Romanulu, martie 1869 (Anul 13)
1869-03-26
ANULU ALU TREISPREZECILEA VOIESCE ȘLVEI PUTEA. Lel n. Lei h. Pe anö.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe ua lună « <« 5 « bun. oBompiarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. ADMINISTRATIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. REDACȚIUNEA IN STRADA COLTEA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorul respundetor: EUGENIU CARADA. MERCURI—JOUI, 26—27 MARTE 1869. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ATT TNS-EXTIEIX.il Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunîși reclame, linia.. 2 lei noi PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Se face cunoscută, spre solința tutorii domnilor și alegători din capitală. Înscriși în listele definitive ale anului 1889 pentru adunare, ca în salele însemnate mai joșii de la ora 10 de dimineță înainte, an se se adune spre a procede la alegerea deputaților. In aceste locale și anume: 1. Alegătorii colegiului II pentru adunare se voru Întruni, în faua de 24 Marte, totu In localulă ospețului comunalii, ca s’alega une deputatü, (art. 62 din const.) 2. Alegătorii colegiului III pentru adunare se voru Întruni, în faua de 26 Marte viitorii, In 5 secțiuni pe colori, adică: Secțiunea I din colorea roșia la ospelurii comunale (piacra Ghica.) Secțiunea II din colorea Galbenă la scala primară de băieți din casa d-lui B. Popescu, strada Armenescă. Secțiunea III din colorea Verde la Ateneu la românii (de lângă intrarea grădinei Cișmegiu.) Secțiunea IV din colorea Albastră la monastirea Radu-Vodă. Secțiunea V din colorea Negru la 9casa de fete No. 4, în casa d-nei Maria Zotovici de pe strada Lucaciu, No. 30, lângă biserică. Ca se alegă șase deputați ai orașului Bucuresci, ceruți de art. 62 din constituțiune. VI. Delegații colegiului IV, atătu cei din capitală, cătă și cei din comunele rurale ale acestui județă, aleși în zilele de 15, 16 și 17 Marte curentu, se voru întruni in faua de 28 Marte în localulii Primăriei (din piagia Ghica) ca se alega pe deputatulü Șișului colegiu, ceruta de art. .63 din constituțiune. p. Primarü, E. Carada. SERVICIU TELEGRAFICII Alii HOMANUI ilíl. : VIENA, 6 Aprile. Noua Presa publică că tóte partitele monarchice din Madrid s’au Întrunită, spre a vota pentru Ferdinand de rege al Spaniei, părintele regelui Portugaliei. In casa de refusi, progresiștii vor ofere tronulu fiului regelui Italiei, erü nu ducelui de Montpensier. Gazeta oficiale desminte scomptele In privința crisei ministeriale. PARIS, 6 Aprile. Etendard desminte că s’ar fi schimbată depește intre Paris și Berlin. In privința fortificărilor, Luxemburgului. Elű desminte și esistența unui tratată francoitaliano. Eiîn miscă? Sfrfi" Lucrările pregătitore ale poliției electorale au deveniții astă-dî în Bucuresci fapte împlinite. Astafelii, de nu vomii spune de cătu uă mică parte din cea-a ce amu vedutu noi én sine, totuși amii avea relata că: la secțiunea de la albastru curtea biuroului electorale era plină de gardă orășiănescă supta arme și comisarele, cu totă puterea de care dispune, de la luptă comisarii până la gardistă. Sala era plină de vre 150 de omeni, carii nu erau alegetori și din carii ună mare numeră cu cuțite, astă-felă în cătă represintant.de Comunei a fostă silită a deschide biuroulă făr a fi presințî alegătorii, ci poliția electorale. Afară supta-comisarii în persona opreaă pe alegetori a intra în colegiu și nici chiară în curtea localului , amenințându-I cu bătaia, cu cuțitele; cei carii parveneau a se strecura în întru erau bătuți și dați afară, déca nu votaă după cumă li se poruncea. La col. de negru asemene biuroul nu s’a putut deschide și ajutorele Primarului, trimisă spre a deschide colegiul, a fostă maltratată și mai în urmă însuși Primarele, în îndeplinirea funcțiunii sale, abia a scăpată numai amenințată, neputându-se astă-felă deschide biuroulă. La col. de verde biuroul s’a deschis în