Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-08

va președa la acestă baiu. Numele do. și domneloru acestui comitatu speciale se va cita in alte avis. — Ținută de gală se cere cu rigore de la cei ce voru bine-voi a lua parte la acestu baiu. ROMANULü 8 NOEMBRE 1868 969 PARTEA COMUNALA. CONSILIULU COMUNALE DIN BUGURESCI. ȘEDINȚA LXXV Sâmbătă, 19 Octobre 1868. Presing: D. C. Lapati, locotenentu alű primarului. — Gr. Serrurie, consiliarii-ajutoru. — G. Petrescu, idem. — V. Hernia, idem. — N. Manolescu, idem. — Ant. Stoianovici, consiliaru. — E. Carada, idem. — N. Pancu, idem. — B. Protopopescu, idem. — Doctorulű Iatropolu, idem. Absenți: D. C. Panaiot, primarii, în concediu. — P. Buescu, consilierii-ajutorii. — D. Culoglu, consiliarii. — I. Martinovici, idem. — T. Mehedințeanu, idem. Ședința se deschide la 14 oră după amâțți. Se citesce procesul ü-verbalű alű ședinței precedinte și se adoptă. D. locotenentű alű primarului arată că, conformă decisiunii consiliului din ședința de la 3 ale curentei lune, a publicată din nooă că locurile din plăciele publice destinate pentru vindere de carne de melci și de rîmătorii se închiriază și pentru orice alte lucruri de mâncare. La noua di de licitațiune care a fostă cea de ieri, nu s’a presentată casă de câtă totă cei dintâiű doritori, cari au declarată că voiescă a lua aceste locuri, déca se va modifica articolul« 2 din condițiune, lăsându-se ca tăiărea meiloru și a rimătoriloră se se facă ca pené acuma. Pe de altă parte, fjice d. locotenentă al primarului, s’a observată că loculă tăiăriî viteloră, unde consiliul ă a decisă a se tăia și vitele cele mici nu este incăpetoră de câtă_numaî pentru tăiărea boiloru. In acesta situațiune, d. medică-șefti ală comunei a propusă a se pune la cale facerea unui stabilimentă provisoriă pentru tăierea vitelor unice până la construirea talhanalei generale. Acesta stabilimentă provisoriă se fie pavată Intrună modă impermeabile, dotată cu ună apeductă suficientă pentru spălarea necontenită și întreținută întruă perfectă curățiă. Mediculă-șefu adauge că, cu cea din urmă condițiune, stabilimentulă provisoriă se póte instala și in dosulu Casarmei-Vechi. D. doctoră Iatropolu admite opiniunea medicului-șefu, pentru tăiărea berbeciloră și meiloră. Câtă pentru rîmătorî, ei, dice d. Iatropolu, sa potă tăia ca pene acumă pe la casele măcelariloră pene la Înființarea nuoului abătoriă, ânsă carnea, mai inainte de a se pune în vindere, trebue a fi visitată de medicii de colori spre a se încredința de este sănctoisă. Pentru acestă sfârșită d. Iatropolu propune ca primăria se cumpere șase microscrope și se le dea doctorilor de colori și unulă medicului-șefu. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Iatropolu, și autorisă pe d. primară a o pune în esecuțiune. Totă uă-dată consiliulă modifică articolul 1 2 din condițiunile închirierii locurilor de prin piețe pentru véndere de carne de mesă și de rimătură în sensul decisiunii de mai sus. D. locotenentă ală primarului supune consiliului reclamațiunea d-lui Gr. N. Manu prin care protestă în contra disposițiunilor luate pentru derimarea casei d-sele părintesc* de pe calea Mogoșaiei No. 53, pentru că lucrările și cercetările in acesta privință s’aă făcută în lipsa d-sele și cere a se suspende ordinele date pentru derimare imediată a acelei case pâne la primavéra viitóre, cândű are intențiunea a o restaura cu desăvârșire. Se vede și relațiunea d-lui arhitectă ală orașului, arelândă că constatarea făcută de , d-sa la proprietatea reclamantului, s’a făcută fără ca d. Manu se fiă presentă, fiindă că chiriașii ă aă spusă că Jipsia din Bucureșcî. D. Lapati este de opiniune