Romanulu, februarie 1869 (Anul 13)

1869-02-26

ANULU ALU TREI­SPRE­ZECILEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1.­ REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Let n. Leî n. pe ană.....p. capitală 48 p. distr. 58 Peșdsehmî« « 24 « 21 Pe trei luni « “ "2 11 io Pe­nă lună « « 0 " J Une esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru nr. 20. Pentru Austria « ü ° 1'- IU vab aus^ ~ " | — ——————=­-------============= Articlele triimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactore respundetoru EUGENIU CARADA. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciulu prt­vatu alu­ MONITORULUI). WASHINGTON, 5 Martiö. Cabinetulö for­ mații de Grant a fost­ sancționată de Senat și se găsesce compusă de: Washburne, la esterne ; Schofield, la resbelű; Corn, la in­terne; Stervart, la finance; Boric, la mari­nă.; Creswell, la poște, lloase este numită procuroră generală. CONSTANTINOPOLE, 5 Marină. Se asecu­­tă că șahul­ Persiei va trimite aci pe vizirulil seu cu un notă amenințătore, rela­tivă la diferentulă turco-persiană. BERLIN, O Mark­ă. Dieta s’a Închisă. Dis­­cursulă regestă, citită de Bismarck, mulță­­mește Dietei pentru concursulii seu em­pre­­sară și anunță pentru sesiunea viitore mai multe proiecte de legislațiune interioră, re­­mase pendinte. Astă dată discursulă nu con­ține nici ună pasagră relativă la polilica es­­teriora. PARIS, 6 Mari­ă. Proiectură de lege, re­lativă la Împrumutarea orașului Paris, a fost­ desbătută în camera legiuitóre: articolulă 2 a fost­ adoptată, articolulă 3 retrasă, pro­­iectulă întregă a fostă adoptată cu 192 vo­turi contra 41, piarulű la Patrie­u Jiee. Lagueronnière va remite la curență cabinetului belgiană uă notă privitore la cestiunea Belgiei, prin care se precisă puncturile la cari se cere m­ă res­punsă guvernului. »2-5 SS MERGURI 26 FEBRUARIE 1869. LUMINEZA­ TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea­­ siariului. In districte la corespond­en­țiî pariului , prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de i ancienne comedie No. 5. anunși ceile Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțium și reclame, linia.. 2 lei­ nno Bucuresci25 m­a' Nu scimă ce impresiune va fi produsă a­­supra cititorilor­ Romanului conduita d-lui Ministru de Interne in Ploiescu și cuvintele domniei-sale. Călă despre noi, tu genere vor­­bindă, suntemă pe deplină satisfăcuți. Cetățenii din Ploiescu, ca omeni carii cu­­noscu drepturile și datoriele lor­, carii le iubescă și sciü se le apere cu liniște, cu demnitate, dare și cu statornicii, au consta­tată încălcările administrative ș’aă recla­mată. Ministrulă din întru s’a dusă însu­șî la Ploiescu și cetățenii l’aă făcută a se convin­ge de adeverii. Ei aă aretată Ministrului că cei doai cetățeni, arestați într’uă s6ră de po­liție și declalarațî prin Monitoriă de către d. Pro­iectă că craă beli și făceaă turburări, sunt din contra două luni comercianți forte onorabili. Astfel ministrul trebui se se convingă că be­ția, tulburările și ilegalitățile trebuie se le caute în altă parte, eră nu între comercianți. Eî aduseră în fac­a Ministrului pe comer­ciantele bătută și arestată de Poliție, și d Ministru din întru, convinsă de ilegalitatea comisă de administrațiune, întinse mâna vic­timei. Acesta strinsóre de mână este iertarea ce ceru Ministrul pentru ilegalitățile administra­­torului, și promisiunea pe onore ce a priimit de­­misiunea celui culpabile și că noulă admi­­nistratore va merge pe calea legale. Ei dovediră încă Ministrului că d. Vizan­­te, ce prefectulu dicea că nu esistă, este unu comerciante din Urlați, carele scie a do­vedi că esistă, de căte ori ilegalitatea voies­­ce a invinge dreptul­ și libertatea prin vio­lare și ch­iară prin