Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-29
8,6 ROMANULU 29 IANUARIU 1869. Bai.A,1.11.1. tj ■ I ■ lii* 1|— gre d. ministru din întru. — D. Brătianu aréla apol âncă vă dată cu câtă nedreptate Ilii acasă d. primu. ministru d’a conspira, cândă adulu de la 11 februariei, la care manura&ce c’a pusü teză dibăcia sea pentru a întrona oă dinastie puterică în rCrmănia, în locu de unii princișlorfi din țară, trebue se dovedască c’a voiții liniștea stabilitatea, cari îm potü fidelocu voința unui conspiratore ce caută uă necontenită agitare. — Se nu se plângă unii atât fi de tare de acestă cameră, se ma insulte, caci ea póte ave puțină tactü, poite se interpeleze c arnă multă, déru este eminaminte naționale. Cu tóte aceste ea e mereu acusată și m iatru și "a afară și d-nu de Beust a 4isü, nu de multă, că nu va fi mulțămi de starea de lucruri din Principate, pentrtu timpii va fi acolo ui Gemera revoluționară Pentru ce, d-loră, dice d. Brătianu, suntemu acu sap' de intențiuni subversive, în d.cuțiunea de faciă? Dérü noi n’avemu se câștigâmă nimicü din căderea ministeriului, căci nu puteate reveni la putere. Asemenea'avemu su căștigăme nimica din disolverea adunații, cât cuțite ani mai fisă, suntü urma 36 de Gologie cari voru fi încă mulți ani suptft jQ Vointa administrapunii. Se nu se facă duru asemeni acusări camerei și, făcându-se din tóte Gestiunile cestiuni ministeriali, se stă supusă ia uă tirania deghisată, impuindu’i voința ministeriuiui suplă cuvântă că altu-felü se espune tara la crise. D. generării! Macedonski nu se póte pune în cumpână cu națiunea întrega, pentru ca ea se fia es pusă la crise, numai pentru adu menținea acolo unde ilegale a foste pusa; d-sea nu pute fi pusă în cumpănă nici chiar cu consciința majorității pentru ca ea se dă silită se facă un lașitate pentru ca se aprobe aceea ce crede că este ilegale. D. Brătianu vine apoi la convorbirile ce a avute cu d-nii miniștrii, când le-a spusă ea, mergându pe calea pe care ati pornitu se vor întâlni intruă pi fadă în facă cu d-luî și se va întâmpla aceaa ce se Întâmplă astăzi. Du la acesta convorbire a plecații la țară pentru a nu fi acuzate de ministeru și pentru a nu lua solidaritatea fin teferii ministerului, ânsa a fostu rechimate de miniștrii șa trebuită sevii. Activite țâră va pleca pentru a se urma lupta contra d-sale pentru a se lucra in liniște, pentru a nu mai conspira, pentru ca miniștrii se urmeze la liniște a face fericirea națiunii; ense se bage bine de semă d-nir miniștrii a asocura armatei mai cu sema garanțiele de disciplină si de desvoltare, se nu bage în finula ei tocmai acele interițiuni cere acasă pe d-sea ea voiesci, se te bage. Va pleca dóre chiar de mâne, pentru a lăsa pe miniștrii în liniște. D. Prim Ministru rectifică forțe în amâounte să erere istorică cu ar fi făcuții d. Brătianu, cândă a spus ei că d-sec a făcuta pe Vodă Cuza se crântă că d. Brătianu conspiră în contra tronului. Din contra, d. D. Gbiga dice, că d. Brătianu conspira împreună cu Vodă €uza pentru a’lu resturna pe 1-s ea de la taniisteini. Puindu-se pe aceștii herem«, d. D. Ghica narată forte pre luingit cumu s’au petrecut faptele, dupe d-sea. Viind și apoi la obiectulü nu discupune, d-nu l’rim-ministru spune că d. Brătianu n’aprobata delocu că muniția» d-luî generariu Macedonski iste ilegale, cad