a se suspende disposițiunile luate pentru desființarea casa reclamantului pene ce se va face u nouă constatare a stării acelei case în presența și a d-lui Manu. Un asemenea procedere d. Lapati propune a se stabili ca regulă în viitoru pentru tote constatările de asemenea natură. D. Manolescu zice că scie cumă că acea casă este de 3 ani condamnată la derimare, întrabă dérudeca în acestă cursă de tempo nu s’a făcută nici vădată d-lui Manu vrită notificare în privința desființării ei. D. Lapati respunde că nu, și adaugă că tocmai trecerea unui tempo atâtă de lungă de cândă casa este declarată ca amenințătore de cădere, fără ca péne acumă se cadjă, probeza că constatarea după care casa S’a condamnată a fi dărîmată nu era întemeiată, și că trebue a se examina casa din nuoă. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Lapati. D. locotenentă al primarului supune consiliului că noua reclamațiune, sub-scrisă de starostea și epitropia corporațiunii pescarilor, prin care se rogă a se lua din nuoă în desbatere cestiunea chirieloră, ce li se cere pentru prăvăliele de pescării din piadra Ghica pe anulă de la 23 Aprilie 1865, și a fi scutiți de străgănirile ce li se causeza prin procesulă intentată în contra d-loră, căci scățsământală acoloră chirii s’a făcută în basa unui decretă domnescă, care nu se mai póte revoca. D. Manolescu sice că, fiindăcă a făcută parte din consiliul comunală din anul 1865, de la care se cere plata dise. chirii, d-sa nu póte lua parte la desbaterea acestei questiuni, prin urmare se recusă ânsuși. Se citescă lucrările din dosară relative la acesta questiune. D. Petrescu dice că pe cată tempu mijlocesce ună raportă ală ministerului de Interne din anul 1865, aprobată de fostulă domnă, raportă prin care se apără corporațiunea pescarilor, de plata jumătate a chiriei, care se lasă in sarcina fostilor, membrii ai consiliului comunală, acțiunea intentată de comună contra pescarilor trebue a se retrage. D. Lapati observă că prin raportul ministerului, aprobată de fostulă demnă, se tfice că jumătate chiria s’o plátéscá pesariî, era cealaltă jumătate, foștii membrii ai consiliului municipală. Dia déru este de opiniune că, deorece pescarii au plătită chiria jumătate, questiunea cară a’șî urma cursulă ei după cumă a regulatu-o ministerulă și domnulă, adică se se urmarescá numai foștii consilieri pentru plata celeilalte jumătăți a chiriei. D. Carada declară de la începută că raportul ministerului către fostulă domnă este absurdă, căci nu se basezá pe nici ună dreptă. Cu tote astea, țice d-sa, actualulă consiliu nu pote desființa oă decisiune domnescă. Asta dorit, fiindă că pescarii au raspunsă jumătate chiria, d. Carada e de părere sa se retragă acțiunea contra pescariloră, éra pentru a doua jumătate a chiriei se se consulte oă comisiune de ómeni de dreptă asupra măsurilor, cor trebuiescă luate. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Lapati. Se supune consiliului cererea d-lui C. Andriescu de a i se da voie să tencuesca pe din afară casa sa din suburbia Schitulă-Măgureanului și s’o invelesca din nuoă cu metalii. Se citesce și relațiunea dată de d. Architectă ală comunei asupra acestei cereri. Consiliulă decide a se autorisa pe liționarulă ruinai sa rerivelescá cu metalu casa, fără anse a schimba ca priorela. Se supune aprobării consiliului budgetulu bisericei Sf. Visarion pe anul 1868. Consiliulă aprobă acestă budgetă în suma de lei vechi 16,062 par. 16 la venită împreună cu capitalul, remasă din anulă trecută, și de lei vechi 2965 la spese, după aretarea d-lui Veniamin Hernia, ajutorulă primarului, care la cercetată. Se supune consiliului cererile următorelor