Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-21

Spre a dobândi puterea, nimicii nu este mai necesară pentru Ungaria de­câta Ceva pace câți­va ani; și Pesti-Napló nu tre­buie, pentru Dumnezeul.­ a se grăbi se dove­­desc a că Ungaria doresce pacea Europei. Dejit nici uă dată și la nimeni nu va dovedi că acesta va servi pentru desvoltarea și întări­rea instituțiunilor­ libere. Instituțiunile li­bere ungare nu potü astă-țiî uimi pe ni­c­unii omii care judecă. Pacea este dorită spre a se pune in lucrare legea naționalitățiloră, care nu este de­câtă magiarizarea națiuni­lor­ nemagiarizate; pacea este dorită spre a realisa ad­usă unirii croate, care este ni­micirea sistematică a regatului trinitară. Pen­tru a se face din acestea ună adeveră, una obiceiă, o realitate, se doresce astă­­zi pa­cea ; și apoi cândă Ungaria va deveni prin acestă rascVlocă tare și puterică, ea socote­­sce a deveni ună factoră­otărâtoră in ces­­tiunea ori­nt­ile, care nu concis­e in altă ni­­mică de­câtă in gestiunea: cine va predomni prin influinția sa esclusivă până la marea Negră. Ungaria s’a rostită deja de mai multe ori că este în interesul ă seu esențiale și vi­tale de a dobândi ea acea in filling. Cine a urmată cu atențiune politica Persi Naplólui trebue se se mire acumă de do­­vada ce aduce in ultimulă seu articolă : „Déca națjiunia ungară ar tinde la marea Négrá, n'ar înlătura confederațiunea danu­biană.“ Ne aduce mă casé forte bine aminte că Pesti Napló, combătândă pe Kossuth. În­lătura confederațîunea tocmai pentru cuvân­­tură car fi fostă favorabile poporelor­ de la Dunăre, și pentru c ar fi mai bine pentru Ungaria, unită și ajutată de Austria, se aibă ea singură în Orientă influența maghiară care— după po­ iii­a lui Kossuth— ar trebui îm­părțită cu Iugo­slavia și cu Românii. Este de sperată ca ț­­ariele din Bucuresci, res­­pun­­ândă Pesti-Naploluî va cerceta și resto­i bine polemica sea contra lui Kossuth. Me­­morandulă ce Klapka și Kossuth, in unire negreșită cu mai mulți maghiari, dă dată Principelui Cuza, desfășura altă politică de cătă acea de astă­­i a Pesh­-Naplului. In me­morandum nu este vorba de egemonia au unei națiuni, nu este mențiune de nici oă misiune proprie a Ungariei în Europa care se flă gloria s­a, înțelegerea poporelor­ da­nubiane întemeiată pe justiția, eră adevăra­­tulă scapă ală acelui memorandum. Prin ele se promite deplina egalitate și libertatea na­ționale in Ungaria. — In locul­ acestora énse, se vede astă­zi­ tendința pentru o a­­lianță francese care se sprijine politica un­gară in priinte se vede legea despre națio­nalități, legea care maghiariseza poporele ne­maghiarizate. „Se ne mai mirămă acumă, decă omenii de Stată romănî se temă de politica ma­ghiară ? Se ne mai mirămă décà eî caută se ajute pe conaționalii loră din Ungaria, și décà dorescă se împedece maghiarisarea loră? Se ne mai mirămă, întrună cuvântă, décá se încerca a stăvili la tâmpă mersulă pu­terii mari maghiare, care numai atunci ar legitimă, căndă ar fi Întemeiată pe justițiă Și nu este are contrariă ori­cărui principiu de justițiă, căndă maghiarii se silescă a se redica pe ruinele națiunilor­ nem­ghiarizate esterminate*? Mare și frumósá, dice Napló, este misiunea nóstra , a pune stavilă elementului barbară care de la nord îngroșesce Europa. Contra nordului suntemă ună bulevardű na­turale, nu numai ală culturii occidentale, dérii și ală vecinilor­ nostril de la sud, care suntă intradeveră, din familia slavă, déra urescă despotismulă nordului și ard pentru libertate și independința.