art. 22 ce a invocata, și pe care nii fa găsită se’lu értései, probéea contrariulü celorün risc de d. Brătianu. Cu tóte aceste d. D. Ghica nu citește aceste article. D. Brătianu a citată părerea d-lui de Baust în privința disolverii Camerii, ca pentru a arda ca ministeriulii actuale, disolvândă Himera, ar împlini uă voință a d-luî de Baust, ânsă d. Ghica afirmă că nici vădată d. de Baust nu se va mesteca în afacerile nóstre, precumi nici noi nu ne vomü mesteca în afacerile d-sele. — D. Brătianu a spusă c’a plecat la țară pentru a nu lua solidaritatea faptelor ministeriului și c’a fostă rechiamalu de ministru Iii din întru; d. ministru din întru a fostă siliții se’lai rechiame, căci d. Brătianu aruncă câte uă bombă și apoi plecă, și erau adeverate bombe acele discursuri ale d-sale din întrunirile publice. Ministerul nu mai póte remânea după votarea moțiuneî ce s’a propușit, că î ar fi a se supune tutelit d-lui Brătianu. Dacă va avea casé nefericirea, țfice d. prim-ministru, a face noui alegeri, nu se va face sub d-sea acea a ce s’a facutu sub d. Brătianu în alegeri. Ministerul nu mai póte remânea sub tutela d-lui Brătianu, căcî d-sea a impunea neconteniții voința d-sele și, — décá e vorba a spune tete,adauge d. primu ministru— apoi va spune Cameliî că d. Brătianu acum in urmă i-a chiamalit pe d-sea și pe d. ministru din întru și, întrebându-l daca nu potu se revóce numirea generalului Macedonski, a ijisit la respunsura negativă ce i s’a datü de miniștrii că ridică nu revocați peste duoi-Șeci de file veți fi siliți să mă arestați.“ Atunci ministerul sa speriații și dupe multă anevoință a pututu face pe d. Brătianu, care era furiosü, a mai vorbi cu ele despre acesta cestiune, pe care a adusu-o înaintea Camerei.] Prin urmare ministerul nu mai pute suferi un asemenea tutelă a d-lui Brătianu și Camera trebue se decidă intrunu modu franc pentru a se lămuri situațiunea. D. Cernătescu face următorea moțiune: „Camera, invitându pe onorabilulu ministeru a revoca numirea generalului Macedonski, trece la ordinea zilei.“ Majoritatea adoptă și ea moțiunea d-lui Cernătescu. Ministerulu declară că pentru dânsulu ambele moțiuni suntu d’aceașî categorie. Se închide discuțiunea și, puindu-se la vot cu bite moțiunea d-lui Cemătescu, se primesce cu 66 voturi contra 42 din 108 votanți, au fostu mai multe abțineri. Dupe acesta d. I. Brătianu, luându cuvântulu în cestiune personale, pentru a respunde acusărilor și ce’î a adusu d. Dimitrie Ghica, releveza mai ânteia imprudința unui urni de statu matura d’a da pe faciă lucruri ce trebuia se remâie ascunse; ânsă fiind că d. Primu ministru s’a pusu p’acesta leremü sei Dă permisă și d-sele a spune aceaa ce trebuia se nu se da pe faclă. Căndu a intrereata pe miniștrii, intre sase ochi, decă nu pot revoca numirea ilegale a generăriu lui Macedonski, d. D. Ghica i-a respuns că face ca Mencikos '!' atunci d. Brătianu a respunsü d-lui D. Ghica „da, mé puteți și aresta “ Și pentru ce a d su-o acesta ! Pentru că cu câteva file mai nainte ensușî d. Primu ministru iî spusese el sunt conspirări seriose în care se duce că „la lote ne gândimü numai la acela ce în curcndu pole ne va fi, impusă ca domn nu ne gîndim.” Acesta a speriat fórie pe d. Brătianu și cunoscând articlulu generaliului Macedonski și de cele ce spuneau despre conspiratiunile