Romanulu, februarie 1869 (Anul 13)
1869-02-26
ANULU ALU TREISPREZECILEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Let n. Leî n. pe ană.....p. capitală 48 p. distr. 58 Peșdsehmî« « 24 « 21 Pe trei luni « “ "2 11 io Penă lună « « 0 " J Une esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru nr. 20. Pentru Austria « ü ° 1'- IU vab aus^ ~ " | — ——————=-------============= Articlele triimise și nepublicate se vor arde. — Redactore respundetoru EUGENIU CARADA. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciulu prtvatu alu MONITORULUI). WASHINGTON, 5 Martiö. Cabinetulö for mații de Grant a fost sancționată de Senat și se găsesce compusă de: Washburne, la esterne ; Schofield, la resbelű; Corn, la interne; Stervart, la finance; Boric, la marină.; Creswell, la poște, lloase este numită procuroră generală. CONSTANTINOPOLE, 5 Marină. Se asecută că șahul Persiei va trimite aci pe vizirulil seu cu un notă amenințătore, relativă la diferentulă turco-persiană. BERLIN, O Markă. Dieta s’a Închisă. Discursulă regestă, citită de Bismarck, mulțămește Dietei pentru concursulii seu empresară și anunță pentru sesiunea viitore mai multe proiecte de legislațiune interioră, remase pendinte. Astă dată discursulă nu conține nici ună pasagră relativă la polilica esteriora. PARIS, 6 Mariă. Proiectură de lege, relativă la Împrumutarea orașului Paris, a fost desbătută în camera legiuitóre: articolulă 2 a fost adoptată, articolulă 3 retrasă, proiectulă întregă a fostă adoptată cu 192 voturi contra 41, piarulű la Patrieu Jiee. Lagueronnière va remite la curență cabinetului belgiană uă notă privitore la cestiunea Belgiei, prin care se precisă puncturile la cari se cere mă respunsă guvernului. »2-5 SS MERGURI 26 FEBRUARIE 1869. LUMINEZA TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea siariului. In districte la corespondențiî pariului , prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de i ancienne comedie No. 5. anunși ceile Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțium și reclame, linia.. 2 lei nno Bucuresci25 ma' Nu scimă ce impresiune va fi produsă asupra cititorilor Romanului conduita d-lui Ministru de Interne in Ploiescu și cuvintele domniei-sale. Călă despre noi, tu genere vorbindă, suntemă pe deplină satisfăcuți. Cetățenii din Ploiescu, ca omeni carii cunoscu drepturile și datoriele lor, carii le iubescă și sciü se le apere cu liniște, cu demnitate, dare și cu statornicii, au constatată încălcările administrative ș’aă reclamată. Ministrulă din întru s’a dusă însușî la Ploiescu și cetățenii l’aă făcută a se convinge de adeverii. Ei aă aretată Ministrului că cei doai cetățeni, arestați într’uă s6ră de poliție și declalarațî prin Monitoriă de către d. Proiectă că craă beli și făceaă turburări, sunt din contra două luni comercianți forte onorabili. Astfel ministrul trebui se se convingă că beția, tulburările și ilegalitățile trebuie se le caute în altă parte, eră nu între comercianți. Eî aduseră în faca Ministrului pe comerciantele bătută și arestată de Poliție, și d Ministru din întru, convinsă de ilegalitatea comisă de administrațiune, întinse mâna victimei. Acesta strinsóre de mână este iertarea ce ceru Ministrul pentru ilegalitățile administratorului, și promisiunea pe onore ce a priimit demisiunea celui culpabile și că noulă administratore va merge pe calea legale. Ei dovediră încă Ministrului că d. Vizante, ce prefectulu dicea că nu esistă, este unu comerciante din Urlați, carele scie a dovedi că esistă, de căte ori ilegalitatea voiesce a invinge dreptul și libertatea prin violare și chiară prin amenințări. Domnului Ministru luă îngagiamentă și >n facia