“ — „Rusia este atătă de puternică, — chiar o căndă ar fi permisă a se compara cu Un­garia, — că n’are trebuință se­­ iă nici de cumă apărată contra fanfaronadeloră isiariu­­lui de la Pesta. Și căndă trice: „Europa ne-a încredințată acesta misiune“ ar fi bine se vedemă care este acea Europă, și am afla c’acea Europă este concentrată in câte­va ijiare francese. Eórte reă însă ar merge Europei, căndă n’ar své altă bulavard de căt­ră mână de maghiari. Asta este misiunea Ungariei, pe care maghiarii nu voiescă s’o ințelagă: se f­că pace onestă cu popórele între care trăiescă, și acesta se va face a­­tunci, căndă maghiari voră părăsi cupidita­tea pentru domnire și gloria, care’î reie și­arde. Se dovedescu prin apte că respecta libertatea și independința vecinilor­ de lă sud, era nu se le calce în piciore pretu­tindeni în preg­urat ă loră, sub cuvântula ipocrită că suntă datori a le apăra contra nordului. Atunci misiunea loră ar fi mare și frumósa, și ceea ce ar pri­mii mai multă, ar fi sinceră. A apăra pe vecinii de la Sud— sunt­ vorbe gele, la care nu credă vecinii de la sud, și niui nu dorescă apărarea ma­ghiară. „Căndă Pesti-Naplo impută ómeniloru de Stată romănî o politică mare, ar fi mai aprópe se se uite la dênsula acasă. Și chiar in acesta Napló este fără cuvântű, căndă vorbesce de aparinia frascloră liberali, pe undă este atătă de cunoscută că in nici oă parte a lumii nu se respândesce mai mare călime de vorbe de­câtă chiară in Ungaria. „Nu ne amu amesteca in acesta polemică, déca îngâmfarea maghiară mu ar fi capabile d’a ofensa simțimântele de justiție și pudure ale orî­cii.“ Toți cei ce si intereseza la prosperitatea scalelor­ nostre, potă fi securi că scala cen­trală este astă­ziî în progresă și că nu ’î trebuiesce de­câtă stabilitatea pentru ca se dea resultatele ce suntemă în­dreptă a a­­dăsta de la primulă institută de educațiune. Cereți, domnule redactare, precumă ceră și că, acea stabilitate. Primiți ve rogă domnule redactaie, înalta mea considerațiune. Con stanția D un ca. Convorbirile asupra femeiei, ținute de d-ra Constanțin Dunca, nu vor­ începe la 1­9 Noembre—precumă era anunciat—din causa indisposițiunei sale. Se va insolința publiculă prin m­ă ală cincilea avisă despre cjiua în­­ operei acestui cursă. înălțimea Lua Domnitorulă, Duminică 17 ale curentei, la 9 ore și jumătate de dimi­­neță, a asistată în biserica Domna­ Bălașa, la oficială divină, și a remasă mulțămită arătă de buna rânduială a slujbei cătă și de ju­nele h­oră ală cărui dirigentă arăta cele mai mari silințe. După săvârșirea servi­ciului divină, Măria Sea bine­voi­a visita spitalul­ Brâncoveni unde, la intrare, a fostă Întâmpinată, de Eminenția Sea Mitropolitulă-Primaru, de d-niî epitcopî și media. Înălțimea Sea visită aci De care secțiune in detaliu și a remasă mulțămită de inte­ligenta întreținere și de îngrijirea de care se bucură bolnavii în acesta frumosa insti­­tuțiune. Luni 18, la orele 9 de dimineță înălți­mea Lea a visitată cazarma regimentului al­ 8-lea de linie și, după elaminarea e î­­n a­­menință, a bine­voită a lua parte la