amenințări. Domnului Ministru luă îngagiamentă și >n facia cetățenilor­ din Ploiescu c­ă pe vi­­itoră întrunirile voră fi în adeveri libere și ne­bântuite de omeni plătiți de poliție, spre a le tulbura. Ministrul promise că d’acumă poliția își va împlini datoria iei d’a mențina ordinea, căndă va fi chiămată de către pre­ședinții întrunirilor­ electorale. Nu este dare dreptă a mulțămi Ministrului pentru depli­na satisfacere ce a promisă cetățenilor­ plo­iescenî ? Déca ânsă este dreptă se m­ulțămimă d-lui Ministru că s’a inclinatu în Ploiescu inain­tea dreptății ș’a libertății, cătă mai cu semn tre­buie se-î mulțămimă, și după noî se-î­nimă pentru totă-devm recunoscători, pentru ser­­vițiulă cela mare ce­a adusă dreptății, li­bertății. Întreg­ei națiuni române, prin sin­­cerile și patrioticile sale mărturii­ și des­tăinuiri! Nu trebuei se căutămă totu de­ una forma prin caro servesco cine-va Patria sea, ci ser­­vițiulu cc aduce. Suntem­ă încă datori se ținemă sema de temperamentul­ omului, de posițiunea mea și ch­iară de deprinderile sale, și se căutămă mai cu sóma a vedó servițiele ce face și való­­ rea aceloră servițiu. Marele istorică al­ Franciei, d. Michelet, vorbindă in colegiul­ Franciei despre istoria revoluțiunii celei mari, crise și dovedi că bine a făcută Camera, care a votată atunci ca osemintele lui Mi­rab­iau se fiă depuse in Panteon, in templulă acel­a pe fruntea că­­rui­a stă scrisă „Omeniloră coloră mari „Patria recunoscetóre. Elă­­ Jise apoi și dovedi că bine a făcută Camera, care a votatu se Să dea afară din templu osemintele lui Mirabeau. Și dup’a­­cea­a adause; Ș acumă, bine ar face ș’acea­a, care ar vota se fiă readuse în Panteon ose­mintele acelui o­m arâtă de ciudată și tur­burată. Nu este în competința Ziaristului a anti­cipa asupra viitorului. Azi trebuie se facemĕ cronica <jil­î, și d’acea­ a trebuie se cercetămă numai cuvintele și faptele de di ale fie­că­rui omă, asta-felu precumu ele suntu, și făr’a căuta nici chiară resortele ce ba fă­cuț­i a vorbi ș’a face în cutare sen culare modă. Procedendű derit ca simplii diariștî,­­licornii și susținemă că cuvintele domnului ministru lumini­ză pe deplină situațiunea. Și căndă situațiunea este atâtă de bine lumi­nată, cine nu ințelege că periclele ce o ’n­­conjura suntu pe jumelale învinse? Se cer­­cetămui putin­i, și nu ne milouimu că toț.î Românii voră mulțămi împreună cu noi d-lui Ministru de interne de adevĕratulu și marele servituti ce făcu Romăniloră. Ce­dice inteligintele ministru și agerulu bărbată de Stătu cetățeniloră din Ploiescu? „Sadova a schimbată buna voință a pu­­terilor­ pentru noi.“ Acești­ mare și durerosui adeveră ni ba spusă necontenită foile austro-maghiare. Ni ba spusă stăruința cu care s’a susți­nută acelă urtiștă neadevăr de bande orga­­nisate în România, alianeță cu Prusia și Ru­sia, arme ve­nindă necontenită din Rusia și trecându-se în Bulgaria de către guvernul­ României, arsenalulă ceră spă­mântătoră din România, s. c 1. Ni ba demonstrată dd. de Beust și Mous­­tier, carii au susținută că tote aceste calom­nii sunt­ adeverurî constatate și aedsla atunci chiară, căndă d. baron de Edei cu teză a ra­porta că „numeroșii sei agințî nu i-au spusă nici unele din acestea.