regulă, însă, îndată ce ună alegetoră, d. Moroiu, ceru a se face apelulă nominale, fu bătută grozavă după comanda unui preotă, garda intră cu baionetele ’nainte în sala alegerii, și celă care ceruse aplicarea legii, lovită cu paturile pușciloră, fu și arestată. Acestă operațiune se mai repeți la Verde. Însuși d. Gheorghie Petrescu a fostă dată afară din sală și oprită a vota, fără ca se filisă ună singură cuvântă măcară. Ună batalionă din garda orășiănescă staționeză aci ca pretutindine. Adaugemă că d. Petre Grădiștean nu lipsia de a fi aci în deplină uniformă de căpitană de guardă. La colorea de galbenă aceaași procedere, și d acolo noi enșineamă redută doui cetățiani onorabili, cofetarulă din pasagiă și mai cu semă chiristigiulă de la capătul podului Mogoșidiei bătuți grozavă. Ș’acolo, ca pretutindeni, amenințări de bătaie și de ucidere, de nu voră vota după poruncă sau de nu vor părăsi colegiulă. La tote biurourile în sine, afară din cele de la Comună, unde tulburătorii se’ncercară în deșertă a face scandală, agenții poliției fără uniformă și ai poliției electorale, cu toți cei liberați din temniță, oprescă pe alegetori d’a intra în sala alegerii, și cei carii protesteză sunt bătuți, alții arestați, eră alții abia scapă fugindă, fiindă urmăriți penă departe de colegie. Armata a fostă chiară în noptea trecută consemnată. Pe la ora de ce, pe cândă era a se deschide colegiile, câțiva omeni ai poliției electorale, spre a pute împrăștia spaima și cu speranța d’a mai face mă 3 Augustă, începură a striga revoluțiune! Spaima se respândi pe ulițe și târgură fu închisă întruă clipă. Aflămă că primarele, cu membrii comunei, după ce printr'ună raportă către ministru arătară uă parte din tote față de legile comise, protestară și depuseră demisiunile loră. Felicitămă pe membrii comunei că ș’aă împlinită datoria penă în capelă și felicitămă pe cetățenii capitalei că s’aă stăpânită în facia tutoră provocăriloră pentru a evita uă catastrofă. TELEGRAMA Bucuresci, 21 Marte 181c.0. Circulară către Prefecți. In privința tribunalelor, ministrulă justiției a invitată pe președinte, procurare și judecătorii de instrucțiune de a veda totu concursule, și de a se ținea în cea mai strînsă armonie cu d-v. Prin urmare, pentru orice neînțelegere veți avea cu tribunalele, adresați-ve directă către d. ministru de justiție, carele fiți securi că va avisa In interesul serviciului în chipulu celă mai satisfacetorü. Cogalniceni. TELEGRAMA Giurgiu 24 Marte. D-luî Redactare al faaltului ROMANUL. Domnule redactare. In timpulu de față Poliția ocultă a ajuns cu crima pănă atacă noptea viața cetățenilor, cari suntă în contra unor candidați de deputați la Camera viitare. Alesandru Dimitriu. Domnule redactare , Binevoiți a da publicitate acestei telegrame către M. S Domnitorele, spre cunoscința lumii de cele ce se petrecu in alegeri. Constantin Niculescu, B. Dobrescu. MĂRIRI SELE DOMNITORULUI. Pré înălțate Domne! Alegătorii primri ai comunei Cerbulu Albota aă alesă delegați, precumă constată procesulă verbală, legalisată de primăria. Primarulă arată certificate altora delegați, după ordinul ă ce zice că are de la sub-prefectă. Respecta să ne rugămă ca delegații aleși de locuitori se exercite dreptulă în alegerea deputatului, oră frauda se se pedepsască. Constantin Niculescu, B. Dobrescu. TELEGRAME, transmise M. Séle Domnitorelui Câmpulungu, Marte . . . 1869 MĂRIEI SALE DOMMITORULUI ROMANILOR. La alegerea delegaților, polițaiură a intrată în sala alegerilor, fără a fi alegetore. Sub prefectură de Nucșbra după ce a votată, a stată dove zile in sala alegerilor, scrimbă voturile alegetorilor. Presiunea la culme. Rugămă pe Măria Vostră a face se ni se garanteze libertatea alegetoriloră, garantată prin constituțiune. C. O. Mumuianu, Em. I. Săulescu, N. Andrițoiu. Telegramă. Măriei Séle Domnitorelui. 