de­­jtnulă ordinară ală ofițeriloră. Șeful­ regi­mentului a purtată aci­una toastă în­senă­­tatea Domnitorului la care a respinsă, cu celă mai viă virui­asmă, corpulă vitregă ală ofițerilor­. La orele 6 sera, Măria Sea a dată, i­ onarea d-lui baronă de Fa­va, consilieră de­­legațiune Însărcinată cu agenția și consu­­latură generale ală Italiei, ună pivniță la care a asistată d. ministru președinte, Di­­mitrie Ghica, d. Cogâlnicenu, ministru de interne; d. V. Boerescu, ministru justiției, d. generală Ni­olae Golescu, d. D. Sturdza, d. Ion Brătianu, d. St. Golescu, d. generală Ion Ghica, d. colonelă Haralamb și alte no­tabilități. (Monitorulü). SUBSCRIERE PENTRU ARME. LISTE TRAMISE REDACȚIUNII DE COMITĂ­­TULU CENTRALE. Lista cu No. 1289 de la casieria districtului Ilfovu. 1. C. Savoiescu .... Lei 2­7 2. Ion Ieboranu ... — 54 3. A. Elefterescu ... — 27 4. G. Constantinescu . . — 108 5. Ionică..............................— 54 6. Ión Constandinidis . . — 2 7 7. Steriă Consto . . . — 2 7 8. Ganțu Minoviți . . . — 5 4 9. Alesandru Micralopolu . — 54 10. A. G. AL.ramof ... — 54 1 1. Nedescifratu .... — 54 12. Ilagi Velicchi. . . . — 24 13. P. M. Ionescu . . . — 108 14. Nicolae Lucopolu . . — 108 15. Elefteric I. Naepis . . — 54 16. Nicolau Ión . . . . — 108 17. Demetrie Simionid . . — 62 18. Gr. Dumitriade ... — 62 19. Teodosie Constandinescu — 108 20. Dionne Paxini ... — 62 21. G, Dolladecume ... — 62 22. M. Caprilzopulo . . . — 27 23. T. Angelos .... — 54 24. M. Toanghelidi ... — 54 Lista cu No. 1,165 din comuna Maia. lei vechi 50 23 RESBELU. — Prin decretă cu data 15 Noembre curentă, căpitanulă Pilal Constan­tin, șefulă divisiei a 4-a din ministerială de resbelă. S’a înaintată la gradul­ de maioră, cu vechimea de la 26 Septembre. MINISTERULU AGRICULTUREI, COMERCIU­­LUI ȘI LUCRARILORU PUBLICE. D. prefecti­­ală județul Râmnicu-Sărată , prin raportul­ No. 7384, arăta că d. Tom­a Bagdat, unul­ din proprietarii mari ai acelui județ­, a oferită gratis 12 pogane terenă din proprietatea d-sc­e Barasa, pentru înfi­ințarea unei mici ferme modelă. Ministe­rul­ , apreb­ândă asemenea fapte , vine prin a ésta a esprime d-lui Tom­a Bag­dat via multăraire din partea guvernului, pentru acesta ofrandă prin care probeza fru­­mosele d-sé­e sentimente pentru prosperitatea agricul­turei. (M­onitoriulv). 108 25. V. Todo3icoitz . . . — 5 4 26. Ganciu Ceriscof ... — 27 2 7. Georgiadi .... — 27 28. M. Stoices u. . . . — 27 2 9. Kne Radu .... — 27 30. Ion Popescu. . . . — 54 31. Tudor Guraie . . . — 27 32. Stoiciu Stoian . . . — 27 33. Wlinilatz Tiiene . . — 54 3­4. Tudor veduva . . . — 108 Lei vechi 1,865 1. Tudor Andrei . 2. Anastase Popescu 3. Iancu Neculau 4. Dobre George. 28. T. Guran (Com.­Căsciurile) 29. N. Ionescu .... 3­0. Niobecu . . . . . 3­1. Costandinescu .... 32. A­. Eleft­riu .... 33. V. N. Zanfirescu (Comu­­na­ Spanciovă) .... 3­4. Pavel Pavoviu din Giinețî 3­5. I. Tătăreanu 3­0 N. Tănăsescu .... 3­7. Tudorachi Moldoveanu . 3­8. Ștefan Panculescu 39. G. Cernev......................... 40. Mutul H. Kinef . 41. Ion Rativescu. 42. Ghiță Lebovici 43. Ion Caratan .... 54 162 27 54 27 32 54 108 108 162 54 54 54 200 108 lei vechi 3,964 5 . .. 10 32 . . 24­9 4 . . 