“ Ni­ca spusă și demonstrată organele o posițiunii d’atumi din téta și majoritatea fostului Sonată, care refusă ,ba vota căile ferate și care lăsa se se aidică fără protes­tare de pe tribuna înaltului corpă că Ro­mânia nu este în stare de a ave miliție, fiindă ineptă și imorale. Ni ba spusă și demonstrată de generaliă Macedonski prin proclamațiunea sca de la fi­nele anului trecută, care a repetită acelea­șî acasărî, în b­ună modă mai mare și mai clasică, Ni ba spusă epistola de la Paris, trimisă d-lui Dumitru Ghica, ca primă-ministru și ministru al­ afacerilor­ străine. Ni ba spusă diariule onicióse din Viena și din Pesta, cari au scrisă d’atătea ori că este pericli ca eroica familiă de Hohen­­zollern se aibă acțiune și putere m­ăriinte. Ni la spusă retragerea misiunii fancese din Bucuresci, operată chiară suptă Ministe­­rială actuale. Ni s’a spusă nota cea aspră și multă a­­menințătdre, ce se dice c’ară fi fostă tri­­misă mai de-ună-ț­î guvernului de către d. Melinet, agiilele Franciei în Bucuresti. Ni l’a spusă mai demnă-ț­n suptă minis­terială actuale, la 16 Februarie, diam­ulă austro-maghiară Nord-Est, care a scrisă urmă­tó­rele linii: „In cele de pe urnă septemăni, Rusia a trimisă în Principatele Dunărene maî multe munițiunî de cita in totă curgerea anului Acesta din urmă acusare este pate una din cele mai temeinice „In căte­ va săp­­temănî,“ suptă ministerială Ghica-Golescu- Macedonski, „Rusia a trimisă mai multe arme și munițiunî de cătă în tută curgerea anului“ suptă ministerială Golescu-Brătianu ! Cu tote acestea, d­el­ararea d-lui ministru de interne, dechlaiarea unui bărbată de Stată arără de inteliginte fiste și mai prețioisă, mai luminatóre și mai convingătóre pentru cei carii pent­rci nu voiau sau nu puteam înțelege. Nu este combătută,­ diferămă neconte­nită în lim­pă de 15 luni, nu este com­bătută ministerială, ci libertatea asolută suplu care se desvulta, erescé, și se mvîrtoșesce națiunea română. Nu este combătută minis­­terială, ci mărirea și tăria națiunii române, asigurară suplă domnia lui Carol­ I. Ei l­ine! Cei carii nu puteaă sau nu vo­ să se ne as­culte și se ’nțelegă, nu se mai potă îndoai acuma, căndă ministrul din înt­u. d. Michail Cogâlnicenu, voindă a scăpa națiunea lui cu ori­ce preb­ă, spune Românilor­: „Sadova a schimbată buna-voință a pu­teri­loră pentru noi. „Nu Brătianu câte celă care displace pu­­terilor, ci SITUAȚIUNEA ! .Nu este Brătianu care displace puteri­­oră, ci uă UA CONST­ITUȚIUNE A TATU DE LIBERALE.“ Domnulă ministru din întru, ard­ândă în totă adevĕrulu și ‘o íeia lumina politica c\­­­eî­­aretă, ca omă practică și ca ministru, ce trebuie se puse în lucrare opiniunele ca­binetului, ce crede că trebuie se facemă în­­truă asemene situațiune. Nu putemö­ f­iso d. ministru, se ne fac comit datorii ca națiune liberă. „Guvernulă trecută —­­care? acelă­ a ală­ui Golescu-Brătianu, care a guvernată vro 6 luni, sau regiméie trecută care a gu­vernată șăpte anî, din carii 18 luni de dic­tatură. (ba­totă putericie?)— „guvernulă tre­­­cută a lăsată uă astă­ felă de stare de lucruri, în cătă la casă de trebuință nu sa potă trămite la fruntarie pene la 1000­0 soldați, căndă Ungurulu stă armații cu „PUSCILE CĂTRE FRUNTARIELE NOSTRE.“ Asia dera d. ministru recunos­c că sun­temă amenințați de invasiunea austro-ma­ghiară. Și, ne putendu sa ținemă peptă, de chiară că nu este altă mi­jlocă de scăpare de cătă se sicrificămă cea­u ce-i supără forte : „uă constituțiune arătă de liberale.“ Și ce trebuie sa facemă spre împăcarea (jeilor) înfernali? Se le dămă ca plocaustu (ardere de fotă) „constituțiunea nostră arătă de liberale.“ Și cumă se procedeul pentru severșirea a­costul olocaustu ? D. ministru ne a spusă și metodul: „Voiă face, trise, de secur a salege in Moldova vro 70 de depuiao și m Muntenia vr’o 30, 40.“ Și ca suvenire voiă ordona ca „administrațiunea se nu s’amestece în Bu­­curescî, in Pitescî și in Prahova,“ dăruindă astă-felă aceste trei centrurî libertății. N’aveme déru datoria se mulțămimă d-luî ministru de interne, nu de darulă ce ne face, ci de sinceri­e și multă instruptivele și bine-facetórele mărturirî și de chiarărî ce­a făcută liberiloră cetățeni di­n Ploiescî ? Noî susțineam c’avemă acestă datoria și nu o împlinimă, esprimându-î în publică pro­funda nostră recunoscință. Vă singură întrebare numai, vă singura deslușire maî vremă d-lui ministru de in­terne. Asta este. Sacrificândă treileră infernului Constituțiunea cea pre multă liberală, le­­ dămă uă satisfacere. Enso ei mai ceru âncă •­ună sacrificiu, Domnia-sea însu­și De o spusă curată, cea-a ce scimü toți de multă, că „cea-a ce displace unora din puteri, este Sadova și î n urma Sadovei situațiunea de coi.