăra acestă drept suntă invitați se viiă la Primăria în ziua de 13 Noembre viitoră 1868, însoțiți și de garanții valabili, ipotecare sau în bonuri de tesaură și comunali spre a se face licitația și adjudicația după regulă. Condițiunile după care se vinde (fisură venită ală comunei, se pot vede de doi doritori în orice <zi și oră de lucrare în cancelaria primăriei, secțiunea administrativă. p. Primarii, V. Hernia. No. 9572, Octobre 10. Fiindăcă d. Ion Nicolaescu, antreprenorul predării a 351 semne necesarii, în cursul acestei ierni, spre încălțitură diferitelor locale ale servicielor, dependințe de municipalitate,[s’a abătută din angagjamentul ă, ce *ș’ a luată prin condițiunile, după cari s’a adjudecată asupră’î acăstă Întreprindere, și a încetată cu predarea lemneloră, după ce a adusă la magazia comunale numai ună nimerű de 14 strijini; primăria, conformă decisiunii luată de consiliulă comunală in ședința sea de la 5 Orobre curentă, publică printracésta, că se va tine uă altă licitațiune pentru cumperalarea lemnelor, necesarii primării, cu ori ce precizi în complnia numitului antreprenorii, potrivită Art. 8 din condițiunile acestei antreprinse, cari suntă sub-scrisa de densulű. Acesta licitațiune, pentru argință, se va ține în termenă de Zece zile de astăzi, adică la 18 din curenta jună Octobre, prin oferte sigilate. Doritorii dară da se angagia cu predarea acestei cantități de 351 stânjeni lemne de ceră de bună calitate, suntă invitați a veni la primărie, in ziua arătată mai sus) la amicjí, spre a depune ofertele d-l oră, și a se face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă. Condițiunile cu cari se dă acesta întreprindere, se potă vedea de către d-nii doritori, in ori ce (ji și oră de lucrare în cancelaria primării, secțiunea administrativă. Mai nainte însă de a fiua licitațiune?, d-niî doritori voră depune la magasia comunei, numită Casarma veche, cate ună stârjină de probă, din lemnele de ceru, ce voră avea, cându-le cu chitanță în primirea d-lui Ion Lăscărescu, intendentulă ospețului comunală. p. Primară, G. Petrescu. No. 9501, Octombre 8. Venituri din accise și din lacșa viteloră arătă celă ce a fostă dată cu contractă pină acumă cătă și celă ce se caută în regie de Primărie s’a decisă a se vinde prin antrepriză pe termenii de trei ani cu începută de la 1 Ianuariu viitoră 1869 înainte după Declarațiunile de căsătorie făcute înaintea oficiarului de state civile din circumscripțiunea 1, de la 30 Septembre pină la 7 Octombre corinte. D. loan Smarandache, precupeță, din suburbia Sf. Ionică, No. 3, cu d-ra Dumitra Chirianu Panciu, Veduvă, din suburbia Brosceni No. 26, colorea albastră. D. Leibu Banesch, hăinară, din comuna Plenesci, cu d-na Adelia Trenkel, veduvă, din strada Carol I, No. 66. D. Mihalachi Hagi Petrovici, îngrijitoră din curtea Spitalului Brăncovenu, cu d-ra Rosa Nicolau, catolică, din calea Mogoșbia No. 60. D. Ambrosie George, catolică, muncitoră, din suburbia Dudesei No. 40, cu d-ra Maria Ioan Petre din strada Văcărescu No. 3. D. loan Miron Valentin, studentă, din suburbia Popescu, cu d-ra Alesandrina I. Ferando, același domiciliu. Idem din circonscripțiunea II-a de la 27 Septembre prii la 5 Octombre 1868. D. Zaharia A. Șahim, armena ortodoxă, comerciante din suburbia Popa-Rusu, cu d-ra Masinca Hagi Isaie, arména ortodoxă, din același cuartieră. D. Anastase Georgiu, ortodoxă comerciante, din suburbia Popa-He~rea, cu d-ra Elena Barbu I. Albu, ortodoxă din suburbia Precupețiî-Noî. D. loan Dumitriu, ortodoxă cărciumară, din suburbia Popa-Cosma, cu d-ra Polinarie Nicolae, ortodoxă, din suburbia St. Ștefan. D. loan Petrovici, ortodoxă funcționară, din suburbia Silivestru, cu d-ra Ioan Perciagiu, ort, din suburbea Slobodia. D. Basile Anton, visitiu, din suburbea sf. Visarion, cu d-ra Ioana Cristea, servitore, din același cartier. D. loan Boștinaru, ort. văduvă, lipcană, din suburbea biserica Eni, cu d-na Eufrosina Niță, veduvă, din suburbea Popa-Chitu. potecare spre a se face licitațiunea condițiunile deja formate de primărie și cari și adjudecațiunea după regulă. p. Pimară, V. Hernia, No. 9763, 1868 Octombre 10. se vor publica mai în urmă după ce ele se voră vota de consiliulă comunală și se vor aproba de guvernă. Pentru