6­39 Domnului redactare ală­­ ziarului ROMANULU. Domnule redactare. Lucrându necontenită la ameliorarea scó­­leloră nóstre de fete, amă combătută lată­­de una cu francheță reală, ori unde Lamă renintă, in institutele nóstre de educațiune. Mai multă de­câtă pentru tote cele­l­alte stabilimente de educațiune, amă avută de luptată pentru scala centrală de fete din Bu­curesci, luptă patru diKrile director, scala mergea din ce in ce mai repede spre ruina sea. Astă­zi­ totală este schimbată. Domna Băi­­coianu , actuala directrice demnă mumă de fargiliă, femeia cu solință și capabilă, lu­­creză din tóte puterile la Îmbunătățirea a­­cestu’ institută. Ce este cnsă tristă de con­statată e că intrigă și calomnia o para­­lisă într’uă operă p’atâtă de gre pe câtă de meritorie; d'acésta vin­, domnule redactare, că ce, ca profesore în acelă instituții, potă ve­de tată, vină a ve ruga, a ve cere în in­­teresul­ acestei scale se apărați prin mi­j­­locele ce ve dă întinsa publicitate a onorabi­lului (fiară— ce dirigiați— se apărați scala con­tra intrigi­i și calomniei ce ar voi se schimbe uă stare de lucruri, ce nu este de­câtă în avantagial­ institutului. Nimică de câtă dorința d’a vede scala cen­trală regenerată, nimică nu se face a voi din inimă ca dom­na Băi­oianu se potă lucra netulburată, precumă lucriză pentru a res­tabili ordina și disciplina în aa­stă institută, ce din punlură de vedere morală și mate­rială lăsă multă de dorită pene acuma. ROMÁNCUL 21 NOEMBRE 1868 PARTEA COMUNALA. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ. Jn interesul­ serviciului administrării co­munei și spre in­osnirea per­enelor­, cari voră avè afaceri la primărie, sub­semnatură amă decisă și amă luată disposițiun­ ca cu Înce­pută de mâne 1­6 Noembre, arătă că primarule cătă și d-niî consiliari-ajutorî, precumă și toți impiegații cancelariei se se afle în lucrare in tóte ț­clele de lucru de la 9­ ore dimi­­neța și se dsă la 3 ore după amețit, afară de cașurile căndă serviciulă v’a reclama se esă maî tânjiri. Petițiunile și reclamațiunile către primă­riă se voră priimi pene la 12 ore ale tjilei. 1. C. Pascali.......................Lei 200 péné la acésta oră Primaíulü și ajulórele séle 2. I. Săvulescu . . . . „ 5­4 vom­ da și audiințe tuturoru celora cari­le 3. C. Rădulescu. . . . „ 27 verii cere in cessiunî de atribuțiunile auto-4. N. Petrescu..........................27 uități­ municipale, érii timpurii de la ambn­i 5. P. Constandinescu . „ 27 înainte va remiide a se întrebuința in lu-6. Nae Dalea.......................» 3­72 crorile de can­elarie. 7. Ene Radu.........................162 Primarii, P. IATROPOLU, 8. P. Teodorescu, notarulu No. 10561 Noémire 1­5, 1868. 9. Hristache Petre . . . „108 Din împrejurări legali, neputându-se Une 10. Ioniță Popescu, din comuna in diua de 13 Noembre curinte licitațiunea Greaca...............................„162 pentru vendirea venitului cărțiloru de jo ű 11. George Garean „ 62 din Gapitala, pe term­enii de trei ani de la 12. T. I. Pancu „ 27­1 Ianuariu 1869 înainte, Primăria a amu­ 13. Stoiciu Stoian . . . „162 natu acésta licitași anu pentru Ș­iua de 30 14. N. Constandinescu . . „ 62 totu din curenta lună Noembre. 15. Hristea Georgescu . . „108 DD. doritori d’a cumpăra acesta vunitu 16. M. Golescu . . . . „ 54 comunale suntu invitați să vin la Municipa­ 17. D. Popescu, (Com.