“ Situațiunea dérü mo putemă sacrifica, căci atunci ne ucidemă noî înși­ne. Cum­ă derii se ’mpăcămă pe cleiî infernali ? Ei ceră se sugrumămă libertatea, căci ea este unulă din scuturile cele ‘puterice ale stuațiunii. Voiescu are miniștrii se sdrobimă noî ânși­ne acelă puterică sculă ? Și starea lucruriloră fiindă aslt-felă pre­­cumu a recunoscutu-o losu­ șî d. ministru din întru, crede óre seriosu domnia-sea ca va putea se numiscă­, s’aducă,— cumu a­d]isă,­~­ 70 de deputați din România de peste Mil­­cov ? și mulțămimă negreșită de buna opț­­iune ce are despre Muntenia, căci a­­ fisu că d’aci nu va putea numi, nu va puté a­­duce de cătă vro 30—40; déri protestămă de roua opiniune ce are despre inteligința­ țării, și independința Romănilor­ de peste Milcovă și, pene ce nu ne va dovedi con­­trariulă, noi susținemă că nu va pute aduce din România întrega de cătă numai 30—40 de deputați. Arătă, și nimică mai multă. Nu va pute aduce mai mulți; căci, după trei ani de libertate, cu cătă lovirile erită mai mari, cu alatti mai puteri că va fi și re­­sistința cetățăniloră. Nu va putea aduce, căci poporul­ română cunosce acumü tele manoperile administra­­țiiuniî­și va soi a le dejuca, maî cu semă căndă votulă este secretă și căndă ei voră veghia ca se fiă secretă. Nu va sduce la sfârșire, căci acumu maî cu séma, după dechiaiările d-lui ministru din întru, națiunea română, cunoscéndu bine ce voră străinii, ea va păstra cu mai m­ul­tă avare și putere libertățile iei, ca sculă puterică pentru acela pe care o lă combat străinii, căci sciă că el­ este menită a face prin libertate mărirea și tăria statului română. SoiRI DIN CÂMPULU RESBELULUI ELECTO­­rali din Ungaria și starea securității PUBLICE. Pesta, 1 Martiü u. 18G9. Este uă mare necesitate, d­ie Redactore, ca publiculu românu se cunoscă din ce in ce mai bine pe poporul maghiar și starea lu­crurilor­ din Ungaria, de acea­ a credu că nu va strica că, între alte împărtășiri afe­mele, se ve­trămită din cândă in cândă și câte ună bucheză de­scris despre briganda giurî, tâlharii și brutalități electorale din florăria Ungariei, ca dovcziî despre starea culturei aici la noi, despre ideiele de dreptă consti­tuțională și ca documente pentru civilisa­­țiunea ce are a se reversa prin elementul ă maghiară în Oriunte. Spre a convinge pe ori­cine că Românulă nu se póte nici oldata servi de infamele mițjloce austro-maghiare­, d’a inventa neade­văruri, spre a înogri­ja inemică, nu vomă servi în toto­de­una de isvore maghiare. De la data corespondinței mele din Fe­bruaria trecută, s’aă mai comisă în Ungaria următorele răpiri și omoruri constituționale: Cu ocasiunea Întrunire! electorale în Gyön­gyös la 7 Februarie se escă­vă bătălia te­ribilă, în care remaseră mulți răniți și ună mortă. A trebui să se se trimită la facia lo­cului ună comisariă regescă și miliția (Nene fr. Presse din 11 și 18 Faură.) Intr’ună orașă ună propiu maghiară ați­nută, cu ocasiunea bîlciului, uă cuventare către mulțimea poporului: „Spre a se rescula și a toca în capă pre toți cărturarii și fariseii“ din țără. (Századunk din 4 Febr. No. 28) In districtulă Sd­ommegy tóte întrunirile electorale s’aă finită cu bătălii sângerose și prin intrevenirea miliției (Neue fr. Pr. din 17 Februarie). In Oedenburg se întâmplară asemene bă­tălii sângerose. (Fester