cetățenilor din Ploiescu că pe viitoră întrunirile voră fi în adeveri libere și nebântuite de omeni plătiți de poliție, spre a le tulbura. Ministrul promise că d’acumă poliția își va împlini datoria iei d’a mențina ordinea, căndă va fi chiămată de către președinții întrunirilor electorale. Nu este dare dreptă a mulțămi Ministrului pentru deplina satisfacere ce a promisă cetățenilor ploiescenî ? Déca ânsă este dreptă se mulțămimă d-lui Ministru că s’a inclinatu în Ploiescu inaintea dreptății ș’a libertății, cătă mai cu semn trebuie se-î mulțămimă, și după noî se-înimă pentru totă-devm recunoscători, pentru servițiulă cela mare cea adusă dreptății, libertății. Întregei națiuni române, prin sincerile și patrioticile sale mărturii și destăinuiri! Nu trebuei se căutămă totu de una forma prin caro servesco cine-va Patria sea, ci servițiulu cc aduce. Suntemă încă datori se ținemă sema de temperamentul omului, de posițiunea mea și chiară de deprinderile sale, și se căutămă mai cu sóma a vedó servițiele ce face și való rea aceloră servițiu. Marele istorică al Franciei, d. Michelet, vorbindă in colegiul Franciei despre istoria revoluțiunii celei mari, crise și dovedi că bine a făcută Camera, care a votată atunci ca osemintele lui Mirabiau se fiă depuse in Panteon, in templulă acela pe fruntea căruia stă scrisă „Omeniloră coloră mari „Patria recunoscetóre. Elă Jise apoi și dovedi că bine a făcută Camera, care a votatu se Să dea afară din templu osemintele lui Mirabeau. Și dup’aceaa adause; Ș acumă, bine ar face ș’aceaa, care ar vota se fiă readuse în Panteon osemintele acelui om arâtă de ciudată și turburată. Nu este în competința Ziaristului a anticipa asupra viitorului. Azi trebuie se facemĕ cronica <jilî, și d’acea a trebuie se cercetămă numai cuvintele și faptele de di ale fiecărui omă, asta-felu precumu ele suntu, și făr’a căuta nici chiară resortele ce ba făcuți a vorbi ș’a face în cutare sen culare modă. Procedendű derit ca simplii diariștî,licornii și susținemă că cuvintele domnului ministru luminiză pe deplină situațiunea. Și căndă situațiunea este atâtă de bine luminată, cine nu ințelege că periclele ce o ’nconjura suntu pe jumelale învinse? Se cercetămui putini, și nu ne milouimu că toț.î Românii voră mulțămi împreună cu noi d-lui Ministru de interne de adevĕratulu și marele servituti ce făcu Romăniloră. Cedice inteligintele ministru și agerulu bărbată de Stătu cetățeniloră din Ploiescu? „Sadova a schimbată buna voință a puterilor pentru noi.“ Acești mare și durerosui adeveră ni ba spusă necontenită foile austro-maghiare. Ni ba spusă stăruința cu care s’a susținută acelă urtiștă neadevăr de bande organisate în România, alianeță cu Prusia și Rusia, arme venindă necontenită din Rusia și trecându-se în Bulgaria de către guvernul României, arsenalulă ceră spământătoră din România, s. c 1. Ni ba demonstrată dd. de Beust și Moustier, carii au susținută că tote aceste calomnii sunt adeverurî constatate și aedsla atunci chiară, căndă d. baron de Edei cu teză a raporta că „numeroșii sei agințî nu i-au spusă nici unele din acestea.“ Nica spusă și demonstrată organele o posițiunii d’atumi din téta și majoritatea fostului Sonată, care refusă ,ba vota căile ferate și care lăsa se se aidică fără protestare de pe tribuna înaltului corpă că România nu este în stare de a ave miliție, fiindă ineptă și imorale. Ni ba spusă și demonstrată de generaliă Macedonski prin proclamațiunea sca de la finele anului trecută, care a repetită aceleașî acasărî, în bună modă mai mare și mai clasică, Ni ba spusă epistola de la Paris, trimisă d-lui Dumitru Ghica, ca primă-ministru și ministru al afacerilor străine. Ni