din țară, cându a redut și numirea acestui generaliu a avutu cele mai grave îngrijiri ș’a venite esasperatura d-niî miniștrii căcî nu mai voiesca ca țara lui sa fiă e spusă la acele crise nenorocite prin care a trecute. D. Brătianu oservă apoi câte este de nedraptă și neleale purtarea d-ui prim- ministru către d-sea, viinduse’la acuse de Înaltă trădare, [>e d-sea care și-a date teză vieța pentru țară și care acuma suferă atâtea injurii și susține că luptă atâtai de invicishină numai pentru a conjura none opise. Llt. ministru din întrudeciară ca täte respunsulü la cessiunea personale, câte și dârârea ministeriului după votele ce a date Camera, nu potu fi tratate de câte de primul ministru care a plecate Ședința sa naJieă la șase ore jumetate, anunțindu-se cea visere pe mâne. Celú din urmă di scursă alci d-lui I. Ghica, primulu ministru, in ședința de Sâmbrid, 25 Ianuariu. (A vede no. de ieri). D. Președinte alu consiliului. Domnitorii, cu nu voie începe nici cu poesie nici cu mitologie, cumu a facutu onor. d. Brătianu, pentru că este forța mea in aceste doue ramuri, ci vote începe cu cuvintele dintruna lunga discursu rostitü de d-lum de a fi,francă. Acesta este preocupațiunea nóstră și acésta prerente, ca posițiunea nóstră se fia, francă. Nici uă dată nu credu se pâtă face d-lu Brătianu se creita cineva că mergu pe mai multe drumuri. Am venitu pe drumuri drepte, și vami pusü cestiunea francamente Înaintea d-vostră. De ce am pus’o, văm fi spus, fiinducă, décâ vă dată vine ... nu d, Brătianu ci onor, preșe-dinte al Adunării — și ori câte va <ficedse că nu este șoferii acestei partite acesta nu este de Gâtü ca se’șî comerve și mai bine posițiunea sea de șofer, majoritatea ’i recunosce aceste titlu; de câtă este uă modestia și uă dibăcia de a nu se prefăli cineva ca șefii ate unei partite, déra amicii sei, cumu am spusu, nud contesteza acesta posițiune și nu are a se jena; — ci bine, cându unu asemenea personagiu vine,sicü, și ne spune că are se ne facă o posițiune și cându de la unuü timp. Incoa vedemü des avant-coureurs, cumü se (lice, călăuze, jurnalele amice ale acestei partide că ne face o luptă crîncenă, că nu menajeza nimicu spre a ne derima, cându vine unu organü fórte seriosu și ne face unu procesu in ajunü, în numele mai multora — fiindu că și eu sciü se citescu printre rânduri — și între care acusațiu nî maî cu semn una este fórte nedemnă de acela jiariu seriosu, și credu că a fostă numai o scăpare din vedere, o greșela a acelui scriitoru sau copiste care a copiată acete fräse, cândva disü că ministerul actuală a cerută în budgetulu ministerului de Externe cifra de 150,000 lei, și că acesta pare a se crede că este pentru fondurile secrete, ceea ce nu este exactă, căci dacà s’a prevedute o cifră în budgetulu ministerului de Externe, nu am pusu-o ca se coruponte pe cineva spre a ne susține, ca se avemün ziare amice, ci ca se avemu la disposițiune unu fondu pentru misiuni care se potă merge în totüdeuna spre a susține interesele terei; și încă ceva mai multu am susținută cifra prevăzută de predecesorii noștri micșorată cu 50,000 franci de cumü era anulü trecutü. Prin urmare pentru mine acela procesă, acea acusațiune a fostă durerósa, cându s’a țisă că ministerulu a cerută în budgetulu său o cifră mai mare, în vreme ce eu nu am cerută nimica