Lloyd No. 3­7). Despre bătăliele de la Ungvar se scrie lui Pesti Napló, cu data 22 Februarie: „în­scrierea alegetorilor” se incepu în 15 la Nagy-Kapos în casa prefecturei. Partitele ve­niră deosebite în două tabere cu flamure și semne distinctive (pene albe și roșii). La a­­legerea din 1861 se mai uciseră aici dupî omen!; se prevede așa­dară că nici alegerea d'acumă nu va pute trece fără vărsări de sânge. Dove­­jile Întregi urmă bătălia între împenații albi și roșii. In­­ Ziua d’ânteiă că­­d­ură dupî morți și mai mulți răniți f­ără a doua zii din întâmplare nici una m­orte, ânse cu atâta mai mulți greă­ rănițî. La urmă a intervenită miliția, dară și ea întâmpină re­­sistință, in câtă fu silită se facă întrebuin­țare de baionete spre a descăiera partitele. Comisiunea Inserietare ma mai putută apoi se-șî continue lucrările, ci fu silită a se muta la Sziurte, unde i s’a dată asistință militară. Altă bătălia electorale la Vații se termină numai cu 20 greu răniți. In luptele nouă de la Iászbesény și Gödöllő numerulă răni­­ ților, nici că se mai soie. (Pest. L. No. 28.) La bătălia din Szöllős căzură din oposi­­țiune doi morți și mai mulți răniți. O­ mare bătălie de alegători se Întâmplă și vi [Király­ Helmesz (comitatul­ Zem­plină), unde cădură doi morți și patru­z­eci răniți. (N. fr. Pr. din 2­6 Februarie). In Monor, partita oposițiunii maghiare a împușcată în casa preotului locală, cerându se le dea chiria bisericeî, ca se ’mplânte fla­mura soră în turnă. (P. Lloyd No. 46.) In Pesti Napló din 26 Februarie ci­­lima între altele: „In Ungvar mai mulți ó­­meni adăpați de vină nă năvălită cu capetele amețite unulă asupra altuia. Asta nară li încă minune, nici lucru noă la noi. Este ună pecată vechiă, spre a căruia vindecare nici timpură noă nu ne dă âncă miejlace. Din contră reală creșce. Mai demultă sfa­­tuirile electorale se sfărșiau înlruă ^ii; as­­tăzi î ânsă putemă fi pregătiți la ori­ce, ch­iară și la bătălii de mai multe z­ile. Amă pute se ne subimpărțimu rubrica despre a­­legeri: I m „mișcări electorale,“ și I­ „bă­tălii electorale.“ Același chiam­ă ne spune că sunt­ preoți ambulanți, plătiți anume pentru a îndemna pe poporă la răscolă și la bătălii electorale, carii apoi conducă poporul­, luăndă și ei înșii parte la lupte. Și locașurile lui Dum­­nezicu începă a se profana prin scoterea fla­­murelor­ desupra turnului și prin predice lăcătose de pe aravonă. Cete Întregi de va­­gabunzi înarmați umblă din satu în satu, a­­menințăndă cu aprindere și cu omoră pe totă lumea, décá nu se va alătura la par­tita culăruî deputată. La altă rocă acelă­­ iarnă observă, că siguranța personale in totă coprinsură comi­tatului Strigonă stă așia de reă, ca și in părțile Somogyului și Csongradului.“ Brig ndagială, în rocă d’a se stirpi, cresce și se lățesce mai multă la țară. Deligința poștale fu iarăși oprită și je­fuită în drum­ă între Sz.-Lörincz și Kebele (N. fr. Presse din 15 Febr.) In Török-St-Mik­os furii intrară la mnă bietă băcană, îî maltratară socia și copii, apoi lui ensu­și -i deferă ună glontă prin capă, pentru ca se potă pune măna pe 10 fiorini ce-o avea. Pe stradă furii împușcară în retragerea loră veghia de nopte, care cu­tezase se-î întrebe, cine suntă? (Pester Llyd No. 3­5.) La orașial­ Caloc­a, în bătălia din 25 Febr, remasera trei morți. (Pesti Napló.) In Liszka și in Patak se omori căte unulă din fie­care colegie electorală. (Aceiași­­ jiarie) in bătălia de la Martonvásár se ruinară și căte­va case cu scapă de a prăpădi pe toți omenii cățî s’au fostă retrasă in ele. Acestea ca respunsă la „Silhuetten aus Rumänien“ din No. de la 9 Februariă ală Noud prese libere amintită și In Roma* 9 Mărțișori. D. A. Zisu este numită tescî, județulă Argeșă. Tofed­ű la Pi-

Next