persone de a li se regula pensiunea pentru serviciele făcute de densele comunei, și anume : A d lui Dimitrie Boreaș, advocatură comunei, pentru ună termină ; A d-lui Ianache Barbu, fostă comisară comunală, tată pentru ună termină ; A d-lui Theodoră Hinna, ingineră, pentru două termine. Totă uă dată d. locotenentă ală primarului pune în vederea consiliului și actele presintate de numirii spre constatarea anilor de serviciu și a etății d-loră, și arătă că d. Boreas a declarată că, și după ce i se va regula pensiunea, va continua a împlini sarcina de advocată . ală comunei, oplândă pentru retribuțiunea acestui postă; că asemenea declarațiune a făcută și d. Ilinna, propunându ca restulă de la suma pensiunii ce i se cuvine până la împlinirea cifrei retribuțiunii postului ce ocupă și va ocupa, se i se dée cu titlu de diurnă. Consiliul acordă petiționarilor pensiunea ce li se cuvine adică : D-luî Boreas, lei nuoî una sută pe lună, a treia parte din retribuțiunea ce primesc o acumă; D-luî Ianache Barbu, lei nuoî 37 și 3 bani, a treia parte din retribuțiunea cea primită în ultimulă poștă cea ocupată pe lângă municipalitate ; D-luî Theodoră Hinna, lei nuoî două sute două fjecî, două din trei părți din lofa ce are acumă, afară de diurnă. Aceste pensiuni li se va respunde cu începută de la 1 Ianuariu anulă viitoră 1869, in ală cărui budgetă se va aloca și suma la care se urcă ele pe ană. Călăi pentru declarațiunea făcută de dol. Boreas și Hinna, consiliul chipzuiesce că, déca d. primară crede că d-loră își împlinescă bine datoriile, potă remănă în posturile ce ocupă, primindă retribuțiunile acestora posturi ca și acumă, ora pensiunile d-loră, cari voră fi înscrise regulată în budgetă, voră române la economii. D. Protopopescu propune ca se subscrie și comuna cu lei mnoi șase-deci mii în listele comitatului instituită prin inițiativa comercianților din capitală pentru cumpărare de arme. D. Lapati felicită pe d. Protopopescu pentru acesta propunere, și doresce ca constiu să se voteze oă sumă demnă de capitala țerei. Consiliulă în unanimitate și în aplau se adoptă propunerea, și decide ca suma de lei sése-njeci mii se se dée din economiele ce lasă budgetulă anului curentă cu aprobarea și a ministeriului conformă legii. D. locotenentă ală primarului arăta că d. Herdan, propriula rulă locului liberă de peste drumă de d. Stefan Grecianu de pe calea Mogoșdiei, a cerută primăriei autorisațiune se construiă pe acelă locă, primăria înse sciind că pe insură locă are a trece noua stradă proiectată a se deschide de la Academiă spre Cobăceni, a ținută cererea d-lui Herdan in suspensiune pene căndă se va determina definitivă de consiliu linia pe care se va deschide nooa stradă, care după acesta se arate numitului linia pe care i se permite a construi. D. Lapati deza rogă pe consiliă se fișeze definitivă trasatură unei strade. D. Carada este de opiniune a se adopta linia minorității comisiunii, cea fostă însărcinată a propune trasatură acestei nuoe strade, căci ea prezintă doar avantagie asupra celeilalte linie propuse de majoritatea linei comisiuni:i că strada sau bulevardulă se póte deschide fără, nici uă necuviință pene unde va voi municipalitatea; 2 că esproprierile vor costa mai puțină. D. Lapati dice că, deca revine asupra decisiunii prin care s’a adoptată trasatură propusă de majoritatea comisiunii de ómeni tehnici, causa este că atunci planul trasatului nu era complectă, și nu putea vede cât c esproprierî trebue a se face și călă să se coste ele. Acumă, căndă planulă e întregă pusă în vederea consiliului și căndă, după densulă se vede că linia adoptată anteie va fi multă mai costătore pentru comună, d. Lapati