1869 Pitescu. . . Marte Alegetori! colegiului ală 2-lea, intrunindu-se astăji în localulă primăriei se alegá pe deputatul- loră, aă găsită gendarmi și pompieri in piada de vis-a-vis, tóie autoritățile, începândă de la președinte până la scriitură și de la proiectă pene la ușiere; acestea suntă ore, Pre înălțate Dómne, libertățile Românilor, puse sub scutulă scumpă loră ală Măriei Vostre ? Atnă ajunsă Măria Tea ca sub guvernulu Consulului Rusă, Stalcinschii îmi fac datoria să supun acestea respectul la treptele tronului Românilor, rugindu-ve se ve interesați de noi. Nu uitați, Maria Tea, că cu sufragele întregei națiuni va fî rădicată pe tronul lui Mihail și Ștefană! Vămană de ómeni recvoitori, pună în periplu libertățile nóstre. Măria Tea, ești susă pusă și miniștrii nu pre arătă adevĕrulu în goliciunea lui, ei jocă astăziîdaotulă din urmă, începândă a se încurca, și voiescă se Încurce și națiunea română. Noi aperămă in înalta Mariei-Vostre înțelepciune și adă siamă mă resultată. M’amă plânsă astă-felă ministrului de interne și justiție. Radi Mihaiu, deputatul colegiului de Argeș să. 1860 Pitești, . . . Marte. MNALȚIMEI SELE DOMNITORULUI. Noi, alegătorii colegiului al 2-lea ai județului Argeș să, presintându-ne ajî la moe ore la localulu primăriei, spre a ne exercita dreptură, amă găsită tóte ușile primăriei strejuite de gendarmii armatei, cari ne-aăpoprită intrarea, declarândă că suntă ordonați de d. primară a nu lăsa pe nimeni se intre de câtă numai pe cei ce -i va permite d-sea și după lite formate In urmă de d-sea, ară nu după cele afișate și publicate după lege. Protestămu cu energia, Măria Tea contra violărilor flagrante, ce se facă legii, prin oprirea ce ni se face cu gendarmiî de a ne esersa dreptului și ceremă se bine-voitî Măria Tea a ordona se reintre in legalitate autoritățile: Scarlat Trăsnea, Const. Bălcescu, Ion Bălenu N. Moculescu, Nae Slăvescu, C. Negulescu, Ion Farduesci, D. Triendafil, Stef. Creulescu, I. Nicsorescu, Basilache Coculescu, Ion Tomescu, Ilie Trifonescu, N. Antonescu George Negulescu, D. Anghelă Andreescu, cismară, volante In colegiul ală 3-lea ale capitalei, având o proprietate in colorea de galbenă, a fostă atrasă Duminecă séra, 23 cornnte întruă cârciumă în suburbea Popa-Chițu de mai mulți agenți ai guvernului, cari, căutăndu’î cârtă suptă protestă că este contra guvernului actuale, unulă dintre dânșii, Petru Mavrodin, fostă suptă comisară și zapcă și apoi dată judecății pentru delapidare de bani publici, începută adăbate cu furie, pe cândă ceîlalțî îlu artmă. Sermanulă cetățiană Andreescu scapă cu fuga, stâlcitu, și abia se putu teri pînă la locuința sea, unde uă medică venise’î dea Îngrijirile sale și se’i elibere ună certificată medicală, care’î servi în protestarea ce făcu parchetului. Petru Mavrodin este liberă! ne mirămă cumă se face cu bătutură, Anghelă Andreescu, nu este in temniță !? DEPUTAȚII ALEȘI LA COLEGIULL N. Ilfov, Simeon Marcovici. Ploești, Istrate Negulescu. Tîrgoviște, Enăchiță Văcărescu. Buzeă, Dim. Ghirculescu. Brăila, Mih. Marghitoma D. Galați, N. Kagi Nicola. Bolgrad, Petre Manu, Ismail, Al. Tulcianu, Rîmnicu-Sărată, Ion Bulacenu. Focșani, George Apostoleanu. FOITIA ROMANULUI. CUMA SE IUBESCE. Bergeronnetta. — De ce nu te însori, scumpură meă Friderik ? — Pentru că nu iubescă. — Ce naivitate! De ce nu iubești? — Pentru că nu mai poti iubi. — La naiba! De ce nu mai poți iubi ? — Pentru ca mă iubită pre multă. — Mă interesezi. De ce . . .? — Dute și tu la naiba cu „de ce“ alăteu! Ești ună adevărată închisitare. — Nu! Suntă numai unu anatomistu, scumpe Friderice, și tu unu subiecte curiosu ce •m’ ar plăcea a’lă diseca, veji, nu-țî ascunse nimică. — Te rogă, lăsați la uă parte scalpelulu; consimță a ’țî spune ce însumî cea-a ce doreșci se afli. — Asta va fi și mai bine făcută estetica frumosului teă sufletă. Te ascultă. -- Batjocoritură necorigibile! Friderică Taluci surise, cea-a ce i se întâmpla forte rare. Se resturnă pe divană, ișî ascunse una minutu in mănî espresiva și pălită sea fisionomiă, și pe urmă