Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-21
Spre a dobândi puterea, nimicii nu este mai necesară pentru Ungaria decâta Ceva pace câțiva ani; și Pesti-Napló nu trebuie, pentru Dumnezeul. a se grăbi se dovedesc a că Ungaria doresce pacea Europei. Dejit nici uă dată și la nimeni nu va dovedi că acesta va servi pentru desvoltarea și întărirea instituțiunilor libere. Instituțiunile libere ungare nu potü astă-țiî uimi pe nicunii omii care judecă. Pacea este dorită spre a se pune in lucrare legea naționalitățiloră, care nu este decâtă magiarizarea națiunilor nemagiarizate; pacea este dorită spre a realisa adusă unirii croate, care este nimicirea sistematică a regatului trinitară. Pentru a se face din acestea ună adeveră, una obiceiă, o realitate, se doresce astăzi pacea ; și apoi cândă Ungaria va deveni prin acestă rascVlocă tare și puterică, ea socotesce a deveni ună factorăotărâtoră in cestiunea orintile, care nu concise in altă nimică decâtă in gestiunea: cine va predomni prin influinția sa esclusivă până la marea Negră. Ungaria s’a rostită deja de mai multe ori că este în interesul ă seu esențiale și vitale de a dobândi ea acea in filling. Cine a urmată cu atențiune politica Persi Naplólui trebue se se mire acumă de dovada ce aduce in ultimulă seu articolă : „Déca națjiunia ungară ar tinde la marea Négrá, n'ar înlătura confederațiunea danubiană.“ Ne aduce mă casé forte bine aminte că Pesti Napló, combătândă pe Kossuth. Înlătura confederațîunea tocmai pentru cuvântură car fi fostă favorabile poporelor de la Dunăre, și pentru c ar fi mai bine pentru Ungaria, unită și ajutată de Austria, se aibă ea singură în Orientă influența maghiară care— după po iiia lui Kossuth— ar trebui împărțită cu Iugoslavia și cu Românii. Este de sperată ca țariele din Bucuresci, respunândă Pesti-Naploluî va cerceta și restoi bine polemica sea contra lui Kossuth. Memorandulă ce Klapka și Kossuth, in unire negreșită cu mai mulți maghiari, dă dată Principelui Cuza, desfășura altă politică de cătă acea de astăi a Pesh-Naplului. In memorandum nu este vorba de egemonia au unei națiuni, nu este mențiune de nici oă misiune proprie a Ungariei în Europa care se flă gloria sa, înțelegerea poporelor danubiane întemeiată pe justiția, eră adevăratulă scapă ală acelui memorandum. Prin ele se promite deplina egalitate și libertatea naționale in Ungaria. — In locul acestora énse, se vede astăzi tendința pentru o alianță francese care se sprijine politica ungară in priinte se vede legea despre naționalități, legea care maghiariseza poporele nemaghiarizate. „Se ne mai mirămă acumă, decă omenii de Stată romănî se temă de politica maghiară ? Se ne mai mirămă décà eî caută se ajute pe conaționalii loră din Ungaria, și décà dorescă se împedece maghiarisarea loră? Se ne mai mirămă, întrună cuvântă, décá se încerca a stăvili la tâmpă mersulă puterii mari maghiare, care numai atunci ar legitimă, căndă ar fi Întemeiată pe justițiă Și nu este are contrariă oricărui principiu de justițiă, căndă maghiarii se silescă a se redica pe ruinele națiunilor nemghiarizate esterminate*? Mare și frumósá, dice Napló, este misiunea nóstra , a pune stavilă elementului barbară care de la nord îngroșesce Europa. Contra nordului suntemă ună bulevardű naturale, nu numai ală culturii occidentale, dérii și ală vecinilor nostril de la sud, care suntă intradeveră, din familia slavă, déra urescă despotismulă nordului și ard pentru libertate și independința.