și nici n’amu luate parte la voie. Ei bine, d-loru, ve întrebă: cându am vedutu fete aceste acusațiunî, are nu era de datoria nestră se cerente intr’una după francă se se reguleze posițiunea nóstra? D-loru, onor d. Brătianu ne dice că mare nici o datoria de plătite’ către bărbații cari stau pe aceste bănci. . . D. l. Brătianu. Ante crisă că vote plăti în monetă mai bună. D. Ministru Președinte. D-loru, nu m am înțelesă în cursă de douî ani de dile cu d. Brătianu nici o dată. Abia de două ori ne ante întâlnită în trecálűuă dată cinară a doua oli după maltratările cele mai crâncene ce amu suferită, vâclendulu că are uă țintă care ’m’ convine și mie, l’am susținută, precunfe douî omeni cari ’și iubescu țera, fără sĕ aibă pregătiri și întîlnirî scrise se pregătască la votumleferii ș’amă votată în contra acelora domni mai impacienți cari nu potă se inăbușescă loviturile recente în animatorű. Bă tolü-de-una cândă amu vejiuză că este in pericolă a se clătina acestă ministere, haute susținută. Asemenea cândă ante venită și amu luată posițiunea actuală, nu a fostă una completa între mine și d-nu Brătianu... neama Ințalesă numai din ochi, căci ante vestite că se ceru bărbați cu bună voință, cari sĕ se jertfescu,—și în adevăr ne ante jertfită, d-loru... de doué rudî cu posițiunea ce ni se face, — ante vé<jkiü, died, că era de datoria nostră ca se veninte se ocupa cu aceste bănci. Ei bine ce ni s’a făcutu de atunci încoa? — ni s’a făcută uă posițiune mai multă decâtă imposibilă și acesta nu că neamă depărtată de principiele mari și naționale, ci chiar cându era vorba de o personă am ve^utu că se schimbă rolurile. Vin acunte la cestiunea care ocupă a-3- fiamera, ei bine, și acesta nu este nici mai multe nici mai puțină decâtă uă cestiune de simpatie sau antipatie pentru acea persona care este, d-lorit, cu tóte acestea o persona onorabilă. Trebuia și d-lu Brătianu în asemenea posițiune sa facă cumvamă făcutg noi, adică semne ocupante de acele cestiuni mici și se avemă privirile ațintate mai aDtena la zori și Tronă spre a nu le pune in periplu (aplauze). Suntu speură că este mai multe o cestiune de simpatie sau antipatie, care a provocată acesta crisă, era nu că d-lu Brătianu a venită se ne conjure pe noi case ne țipește pe calea drepta și naționale, fiindcă nu ama trebuință să nie îndemne cine va fi acésta, precumu nici unula din noi nu simte trebuință de a fi îndemnată de d-lu Brătianu, pe câtă vreme noi voinü sei se ne ținește fără îndemnulu domniei séle. Așa dérü nu credu ca ama făcută o anomalia cândă amă cerută ca Adunarea să se pronunțe. Toți ară fi pututu se gasescu cererea nostra anormală, afară de d-lu Brătianu, care s’a găsită în aseminea posițiune anulă trecută și in privința căruia s’a dată 5 asemenea voturi. Acumă, d-loră, noî ve lăsăște calea deschisă; voiți sâ confundați la unu locu și cestiunea generalului Macedonski și cestiunea de faciă? o puteți face; déru mi credu că este bine se mai perchemă timpulă și sé nu regulați cu mă momente mai nainte posițiunea nóstru. Nu credemă, dlorü, că este bine se mai amânănte acastă posițiune, cândă amă vețjuză mă glasă puternică ca ală d-lui Brătianu că ne spune că ’șî va schimba rolulu sau sprijuitori intrună rolă ostilă. Așa dâră noî ante foste și vomă fi categoriei. Voințe se ne spuneți clară: „aveți sau nu încredere?