ba spusă diariule onicióse din Viena și din Pesta, cari au scrisă d’atătea ori că este pericli ca eroica familiă de Hohenzollern se aibă acțiune și putere măriinte. Ni la spusă retragerea misiunii fancese din Bucuresci, operată chiară suptă Ministerială actuale. Ni s’a spusă nota cea aspră și multă amenințătdre, ce se dice c’ară fi fostă trimisă mai de-ună-țî guvernului de către d. Melinet, agiilele Franciei în Bucuresti. Ni l’a spusă mai demnă-țn suptă ministerială actuale, la 16 Februarie, diamulă austro-maghiară Nord-Est, care a scrisă următórele linii: „In cele de pe urnă septemăni, Rusia a trimisă în Principatele Dunărene maî multe munițiunî de cita in totă curgerea anului Acesta din urmă acusare este pate una din cele mai temeinice „In căte va săptemănî,“ suptă ministerială Ghica-Golescu- Macedonski, „Rusia a trimisă mai multe arme și munițiunî de cătă în tută curgerea anului“ suptă ministerială Golescu-Brătianu ! Cu tote acestea, delararea d-lui ministru de interne, dechlaiarea unui bărbată de Stată arără de inteliginte fiste și mai prețioisă, mai luminatóre și mai convingătóre pentru cei carii pentrci nu voiau sau nu puteam înțelege. Nu este combătută, diferămă necontenită în limpă de 15 luni, nu este combătută ministerială, ci libertatea asolută suplu care se desvulta, erescé, și se mvîrtoșesce națiunea română. Nu este combătută ministerială, ci mărirea și tăria națiunii române, asigurară suplă domnia lui Carol I. Ei line! Cei carii nu puteaă sau nu vo să se ne asculte și se ’nțelegă, nu se mai potă îndoai acuma, căndă ministrul din întu. d. Michail Cogâlnicenu, voindă a scăpa națiunea lui cu orice prebă, spune Românilor: „Sadova a schimbată buna-voință a puteriloră pentru noi. „Nu Brătianu câte celă care displace puterilor, ci SITUAȚIUNEA ! .Nu este Brătianu care displace puterioră, ci uă UA CONSTITUȚIUNE A TATU DE LIBERALE.“ Domnulă ministru din întru, ardândă în totă adevĕrulu și ‘o íeia lumina politica c\eîaretă, ca omă practică și ca ministru, ce trebuie se puse în lucrare opiniunele cabinetului, ce crede că trebuie se facemă întruă asemene situațiune. Nu putemö fiso d. ministru, se ne fac comit datorii ca națiune liberă. „Guvernulă trecută —care? acelă a alăui Golescu-Brătianu, care a guvernată vro 6 luni, sau regiméie trecută care a guvernată șăpte anî, din carii 18 luni de dictatură. (batotă putericie?)— „guvernulă trecută a lăsată uă astă felă de stare de lucruri, în cătă la casă de trebuință nu sa potă trămite la fruntarie pene la 10000 soldați, căndă Ungurulu stă armații cu „PUSCILE CĂTRE FRUNTARIELE NOSTRE.“ Asia dera d. ministru recunosc că suntemă amenințați de invasiunea austro-maghiară. Și, ne putendu sa ținemă peptă, de chiară că nu este altă mijlocă de scăpare de cătă se sicrificămă ceau ce-i supără forte : „uă constituțiune arătă de liberale.“ Și ce trebuie sa facemă spre împăcarea (jeilor) înfernali? Se le dămă ca plocaustu (ardere de fotă) „constituțiunea nostră arătă de liberale.“ Și cumă se procedeul pentru severșirea acostul olocaustu ? D. ministru ne a spusă și metodul: „Voiă face, trise, de secur a salege in Moldova vro 70 de depuiao și m Muntenia vr’o 30, 40.“ Și ca suvenire voiă ordona ca „administrațiunea se nu s’amestece în Bucurescî, in Pitescî și in Prahova,“ dăruindă astă-felă aceste trei centrurî libertății. N’aveme déru datoria se mulțămimă d-luî ministru de interne, nu de darulă ce ne face, ci de sincerie și multă instruptivele și bine-facetórele mărturirî și de chiarărî cea făcută liberiloră cetățeni din Ploiescî ? Noî susțineam c’avemă acestă datoria și nu o împlinimă, esprimându-î în publică profunda nostră recunoscință. Vă singură întrebare numai, vă singura deslușire maî vremă d-lui ministru de interne. Asta este. Sacrificândă treileră infernului Constituțiunea cea pre multă liberală, le dămă uă satisfacere. Enso ei mai ceru âncă •ună sacrificiu, Domnia-sea însuși De o spusă curată, cea-a ce scimü toți de multă, că „cea-a ce displace unora din puteri, este Sadova și î n urma Sadovei situațiunea de coi.