“ — „Rusia este atătă de puternică, — chiar o căndă ar fi permisă a se compara cu Ungaria, — că n’are trebuință se iă nici de cumă apărată contra fanfaronadeloră isiariului de la Pesta. Și căndă trice: „Europa ne-a încredințată acesta misiune“ ar fi bine se vedemă care este acea Europă, și am afla c’acea Europă este concentrată in câteva ijiare francese. Eórte reă însă ar merge Europei, căndă n’ar své altă bulavard de cătră mână de maghiari. Asta este misiunea Ungariei, pe care maghiarii nu voiescă s’o ințelagă: se fcă pace onestă cu popórele între care trăiescă, și acesta se va face atunci, căndă maghiari voră părăsi cupiditatea pentru domnire și gloria, care’î reie șiarde. Se dovedescu prin apte că respecta libertatea și independința vecinilor de lă sud, era nu se le calce în piciore pretutindeni în pregurat ă loră, sub cuvântula ipocrită că suntă datori a le apăra contra nordului. Atunci misiunea loră ar fi mare și frumósa, și ceea ce ar primii mai multă, ar fi sinceră. A apăra pe vecinii de la Sud— sunt vorbe gele, la care nu credă vecinii de la sud, și niui nu dorescă apărarea maghiară. „Căndă Pesti-Naplo impută ómeniloru de Stată romănî o politică mare, ar fi mai aprópe se se uite la dênsula acasă. Și chiar in acesta Napló este fără cuvântű, căndă vorbesce de aparinia frascloră liberali, pe undă este atătă de cunoscută că in nici oă parte a lumii nu se respândesce mai mare călime de vorbe decâtă chiară in Ungaria. „Nu ne amu amesteca in acesta polemică, déca îngâmfarea maghiară mu ar fi capabile d’a ofensa simțimântele de justiție și pudure ale orîcii.“ Toți cei ce si intereseza la prosperitatea scalelor nostre, potă fi securi că scala centrală este astăziî în progresă și că nu ’î trebuiesce decâtă stabilitatea pentru ca se dea resultatele ce suntemă îndreptă a adăsta de la primulă institută de educațiune. Cereți, domnule redactare, precumă ceră și că, acea stabilitate. Primiți ve rogă domnule redactaie, înalta mea considerațiune. Con stanția D un ca. Convorbirile asupra femeiei, ținute de d-ra Constanțin Dunca, nu vor începe la 19 Noembre—precumă era anunciat—din causa indisposițiunei sale. Se va insolința publiculă prin mă ală cincilea avisă despre cjiua în operei acestui cursă. înălțimea Lua Domnitorulă, Duminică 17 ale curentei, la 9 ore și jumătate de dimineță, a asistată în biserica Domna Bălașa, la oficială divină, și a remasă mulțămită arătă de buna rânduială a slujbei cătă și de junele horă ală cărui dirigentă arăta cele mai mari silințe. După săvârșirea serviciului divină, Măria Sea binevoia visita spitalul Brâncoveni unde, la intrare, a fostă Întâmpinată, de Eminenția Sea Mitropolitulă-Primaru, de d-niî epitcopî și media. Înălțimea Sea visită aci De care secțiune in detaliu și a remasă mulțămită de inteligenta întreținere și de îngrijirea de care se bucură bolnavii în acesta frumosa instituțiune. Luni 18, la orele 9 de dimineță înălțimea Lea a visitată cazarma regimentului al 8-lea de linie și, după elaminarea e în amenință, a binevoită a lua parte la