“ era nu cu condițiunea cu care se făcuse acea moțiune. . . . O voce. Nu e altă moțiune de cată a d-lui Vernescu. D. Ministru Președinte. Îmi pare bine ca s’a retrasă d’acei domni, după ce s’a demonstrată câtă era de necuviinciósa acea moțiune. .... O voce. Iera necuviinciósa! ? D. Președinte alu Consiliului. D-loră, ca se conchiză, noî nu vom sta mai mult pe bancele acesta, pâne ce mai ’nainte d-v. nu veți bine voi se ve pronunciațî în chip categoric ce credeți despre noi.. Gumă amă avută onore a ve demonstra, nu cere să se dați unu voie pentru viitoră, ci numai cumü stame astadi in facia d-v. péne cândă nu ne va fi regulata posițiune, cinsa va continua, și ve conjură, căci avemă nevoie de prestigiulă autotoritățeî nóstre décá voiți se conducente afacerile asta-feră in câtă se lă spre fericirea terei. Calea, d-lor, ve este deschisă, întruniți amândoue cestiuneie la ună iocă, una nu prejidecă pe cea altă; puteți da mă voiă în privința incidentului de faciă și apoi îndată se pășiți la cestiunea cea altă, se vedeți déca urmarea nostra e contra legilor, fiindă ca noi astă iji nu urmămă dupe simpatiele dv., ci dupe consciința nostru. (aplause) Dacă credeți că faptul nostru este contra legiloră, nu aveți de câte se ve pronunciațî, și fiți securi că nu vomă fi noi cei care se vomte a sta aici in contra legitimei d-v. voințe. De și ama publicată în retsumată declarațiunea făcută de d. Prim-ministru dupe votul u de’ncredere, totuși acea declarațiune, fiindü d’uă mare importanță, mai cu semă dupe discuțiunea de ieri în cestiunea generaliului Macedonski, o republică mü aijli întocmai, dupe cum a fostă rostită. D. Dimitrie Ghica, Președintele Consiliului. D-loră, D’așî voi se mé despartă de d-vostră, fără a ve arăta recunoștința cabinetului vitregă. D-oră deputați, fiți bine încredințați că mamă voită se acoperinte acte ilegale prin votulă de faciă Suntemü totu-deuna la disposițiunea Adunării, totu-deuna o si ținemă sema de observațiunele care are se ne facă Adunarea, și cândă vomă fi rătecițî, n’o se ne încăpățârrănte noî, fiți securi, a ne mănținâ intrută care rătecita. Incepemă azi publicarea principaliloră discursuri rostite in însemnata ședință de ieri, 27 Ianuarie, la cestiunea generaliuluî Macedonski. D. P. Buescu. D-soru deputați, posițiunea mea asta î devine multă mai facile după ultimele cuvinte ifise de d. prim-Ministru In ședința trecută. D-sea ne-a ssisit Că va ine contă totudeuna de voința Adunării și a adausa, — cu alte cuvinte, — că’șî va face că datoria din respectarea legiloră, era căndă din gresiela le va călca, va ave de datoria a recunosce și amdrepta acea călcare. — Eta dorit pentru ce amărisă că posițiunea mea în cestiunea de faciă este astă de fórte facile. D-loru, am avutü onore a anunța că S'a călcată legea cu primirea în armată a generalului Macedonski, carele, retrasă vădată din oștire, devenise simpla cetățenii. Fiăcare deputată, d-loru, ’șî face că datoria anunțău dă orice călcare de lege. Ea așeza de acesta drepte și mi-ama făcută acesta datoria și In particulară și In Cameră, pentru ca onor. d. ministru respectivă se fiă bine avisata asupra acestei cestiuni. ’Mî remăne dorü, spre a completa Îndeplinirea acestei datorii, a desvolta înaintea d-vóstra, cumü și ln C8 moda S’a călcată legea. D-lorü, legea militară .... D. Ministru de interne. Care lege? D. Buescu. Legea din 1864, articolulü 14 dice: „Retragerea este posiția definitivă a oficiu rului reintrată în vieța civilă cu dreptul de a se bucura de uă pensieotărâtă prin legile în vigore.