“ Situațiunea dérü mo putemă sacrifica, căci atunci ne ucidemă noî înșine. Cumă derii se ’mpăcămă pe cleiî infernali ? Ei ceră se sugrumămă libertatea, căci ea este unulă din scuturile cele ‘puterice ale stuațiunii. Voiescu are miniștrii se sdrobimă noî ânșine acelă puterică sculă ? Și starea lucruriloră fiindă aslt-felă precumu a recunoscutu-o losu șî d. ministru din întru, crede óre seriosu domnia-sea ca va putea se numiscă, s’aducă,— cumu ad]isă,~ 70 de deputați din România de peste Milcov ? și mulțămimă negreșită de buna opțiune ce are despre Muntenia, căci a fisu că d’aci nu va putea numi, nu va puté aduce de cătă vro 30—40; déri protestămă de roua opiniune ce are despre inteligința țării, și independința Romănilor de peste Milcovă și, pene ce nu ne va dovedi contrariulă, noi susținemă că nu va pute aduce din România întrega de cătă numai 30—40 de deputați. Arătă, și nimică mai multă. Nu va pute aduce mai mulți; căci, după trei ani de libertate, cu cătă lovirile erită mai mari, cu alatti mai puteri că va fi și resistința cetățăniloră. Nu va putea aduce, căci poporul română cunosce acumü tele manoperile administrațiiuniîși va soi a le dejuca, maî cu semă căndă votulă este secretă și căndă ei voră veghia ca se fiă secretă. Nu va sduce la sfârșire, căci acumu maî cu séma, după dechiaiările d-lui ministru din întru, națiunea română, cunoscéndu bine ce voră străinii, ea va păstra cu mai multă avare și putere libertățile iei, ca sculă puterică pentru acela pe care o lă combat străinii, căci sciă că el este menită a face prin libertate mărirea și tăria statului română. SoiRI DIN CÂMPULU RESBELULUI ELECTOrali din Ungaria și starea securității PUBLICE. Pesta, 1 Martiü u. 18G9. Este uă mare necesitate, die Redactore, ca publiculu românu se cunoscă din ce in ce mai bine pe poporul maghiar și starea lucrurilor din Ungaria, de acea a credu că nu va strica că, între alte împărtășiri afemele, se vetrămită din cândă in cândă și câte ună bucheză descris despre briganda giurî, tâlharii și brutalități electorale din florăria Ungariei, ca dovcziî despre starea culturei aici la noi, despre ideiele de dreptă constituțională și ca documente pentru civilisațiunea ce are a se reversa prin elementul ă maghiară în Oriunte. Spre a convinge pe oricine că Românulă nu se póte nici oldata servi de infamele mițjloce austro-maghiare, d’a inventa neadevăruri, spre a înogrija inemică, nu vomă servi în totodeuna de isvore maghiare. De la data corespondinței mele din Februaria trecută, s’aă mai comisă în Ungaria următorele răpiri și omoruri constituționale: Cu ocasiunea Întrunire! electorale în Gyöngyös la 7 Februarie se escăvă bătălia teribilă, în care remaseră mulți răniți și ună mortă. A trebui să se se trimită la facia locului ună comisariă regescă și miliția (Nene fr. Presse din 11 și 18 Faură.) Intr’ună orașă ună propiu maghiară aținută, cu ocasiunea bîlciului, uă cuventare către mulțimea poporului: „Spre a se rescula și a toca în capă pre toți cărturarii și fariseii“ din țără. (Századunk din 4 Febr. No. 28) In districtulă Sdommegy tóte întrunirile electorale s’aă finită cu bătălii sângerose și prin intrevenirea miliției (Neue fr. Pr. din 17 Februarie). In Oedenburg se întâmplară asemene bătălii sângerose. (Fester Lloyd