dejtnulă ordinară ală ofițeriloră. Șeful regimentului a purtată aciuna toastă însenătatea Domnitorului la care a respinsă, cu celă mai viă viruiasmă, corpulă vitregă ală ofițerilor. La orele 6 sera, Măria Sea a dată, i onarea d-lui baronă de Fava, consilieră delegațiune Însărcinată cu agenția și consulatură generale ală Italiei, ună pivniță la care a asistată d. ministru președinte, Dimitrie Ghica, d. Cogâlnicenu, ministru de interne; d. V. Boerescu, ministru justiției, d. generală Niolae Golescu, d. D. Sturdza, d. Ion Brătianu, d. St. Golescu, d. generală Ion Ghica, d. colonelă Haralamb și alte notabilități. (Monitorulü). SUBSCRIERE PENTRU ARME. LISTE TRAMISE REDACȚIUNII DE COMITĂTULU CENTRALE. Lista cu No. 1289 de la casieria districtului Ilfovu. 1. C. Savoiescu .... Lei 27 2. Ion Ieboranu ... — 54 3. A. Elefterescu ... — 27 4. G. Constantinescu . . — 108 5. Ionică..............................— 54 6. Ión Constandinidis . . — 2 7 7. Steriă Consto . . . — 2 7 8. Ganțu Minoviți . . . — 5 4 9. Alesandru Micralopolu . — 54 10. A. G. AL.ramof ... — 54 1 1. Nedescifratu .... — 54 12. Ilagi Velicchi. . . . — 24 13. P. M. Ionescu . . . — 108 14. Nicolae Lucopolu . . — 108 15. Elefteric I. Naepis . . — 54 16. Nicolau Ión . . . . — 108 17. Demetrie Simionid . . — 62 18. Gr. Dumitriade ... — 62 19. Teodosie Constandinescu — 108 20. Dionne Paxini ... — 62 21. G, Dolladecume ... — 62 22. M. Caprilzopulo . . . — 27 23. T. Angelos .... — 54 24. M. Toanghelidi ... — 54 Lista cu No. 1,165 din comuna Maia. lei vechi 50 23 RESBELU. — Prin decretă cu data 15 Noembre curentă, căpitanulă Pilal Constantin, șefulă divisiei a 4-a din ministerială de resbelă. S’a înaintată la gradul de maioră, cu vechimea de la 26 Septembre. MINISTERULU AGRICULTUREI, COMERCIULUI ȘI LUCRARILORU PUBLICE. D. prefectială județul Râmnicu-Sărată , prin raportul No. 7384, arăta că d. Toma Bagdat, unul din proprietarii mari ai acelui județ, a oferită gratis 12 pogane terenă din proprietatea d-sce Barasa, pentru înființarea unei mici ferme modelă. Ministerul , aprebândă asemenea fapte , vine prin a ésta a esprime d-lui Toma Bagdat via multăraire din partea guvernului, pentru acesta ofrandă prin care probeza frumosele d-sée sentimente pentru prosperitatea agriculturei. (Monitoriulv). 108 25. V. Todo3icoitz . . . — 5 4 26. Ganciu Ceriscof ... — 27 2 7. Georgiadi .... — 27 28. M. Stoices u. . . . — 27 2 9. Kne Radu .... — 27 30. Ion Popescu. . . . — 54 31. Tudor Guraie . . . — 27 32. Stoiciu Stoian . . . — 27 33. Wlinilatz Tiiene . . — 54 34. Tudor veduva . . . — 108 Lei vechi 1,865 1. Tudor Andrei . 2. Anastase Popescu 3. Iancu Neculau 4. Dobre George. 28. T. Guran (Com.Căsciurile) 29. N. Ionescu .... 30. Niobecu . . . . . 31. Costandinescu .... 32. A. Eleftriu .... 33. V. N. Zanfirescu (Comuna Spanciovă) .... 34. Pavel Pavoviu din Giinețî 35. I. Tătăreanu 30 N. Tănăsescu .... 37. Tudorachi Moldoveanu . 38. Ștefan Panculescu 39. G. Cernev......................... 40. Mutul H. Kinef . 41. Ion Rativescu. 42. Ghiță Lebovici 43. Ion Caratan .... 54 162 27 54 27 32 54 108 108 162 54 54 54 200 108 lei vechi 3,964 5 . .. 10 32 . . 249 4 . . 