“ D. generalil Macedonski, reintrându în viéța privată, a luată mai mulți ani pensiune, devenise cu desevărșire cetoțănă și în fine se desbrăcase prin efectul legii de tóte acele calități ce însușescă ceî-l-altî oficiărî din cele trei categorii stabilite de lege, erad. generaliu Macedonski intrase în a patra categorie, care atrage cu sine desbrăcarea cu desevărșire de calitățile ce constituie pe oficiarusa militară. Asia dorit, deci acestă onorabilă cetate nu se iea din nou dintre cetățeni și se ridică la gradul de generaliu, acesta nu e altă ceva de câtü a bate de trei ori toba, cumü făcea Napoleon cele Mare și a investi prin acesta pe orice persona cu gradul cela mai înaltă din ierarhia militară. Acuma, d-loru, art. 22 din legea de la 1862, pentru înaintarea în rangurile militare,;ce: „Nici una oficiarü, admisă în retragere, nu va mai pute fi reprimită în cadrele armatei.“ Era cumü articolul o cearnă citată mai anteiă se esplică în modulă pelű cesti mai evidinte. Eî bine, contra acestora articole d. generaliü Macedonski s’a primită In armată. Eă, d-loră, socotescă că în acésta cestiune suntemu în drepte se aretănte acésta călcare, cu fete că mi s’a jisü de multe ori că suntemu fórte aspri și credu că acésta călcare trebuie se o aretănte chiarü d-luî Președinte al consiliului, care prin cuvinte tale sele din urmă ne a date asemnarea ca orî de căte ori se va călca uă rege din greșeli, d-sea se va crede datorii a o repara. Rogü dorü pe d. Ministru președinte se binevoiesc a aine contă de cuvintele d-sele și de articolele de lege călcate și, fără se aibă nici uă mâhnire, — căci suntü sigură că va fi aprobată atătă de cameră cătă și de națiune. — cu teză francheța, se rectifice acesta călcare care nu mé îndoiescă că provine din greșelă. D. Președinte al consiliului. D-loră, declarațiunile mele, făcute în ședința de Sâmbătă, nu credu se fi surprinsă pe nimeni, căcî acele cuvinte nu erau altăceva decâtă ropețirea jurământului depusă de noi, când m amă primite acésta însărcinare. In cestiunea de faciă, d-loră, nu póte fi vorba de scăpare din vedere. Scăpări din vedere se potă face în lucrări corente, în cestiuni de ordine mai puțină importante, déri în cestiunea de faciă nu s’a putută face scăpare de vedere, căci fiți bine Încredințați ca posițiunea generalului Macedonski nu s’a regulată numai în cabinetul ministerului de rebelă, ci s’a discutată in consiliulă de miniștrii. In facia legii și s’a consultată omenî com” petințî, care constitue uă autoritate în cestiunea de faciă și, dupe oă matură convincțiune că, departe de a fi uă călcare de lege, noî tocmai intrămă în lege și în convincțiune că facentemă mare servițîă armatei, amu subserisu acela decretă. Câtă pentru cestiunea da dreptu, cestiunea legii, suntemu gata a da fete lămuririle și vote ruga pe unulți din colegii mei mai competinte în aceste legi, se deslușască onor. d. Buescu unele părți din lege, pe care d-lum nu a voită, ori nu a sclută se le gasescá in lege. D. M. Gogălnicenu, ministru de interne. D-loru, mulțămescă onor. d. Buescu pentru interpelarea care ne a făcut’o nn unu