și d-sea e de părere a se fisa ca liniă definitivă cea propusă de minoritatea comisiunii tehnice, deuă camă dată case se se deschidă strada pene in valea Sărindarului, remâindă ca continuarea se se decidă în anulă viitoră. Consiliul în majoritate adoptă opiniunea d-lui Carada cu explicarea făcută de d. Lapati. D. Pancu se abține. D. Carada zice că, deca d. Herdan volos ce a construi pe linia fișată acumă definitivă pentru bulevardă se i se dea autorisațiune, remâindă ca despăgubirea pentru partea de locă ce i se va lua, se i se facă în urmă; decă casa va pretinde a i se lua totă loculă, atunci se se procede la esproprierea d-sele de loculă întregă. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Carada. Se supune consiliului reclamațiunea d-lui Dumitru Andrei prin care cere a fi apărată de plata sumei de lei vechi 4IU, chiria unui compartimentă din hala din piacra Crețulescu, pentru că la licitațiunea ce s’a făcută în anulă 1866, d-luma concurată pentru compartimentulă No. 40, și din prorc i s’a dată celă cu No. 39, pe care nu da ocupată nici de cumă și pentru care a protestată d’atuncî că nu dă primesce. Se consultă lucrările din dosară relative la acesta cessiune. Consiliul decide a se șterge din complurile comunei suma de lei vechi 410 ce se cerea de la petiționară, remâindă, acesta a supărată despre plata disei sume de bani. Se supune consiliului complurile presentate de comisiunile numite pentru spesele serbării țilei de 10 Masă, aniversarea intrării în Capitală a M. Sele Domnului, și pentru primirea M. Sele Principelui Napoleon. D. locotenentă ală primarului arătă că, pentru aceste două serbări, ministerială a contribuită și elă cu suma de lei noî 35,000 pe cari ’în trimisă comunei. Acestă sumă scătându-se din cea de lei 59,018 bani 86 chieltuiți pentru ambele serbări, română a se trece ca dați din casa comunei lei 24,018, bani 86. Consiliul aprobă chieltuielele făcute pentru țnele serbări, precum și răspunderea din casa comunale a sumei de lei 24,018 bani 86, și fiindă că după arătarea d-lui primară, din suma alocată în budgetul anului curentă la paragrafulă respectivă, nu remasă pentru aceste serbări de câtă numai lei 5722 bani 2, pentru restul ă de lei 18,296 bani 84, consiliulă acordă primăriei ună credită suplimentariă, care se va acoperi din economiele budgetului acestui an, cu aprobarea și a ministeriului conformă legii. D. Petrescu votăză contra, pentru cuvintele cea arelată în ședințele in cari s’a discutată asupra preparativelor, pentru menționatele serbări. D. locotenentă ală primarului arăta că mai suntă de plată lei 867 ceruți de prefectura de Ilfovă, pentru transportulă crăciloră de arbori și verdețe, cu care s’a adornată arcură de triumfu, și pavilionulă în ziua de 10 Maiă, dérü péne acumă nu s-a putută recunosce dreptul ă de a se pretinde acești bani din causă că nu s’a presentată acte justificative, pentru care primăria se află în corespondințâ cu prefectura. Consiliul ă ’chipzuiesce a ’i se supune acesta cestiune după ce se va trimite și actele justificative cerute. D. locotenentă ală primarului arăta că cestiunea canalului de pe strada Colții și alte strade, cestiune care s’a discutată în doue ședințe preceding, și încă nu s’a putută resolva din causa parității de voturi, ar trebui și ea resolvată; acumă ânsă ora fiindă târțiiă, ramâne acésta cestiune pentru altă ședință. D. Locotenentă ală primarului ardică ședința la 4 3/4 ore. D. Dumitru Michaiă, zidarii, din suburbia Sf. Visarion, cu d-ra Maria I. Marin, din suburbia Silivestru. D. Zamfiră G. Lăzărescu, cismară, din suburbia Popa-Dârvașiă, cu d-ra Ecaterina Preotu George, din comuna Popescu, plasa