639 Domnului redactare ală ziarului ROMANULU. Domnule redactare. Lucrându necontenită la ameliorarea scóleloră nóstre de fete, amă combătută latăde una cu francheță reală, ori unde Lamă renintă, in institutele nóstre de educațiune. Mai multă decâtă pentru tote celelalte stabilimente de educațiune, amă avută de luptată pentru scala centrală de fete din Bucuresci, luptă patru diKrile director, scala mergea din ce in ce mai repede spre ruina sea. Astăzi totală este schimbată. Domna Băicoianu , actuala directrice demnă mumă de fargiliă, femeia cu solință și capabilă, lucreză din tóte puterile la Îmbunătățirea acestu’ institută. Ce este cnsă tristă de constatată e că intrigă și calomnia o paralisă într’uă operă p’atâtă de gre pe câtă de meritorie; d'acésta vin, domnule redactare, că ce, ca profesore în acelă instituții, potă vede tată, vină a ve ruga, a ve cere în interesul acestei scale se apărați prin mijlocele ce ve dă întinsa publicitate a onorabilului (fiară— ce dirigiați— se apărați scala contra intrigii și calomniei ce ar voi se schimbe uă stare de lucruri, ce nu este decâtă în avantagial institutului. Nimică de câtă dorința d’a vede scala centrală regenerată, nimică nu se face a voi din inimă ca domna Băioianu se potă lucra netulburată, precumă lucriză pentru a restabili ordina și disciplina în aastă institută, ce din punlură de vedere morală și materială lăsă multă de dorită pene acuma. ROMÁNCUL 21 NOEMBRE 1868 PARTEA COMUNALA. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ. Jn interesul serviciului administrării comunei și spre inosnirea perenelor, cari voră avè afaceri la primărie, subsemnatură amă decisă și amă luată disposițiun ca cu Începută de mâne 16 Noembre, arătă că primarule cătă și d-niî consiliari-ajutorî, precumă și toți impiegații cancelariei se se afle în lucrare in tóte țclele de lucru de la 9 ore dimineța și se dsă la 3 ore după amețit, afară de cașurile căndă serviciulă v’a reclama se esă maî tânjiri. Petițiunile și reclamațiunile către primăriă se voră priimi pene la 12 ore ale tjilei. 1. C. Pascali.......................Lei 200 péné la acésta oră Primaíulü și ajulórele séle 2. I. Săvulescu . . . . „ 54 vom da și audiințe tuturoru celora carile 3. C. Rădulescu. . . . „ 27 verii cere in cessiunî de atribuțiunile auto-4. N. Petrescu..........................27 uități municipale, érii timpurii de la ambni 5. P. Constandinescu . „ 27 înainte va remiide a se întrebuința in lu-6. Nae Dalea.......................» 372 crorile de canelarie. 7. Ene Radu.........................162 Primarii, P. IATROPOLU, 8. P. Teodorescu, notarulu No. 10561 Noémire 15, 1868. 9. Hristache Petre . . . „108 Din împrejurări legali, neputându-se Une 10. Ioniță Popescu, din comuna in diua de 13 Noembre curinte licitațiunea Greaca...............................„162 pentru vendirea venitului cărțiloru de jo ű 11. George Garean „ 62 din Gapitala, pe termenii de trei ani de la 12. T. I. Pancu „ 271 Ianuariu 1869 înainte, Primăria a amu 13. Stoiciu Stoian . . . „162 natu acésta licitași anu pentru Șiua de 30 14. N. Constandinescu . . „ 62 totu din curenta lună Noembre. 15. Hristea Georgescu . . „108 DD. doritori d’a cumpăra acesta vunitu 16. M. Golescu . . . . „ 54 comunale suntu invitați să vin la Municipa 17. D. Popescu, (Com.Isvarele) „ 162 luate în țiua aretată mai susu la ameni, 18. G. Popovici notarul.. . „ 54 Insecțiî și de garanții valabile, spre a lua 19. D. Javalescu, (Com.Hotarie) „ 54 parte la licitațiune. 