­Isvarele) „ 162 lu­ate în ț­iua aretată mai susu la amen­i, 18. G. Popovici notarul.. . „ 54 Insecțiî și de garanții valabile, spre a lua 19. D. Javalescu, (Com.­Hotari­e) „ 54 parte la licitațiune. 20. Eram­ Sotiriu . „ 81 Condițiunile se potű vede de doritor­ in 21. Stefan I. Carjier . . . „124 orî­ ce­­li și oră de lucrare In cancelaria Pri­ 22. Marin Stoinescu . . . „162 mării, Secțiunea Administrativă. 23. Oprea Paralel­u, notarul Primaru P. Iatropolu, comunei Mitreni ...» 27 No. 10,665. Nombre, 16. 25. Dum. Mihalache . . . „ 29 2­5 Pentru că chiriașii celoru pitru prăvă­ii 2­6. G. Stoicescu . . . . „ 54 de măcelă­ri ale comunei din piacra Amza, 2­7. N. T. Danielescu . . . „ 122 20 n’au respinsu­­ birja pe semestrulu ala II, ale Lista cu No. 1,183 din Districtuld Ilfovu, plasa Oltenița. comunei Prundu „ 54 ----* 2­4. Tache Tănăsescu. . . „ 54 ----- 1009 anului curinte, după cumă suntă obligați prin contractele de Inchiriare, primăria decisă ca se reînchirieze aceste prăvălii "pe comptulă (fișilor) chiriași, pe temeiulă art. din contracte. Doritorii dérá d’a lua cu chiria una, séd mai multe din aceste prăvălii, suntă invi­tați se vre !a Municipalitate in z­iua de 27 Noembre curinte la amefi1’, pentru concu­rență Primară P. Iatropolu. No. 1­0,673, 1­8­68, Noembre 16. Primăria, a vând o uă quantitate de 3­54 oca­lulună indigenă, prinsă de contra­bandă de către agenții de la regia sa, precum­ și ună butoiă cu vină 7­oca spirtă, a decisă a țină pentru a treia ora licitațiune, ca­re se venară acestă tutună și spirtă la cei ce voră da prob­ă mai favorabile pentru casa muni­cipale. Licitațiunea se va țină In ziua de 2­8 No­­embrie curinte. Doritorii déja suntă invitați se vie la Mu­nicipalitate în acea ț­i la amățji pentru con­­curință. P. Primară G. Petrescu. No. 1­0,61­6, 1­868, Nocrilriă 16. Familia răposatului Ion PeaceClI, Ruga și invită prin acesta pe amicii sei a asista la îmormăntarea decedatu­lui care se va face la 1 oră nistă Jouî 2­1 corinte. Plecarea se va face de la casa mor­­tuariu, ulița Schitu Mugureni No. 6. înmormântarea la biserica Mavrogheni. BIBLIOGRAFIE. A eșită de luptă tipară și se află deja a tote librăriele din capitală, și la autor, în monastirea Antim EVANGELIA POPULARA SEÜ Sacra scriptură a noului testament t­­radusă, după originalul M elinescu și înso­țită de argumente și reflesiuni morale de GGINDIE Episcopulu da Argeșisi. Prețura unui esemplar fi broșată este de doul lei noul; eră legată c­oai lei ntrciși 50 bani, cererile de afară simtă a se a­­dresa d’a­ dreptur ă la autora în monasti­rea Antim. T­­H3 T­IFL­Eî. TEATRU NAȚIONALII Jupî lu 21 Noembre 1868 Se voră lu­a piesele: IfISCIlTOl SEU TESTAMENTUL LUI CESAR GIRODO Comedie In 3 acte de la Teatrul­ de Odeon, tradusă de d-mu C. Stăncescu. . SPECTACOLULU SE VA ÎNCEPE CU: CARTEA III, CAPITOLULUI I Comedie Întrună actă jucată la teatru im­perială de Odeon, jucată de d-na M. Pascali, d-na M Pascali și Filbariad. Inceputulă la 7 ore sera. TEATRU ITALIAN Vineri 22 Noembre 1868 se va juca : IN BENEFICIULU D-IUT CARLO BERTONI CASSÎERULU OPEREI X,­UGIA DE LAMMERMOOR Dramă în 3 acte, poesia de S. Cammarano, moși­a de G. Donizetti. Inceputulă la 8 ore precis. Unu englesa pedagogă, și profesore de limba eri­­gresă, cu cele mai modeste condi­­țiuni de angagiata. Doritorii se se adreseze la redac­țiu­­nea Românului str. Colții No. 42.

Next