începu aslufelă : Cândă scormănescu cu atențiune în inima me, mé intrist zu că ea nu mai este decâtă ună felii de movilă, în care sau grămădită una peste alta sfărămăturele unoră amaruri uitate; făcare ană ală funețeî mele trecute a asversită acolea ruinarea efemeră, capriciu d’uă Ji, tinereți devotate, adorațiuni sublime! Asurdură a sfărimată pe unele, nestatornicia a vestejită pe altele, zecele calcule ale lumii a nimicită pe cele mai nobile și pe cele mai pure dintre tóte aceste afecțiuni. Ce de agitațiuni deșărle, din care n’am mai remasa decâtă numai puțină pulbere! Ce de speranțe radiose! Ce de amoruri eterne despre cari abia imî mai aducă aminte! Cu tóte acceta, printre atâtea remășițe decolorate, este o imagine dulce suavă melancolică, care a remasa neclintită ca să perlă in fundulă sufletului meu; acesta este imaginea unei biete frumóse copile, pe care o iubiamu și care nici uădată nu ura iubită. Se numia Bergeronnetta, era bună, nobilă, alrágătare și devotată până la eroismv. Cândă amu refuta pentru prima oră pe Bergeronnetta, eramă în Bretania, pe țermiî lui Loc-Tudi, întru o frumosă dirainăță de verá. Ea ședea pe nisipă, cu piciorele góle, cu perula despletită , și cânta uă baladă a țereî c’uă voce frescă și melodiosă; facia ei delicată și încântătorre abia reflectă douăsprezzece seu treî-sprezzece ani. Ținea cu îngrijire pe genunchii iei dă carte forte frumosă legată, ce făcea mă mare contrastă cu sărăcia costumului ei. M amă oprită se vorbescă. Ea tăcu și nu a ținti cu uă privire umedă și strălucitore. — Ia spune-mî, frumosa mea copilită, îi fiseră, aretăndu-î cu degetulă mă pară ce se învecina cu fermin, nu este ada-a proprietatea d-lui de Tyvuarlen? Ea se sculă răpede și-mi respunse c’um aeră zimbitoră: — Da, da, case intrarea in castelă este pe drumul ă de la Loc-Tudi, ș’apoi adause c’un imperceptibilă espresiune de sfială: — Domnulă se duce la d.de Tyvuarlen? — Me voie duce numai de cătă, frumósa copiliță; dérü mai ânteia amă se mé ducă la insula Tudi, unde amă treba. — La insula Tudi? adsuc ea, se vede d’aci și. déca poftescî, te voiă conduce eu ! — Pe josă! Jiseră c’uă gravitate comică. — O! adause rîdândă, că nu potă se mergă peste apa ca Christă, și gândescă că și d-ta nu te vei asocia cu Sf. Petru. Dore am uă luntre priponită la doui pași d’aci și te voi, trece apa. — Bucurosă, îi respinseră încântelăc replica ei, iți voi ajuta se vistesci. — Vîslescu forte bine singură, adause ea cu mnă acră încântătoră de mândrie și de încrede în sine, fii liniștită, vei ajunge bin la limană. Déru îmi vei plăti lucrul prin bună serviciă. — Suntă la disposițiunea d-leie, mica mia amică, îi respinseră, din ce în ce mai mirat de limba giulă și gentileța iei. — Mulțămescă d-téie, îmi ijise făcendăuă frumósa reverință. Cândă te vei duce la Loc-Tudi, la d comite de Thuarlen, te voiă ruga se dai astă carte d-lui Robert, fiulă seă. Imp aretă frumosulă volume ce line în mână, îlă luară și ’să deschiseră; era Paul și Virginia. — Dintra cui parte se-i dai astă carte? — Din partea Bergeronnettei, și se-i fici, te vei avea bunătate că, déca nu m’amă dusă ierise i-o daă și se ne jucămă pe țermî, dupe cumă otărîsemu, causa a fostu că m’a oprită tata de lamă dresă mrejile. Astăzî credeam, că’să voiă întîlni, căci vine mai în tóte diminețele acidere éca suntă doué ore de cândă Ilu așceptă și n’a venit. Pecată... póte ’mi aici maî dată vr’uă altă carte frumosă! — Se vede că-țî placă multă cărțile? — O forte multă, d-le, imi respunse ea c’mă aeră espansivă și pasionată, totă dăuna citescă, cândă amă timpă. Déca ai sei ce bună este d. Robertă pentru mine! mulțămită lui cunoscu cele mai frumóse istorii din lume. Vorbindă astă-felă de d. Robertă, mnă băiată ca de patrusprezece ani, obrajii Bergeroneltei se impurpuraă pe nesimțite și plopele ei cu lungi gene blonde se plecau cu ună felă de pudure instinctivă. BănuiiQ că nu era numai simți mântură lecture!, acela care