20. Eram Sotiriu . „ 81 Condițiunile se potű vede de doritor in 21. Stefan I. Carjier . . . „124 orî celi și oră de lucrare In cancelaria Pri 22. Marin Stoinescu . . . „162 mării, Secțiunea Administrativă. 23. Oprea Paralelu, notarul Primaru P. Iatropolu, comunei Mitreni ...» 27 No. 10,665. Nombre, 16. 25. Dum. Mihalache . . . „ 29 25 Pentru că chiriașii celoru pitru prăvăii 26. G. Stoicescu . . . . „ 54 de măcelări ale comunei din piacra Amza, 27. N. T. Danielescu . . . „ 122 20 n’au respinsu birja pe semestrulu ala II, ale Lista cu No. 1,183 din Districtuld Ilfovu, plasa Oltenița. comunei Prundu „ 54 ----* 24. Tache Tănăsescu. . . „ 54 ----- 1009 anului curinte, după cumă suntă obligați prin contractele de Inchiriare, primăria decisă ca se reînchirieze aceste prăvălii "pe comptulă (fișilor) chiriași, pe temeiulă art. din contracte. Doritorii dérá d’a lua cu chiria una, séd mai multe din aceste prăvălii, suntă invitați se vre !a Municipalitate in ziua de 27 Noembre curinte la amefi1’, pentru concurență Primară P. Iatropolu. No. 10,673, 1868, Noembre 16. Primăria, a vând o uă quantitate de 354 ocalulună indigenă, prinsă de contrabandă de către agenții de la regia sa, precum și ună butoiă cu vină 7oca spirtă, a decisă a țină pentru a treia ora licitațiune, care se venară acestă tutună și spirtă la cei ce voră da probă mai favorabile pentru casa municipale. Licitațiunea se va țină In ziua de 28 Noembrie curinte. Doritorii déja suntă invitați se vie la Municipalitate în acea ți la amățji pentru concurință. P. Primară G. Petrescu. No. 10,616, 1868, Nocrilriă 16. Familia răposatului Ion PeaceClI, Ruga și invită prin acesta pe amicii sei a asista la îmormăntarea decedatului care se va face la 1 oră nistă Jouî 21 corinte. Plecarea se va face de la casa mortuariu, ulița Schitu Mugureni No. 6. înmormântarea la biserica Mavrogheni. BIBLIOGRAFIE. A eșită de luptă tipară și se află deja a tote librăriele din capitală, și la autor, în monastirea Antim EVANGELIA POPULARA SEÜ Sacra scriptură a noului testament tradusă, după originalul M elinescu și însoțită de argumente și reflesiuni morale de GGINDIE Episcopulu da Argeșisi. Prețura unui esemplar fi broșată este de doul lei noul; eră legată coai lei ntrciși 50 bani, cererile de afară simtă a se adresa d’a dreptur ă la autora în monastirea Antim. TH3 TIFLEî. TEATRU NAȚIONALII Jupî lu 21 Noembre 1868 Se voră lua piesele: IfISCIlTOl SEU TESTAMENTUL LUI CESAR GIRODO Comedie In 3 acte de la Teatrul de Odeon, tradusă de d-mu C. Stăncescu. . SPECTACOLULU SE VA ÎNCEPE CU: CARTEA III, CAPITOLULUI I Comedie Întrună actă jucată la teatru imperială de Odeon, jucată de d-na M. Pascali, d-na M Pascali și Filbariad. Inceputulă la 7 ore sera. TEATRU ITALIAN Vineri 22 Noembre 1868 se va juca : IN BENEFICIULU D-IUT CARLO BERTONI CASSÎERULU OPEREI X,UGIA DE LAMMERMOOR Dramă în 3 acte, poesia de S. Cammarano, moșia de G. Donizetti. Inceputulă la 8 ore precis. Unu englesa pedagogă, și profesore de limba erigresă, cu cele mai modeste condițiuni de angagiata. Doritorii se se adreseze la redacțiunea Românului str. Colții No. 42.