vân^area finelor, venituri se va ține licitație în sala ședințeloră consiliului comunală prin oferte sigilate în filua de 18 Noembre viitorii, adică peste două luni de an, conformă art. 50 din legea comptabilității generale a statului Doritorii d’a concura pentru luarea în întreprindere a Ziselor, venituri suntă invitați a veni la Primărie in <ipa aretată mai susă la amiație spre constatarea resultatului ofertei oră. Aceste oferte nu vor fi priimite daca nu vor fi însoțite și de garanții recunoscute de valabili. Garanțiile se pot produce In bonuri de tesaură, In obligațiuni comunale și alte asemenea titluri recunoscute și acceptate in debitul caselor publice. Valorea acestor garanții provisorii va fi de minimumă 80,000 lei noul în bani sau in bonuri de tesaură și comunale. Aceste garanții provisorii voră servi pentru asigurarea comunei in casulă căndu amatorulă ce ară oferi prețulă celă mai avantagiosă îlară depune în termenii de 8 zile de la data adjudecării cauțiunea definitivă prevăzută la art. 25 din condițiune și in care cază Zisa cauțiune provisorie de 80,000 lei nuci va fi perdută de concurență. Adjudecațiunea nu se pote socoti definitvă de cătă după aprobarea eî de guvernă. Termenul pentru depunerea ofertelor este deschisă do azi până în ziua de 18 Noembrie viitoră. Condițiunele vorbite mai susă se potă vedea de d-niî doritori în ori ce Zi și oră de lucrare în cancelaria Primării socsia administrativă biuroulű I iă. Primar C. Panaiot. No. 8,564 Septembro, 18 961- LISTA DE ABONAMENTU țfiariulă Faluk FAMILIA milia“ apare la Pesta, tot a op ta Zi publică portrete și biografiile celebrităților romăne și străine, nuvele și poesii de cei mai renumiți autori naționali și străini, articole din diferitele ramuri ale științelor și alebelelor, arte, descrieri de călătorie, recensiuni și critice despre operile mai noue, ilustrațiuni relative la evenimentele mai prospete, articole de foiletonă, noutăți sociale, artistice din tote părțile lumei, și în fine din căndă In căndă jurnale de modă parisiană. Prețulu de abonamentă pentru România pe jumătate de ană e ună galbenă, pe anulă întregă duoi galbeni. Abonații voră căpeta dreptă premiu uă tabloul pomposă, care represintă „Inaugurarea societății academice romăne la Bucuresci la 1/13 Augustă 1867,« avîndă se alăture pentru acestă tabloă trei sfanți. Subscrisulă petrecăndă în presinte In capitala României, ’mimă libertate a atrage atențiunea fraților mei de dincolo de Car—pați asupra acestei publicațiuni literarie, și a o recomanda părtenirei loră. Abonamente pentru Romănia se primescü in Librăria dd. Socek et Comp. Redactoră și editură: Iosif Vulcanu. Bucurescu, 18 (30) Septembre 1868. Reproducțiunea celebrului tablou depunerea ÎN MORMINTU de Caravagiu, din museulă Vaticanului — este expusă în sala Ateneului Română, în tóte filele pînă Duminică 20 Oct. de la orele 10 pînă la 2 d. a. Acestă tabloă este opera cea mai perfectă a reposatului pictură Română Nastaseanu. A EȘITA DE SUPTÜ TIPARU și se află de vînzare la subsemnatura și la tóte librăriile: POESIE GERMANA, INTITULATA: KARPATHEN ROESCHEN (ROSELE CARPATILORU) PE TEOCHAR ALEXI. Autorele română a publicată aceste poesie germane, după cum ă declară însuși in dedicațiunea sea către Măria Sea Serenisime Carolă I, Domnitorulă Româniloră, cu scopă de a demonstra locuitorilor Europei apusene, că și pământenii teritoriului Dunărei inferiore suntă în stare de a combate și chiar întruă limbă străină și dificile pentru străini, acea acusare, de multe ori susținută, după care noi amű fi popóre prea inculte și cu puțină inteligință. Facemă apelă la toți aceia, cari înțelegă scopulă ce și-a propusă autorele de a contribui cu mijloce materiale la acesta întreprindere. Produlă un vi exemplară de 9 case, 3 sfanți, edițiune de luxă, împodobită cu uă ilustrațiune cadru Catedralei Romăne de la Episcopia Argeșiului. IOAN WEISS, biserica leni. No. 1. TEATRU ITALIAN. Vineri, 18 Octobre 1868, TRAVIATA Operă în 4 acte, poesie de F. M. Piave. Musica de G. Verdi. D. Cr. PETRESCU, Advocată jurisconsultă, vechiă profesore de dreptură publică și administrativă, s’aămutată în strada Dionisie, No. 30, suburbia Batiștea. Orele de consultațiune sunt: de la 8—11, dimineța, 5—8 după amiaza.