No. 37). Despre bătăliele de la Ungvar se scrie lui Pesti Napló, cu data 22 Februarie: „înscrierea alegetorilor” se incepu în 15 la Nagy-Kapos în casa prefecturei. Partitele veniră deosebite în două tabere cu flamure și semne distinctive (pene albe și roșii). La alegerea din 1861 se mai uciseră aici dupî omen!; se prevede așadară că nici alegerea d'acumă nu va pute trece fără vărsări de sânge. Dovejile Întregi urmă bătălia între împenații albi și roșii. In Ziua d’ânteiă cădură dupî morți și mai mulți răniți fără a doua zii din întâmplare nici una morte, ânse cu atâta mai mulți greă rănițî. La urmă a intervenită miliția, dară și ea întâmpină resistință, in câtă fu silită se facă întrebuințare de baionete spre a descăiera partitele. Comisiunea Inserietare ma mai putută apoi se-șî continue lucrările, ci fu silită a se muta la Sziurte, unde i s’a dată asistință militară. Altă bătălia electorale la Vații se termină numai cu 20 greu răniți. In luptele nouă de la Iászbesény și Gödöllő numerulă răni ților, nici că se mai soie. (Pest. L. No. 28.) La bătălia din Szöllős căzură din oposițiune doi morți și mai mulți răniți. O mare bătălie de alegători se Întâmplă și vi [Király Helmesz (comitatul Zemplină), unde cădură doi morți și patruzeci răniți. (N. fr. Pr. din 26 Februarie). In Monor, partita oposițiunii maghiare a împușcată în casa preotului locală, cerându se le dea chiria bisericeî, ca se ’mplânte flamura soră în turnă. (P. Lloyd No. 46.) In Pesti Napló din 26 Februarie cilima între altele: „In Ungvar mai mulți ómeni adăpați de vină nă năvălită cu capetele amețite unulă asupra altuia. Asta nară li încă minune, nici lucru noă la noi. Este ună pecată vechiă, spre a căruia vindecare nici timpură noă nu ne dă âncă miejlace. Din contră reală creșce. Mai demultă sfatuirile electorale se sfărșiau înlruă ^ii; astăzi î ânsă putemă fi pregătiți la orice, chiară și la bătălii de mai multe zile. Amă pute se ne subimpărțimu rubrica despre alegeri: I m „mișcări electorale,“ și I „bătălii electorale.“ Același chiamă ne spune că sunt preoți ambulanți, plătiți anume pentru a îndemna pe poporă la răscolă și la bătălii electorale, carii apoi conducă poporul, luăndă și ei înșii parte la lupte. Și locașurile lui Dumnezicu începă a se profana prin scoterea flamurelor desupra turnului și prin predice lăcătose de pe aravonă. Cete Întregi de vagabunzi înarmați umblă din satu în satu, amenințăndă cu aprindere și cu omoră pe totă lumea, décá nu se va alătura la partita culăruî deputată. La altă rocă acelă iarnă observă, că siguranța personale in totă coprinsură comitatului Strigonă stă așia de reă, ca și in părțile Somogyului și Csongradului.“ Brig ndagială, în rocă d’a se stirpi, cresce și se lățesce mai multă la țară. Deligința poștale fu iarăși oprită și jefuită în drumă între Sz.-Lörincz și Kebele (N. fr. Presse din 15 Febr.) In Török-St-Mikos furii intrară la mnă bietă băcană, îî maltratară socia și copii, apoi lui ensuși -i deferă ună glontă prin capă, pentru ca se potă pune măna pe 10 fiorini ce-o avea. Pe stradă furii împușcară în retragerea loră veghia de nopte, care cutezase se-î întrebe, cine suntă? (Pester Llyd No. 35.) La orașial Caloca, în bătălia din 25 Febr, remasera trei morți. (Pesti Napló.) In Liszka și in Patak se omori căte unulă din fiecare colegie electorală. (Aceiași jiarie) in bătălia de la Martonvásár se ruinară și căteva case cu scapă de a prăpădi pe toți omenii cățî s’au fostă retrasă in ele. Acestea ca respunsă la „Silhuetten aus Rumänien“ din No. de la 9 Februariă ală Noud prese libere amintită și In Roma* 9 Mărțișori. D. A. Zisu este numită tescî, județulă Argeșă. Tofedű la Pi-