Negoescu. D. Marin Lazără, plugară, din suburbia Dichiu, ca d-ra Constantina Dinu, din comuna Bancsa. D. Pantele Caloenescu, blănară, din suburbia Amza cu d-ra Maria Radu, din su burbia Sf. Visarion. Idem din circumscripțiunea V- a de la 20—26 Octobre. D. Ioan Constantin Preda, muncitoră, din suburbia Delea-Vechiă, strada Gândacii No. 24, cu d-raginea Ion Ștefan, muncitore, din aceași suburbie, strada Cireșiului No. 16. Declarațiile de căsătorie, făcute înaintea Officiăriilm de state civile din Circumscripțiunea I de la 21—21 Octombre 1868. D. Lazar Nicolau, croitorö, din Suburbia D-na Bălașia, strada Craiovei, No. 7, cu D-ra Devora Leibu Iacob, din suburbia Archimandritu, strada Poliției, No. 1. D. Demetriu Constantinescu, bacano, din suburbia D-na Bălașia, strada Municipale No. 1, cu D-ra Marița Anastasiă, din suburbia Popa- Sare, strada St. Ștefan No. 20. D. George Rusanoiu, servitorii , din suburbia Crețulescu, passagială Română, No. 7, cu D-ra Anica Ivan Stroe, domiciliată idem. Idem din circonscripțianea a 11-a de la 20—26 Octobre, 1868. D. Asanache Dinu, plugară, din comuna Boltașiu, cu d-ra Vasîlca Nedelcu, din sud. Sf. Ion Moși. D. Dumitru George, zidară, din suburbia Precupețiî-Nouă, cu d-ra Maria Sandu, din aceași suburbie. ------------------------------------------------------- ERRATA In cuvântul rostit la diua serbăreî sântului marelui martiră Dimitrie publicată în numerul de la 5 Noembre ală acestui țsiamă s’aă strecurată următorele erori tipografice și omiteri de frase: la colóna 1 linia 26 se se citescu, nici că găndimu póte, în locă de nici că găndimă parte. La linia 47 [zăcindu, în locă de deendă. La linia 99, visă, Hindu că nu toți potă se scie, acel ap apostolu dike cătră toți creștinii, etc. Colóna 3-a, la linia 52, spiritură întristată, in locă de spiritură întristată. La linia 72, scrisă este: se nu ispitesc s pre Domnulă Dumnezieulă teu. Scrisă este: Domnului Dumnezeului teu se te închini, etc. La linia 93,a păzi pe alții, în locă de a găsi pe alții. La linia 33,patra de iaspisu, în locă de petra de iaspică. La linia 66, asta-l va pre elă, in locă de savava’lă pre elă. La linia 15, ele strălucesce, în locă de ele strălucescă. BIBLIOGRAFIE. ISTORIA ROMÂNILOR de V. A. URECHIĂ. Pentru scolele primari și sătescî. Edițiunea a 9-a cea mai bună și mai corectă se vinde la autore. Domnii institutori și învățători voră bine-voi a se adresa la d. V. A. URECHIA dacă aă nevoiă de asemene carte, în școli în ușii de la 1859. A EȘITU DE SUPTU TIPARU și se află de venitare la subsemnatură și la tote librăriile: POESIE GERMANA, INTITULATA: KARPATHEN RQESCHEN (ROSELE CARPAȚILORU) DE TEOCHAR ALEXI. Autorele română a publicată aceste poesii germane, după cum ă declară însuși in dedicațiunea sa către Măria Sea Serenisime Carolă I, Domnitorulă Româniloră, cu scopul de a demonstra locuitorilor Europei apusene, că și pământenii teritoriului Dunărei inferiore suntă în stare de a combate și chiar într’uă limbă străină și dificile pentru străini, acea acusare, de multe ori susținută, după care noi am fi popore prea inculte și cu puțină inteligință. Face mă apelă la toți aceia, cari înțelegă scopulă ce și-a propusă autorele de a contribui cu mijloce materiale la acesta întreprindere. Produsă un î exemplară de 9 case, 3 sfanți, edițiune de luxă, împodobită cu uă ilustrațiune cadru Catedralei Romăne de la Episcopia Argeșiului. IOAN WEISS, Strada Batistea No. 46. I. (I. Petrescu. Advocații jurisconsulții, vechii profesore de dreptuli publicii și administrativii, s’au mutată în strada Dionisie, No. 30, suburbia Batistea. Orele de consultațiune sunt de la 8—11, dimineța, 5—8 după amiadă.