Romanulu, martie 1869 (Anul 13)

1869-03-26

ANULU ALU TREI­SPRE­ZECILEA VOIESCE ȘLVEI PUTEA. Lel n. Lei h. Pe anö.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe ua lună « <« 5 « b­un. oBom­piarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. ADMINISTRATIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1.­ REDACȚIUNEA IN STRADA COLTEA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorul respundetor: EUGENIU CARADA. MERCURI—JOUI, 26—27 MARTE 1869. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea­­ pariului. In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ATT TNS-EXTIEIX.il Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunîși reclame, linia.. 2 lei noi PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Se face cunoscută, spre solința tutorii dom­­nilor și alegători din capitală. Înscriși în lis­tele definitive ale anului 18­89 pentru adu­nare, ca în salele însemnate mai joșii de la ora 10 de dimineță înainte, an se se adune spre a procede la alegerea deputați­­lor. In aceste locale și anume: 1. Alegătorii colegiului II pentru adunare se voru Întruni, în faua de 24 Marte, totu In localulă ospețului comunalii, ca s’alega une deputatü, (art. 62 din const.) 2. Alegătorii colegiului III pentru adunare se voru Întruni, în faua de 26 Marte vii­torii, In 5 secțiuni pe colori, adică: Secțiunea I din colorea roșia la ospelurii comunale (piacra Ghica.) Secțiunea II din colorea Galbenă la scala primară de băieți din casa d-lui B. Po­­pescu, strada­ Armenescă. Secțiunea III din colorea Verde la Ate­­neu la românii (de lângă intrarea grădinei Cișmegiu.) Secțiunea IV din colorea Albastră la mo­­nastirea Radu-Vodă. Secțiunea V din colorea Negru la 9casa de fete No. 4, în casa d-nei Maria Zotovici de pe strada Lucaciu, No. 30, lângă biserică. Ca se alegă șase deputați ai orașului Bucuresci, ceruți de art. 62 din consti­­tuțiune. VI. Delegații colegiului IV, atătu cei din capitală, cătă și cei din comunele rurale ale acestui județă, aleși în zilele de 15, 16 și 17 Marte curentu, se voru întruni in faua de 28 Marte în localulii Primăriei (din piagia Ghica) ca se alega pe deputatulü Și­șului colegiu, ceruta de art. .63 din consti­­tuțiune. p. Primarü, E. Carada. SERVICIU TELEGRAFICII Alii­ HOMANUI ilíl. : VIENA, 6 Aprile. Noua Presa publică că tóte partitele monarchice din Madrid s’au Întrunită, spre a vota pentru Ferdinand de rege al­ Spaniei, părintele regelui Portuga­liei. In casa de refusi, progresiștii vor­ o­­fere tronulu fiului regelui Italiei, erü nu du­celui de Montpensier. Gazeta oficiale desminte scomptele In pri­vința crisei ministeriale. PARIS, 6 Aprile. Etendard desminte că s’ar fi schimbată depește intre Paris și Ber­lin. In privința fortificărilor, Luxemburgului. Elű desminte și esistența unui tratată franco­­italiano. Eiîn misc­ă? Sfrfi" Lucrările pregătitore ale poliției electorale au deveniții astă-d­î în Bu­­curesci fapte împlinite. Asta­­felii, de nu vomii spune de cătu uă mică parte din cea-a ce amu­ vedutu noi én si­ne, totuși amii ave­a relata că: la secțiunea de la albastru curtea biuroului electorale era plină de gardă orășiănescă supta arme și co­misarele, cu totă puterea de care dis­pune, de la luptă comisarii până la gardistă. Sala era plină de vre 150 de omeni, carii nu erau alegetori și din carii ună mare numeră cu cu­țite, astă-felă în cătă represintant.de Comunei a fostă silită a deschide biuroulă făr a fi presințî alegătorii, ci poliția electorale. Afară supta-comisarii în persona opreaă pe alegetori a intra în co­legiu și nici chiară în curtea loca­lului , amenințându-I cu bătaia, cu cuțitele; cei carii parveneau a se strecura în întru erau bătuți și dați afară, déca nu votaă după cumă li se poruncea. La col. de negru asemene biuroul nu s’a putut deschide și ajutorele Pri­­marului, trimisă spre a deschide colegiul, a fostă maltratată și mai în urmă însu­și Primarele, în înde­plinirea funcțiunii sale, abia a scă­pată numai amenințată, neputân­­du-se astă-felă deschide biuroulă. La col. de verde biuroul s’a deschis în regulă, însă, îndată ce ună ale­­getoră, d. Moroiu, ceru a se face apelulă nominale, fu bătută grozavă după comanda unui preotă, garda intră cu baionetele ’nainte în sala a­­legerii, și celă care ceruse aplica­rea legii, lovită cu paturile pușci­­loră, fu și arestată. Acestă opera­țiune se mai repeți la Verde. În­­suși d. Gheorghie Petrescu a fostă dată afară din sală și oprită a vota, fără ca se fi­­lisă ună singură cu­vântă măcară. Ună batalionă din garda orășiănescă staționeză aci ca pretutindine. Adaugemă că d. Pe­tre Grădiștean nu lipsia de a fi aci în deplină uniformă de căpitană de guardă. La colorea de galbenă acea­ași procedere, și d acolo noi enșine­amă red­ută doui cetățiani onorabili, co­­fetarulă din pasagiă și mai cu se­­mă chiristigiulă de la capătul­ po­dului Mogoșidiei bătuți grozavă. Ș’acolo, ca pretutindeni, amenințări de bătaie și de ucidere, de nu voră vota după poruncă sau de nu vor părăsi colegiulă. La tote biurourile în sine, afară din cele de la Comună, unde tulbură­torii se’ncercară în deșertă a face scandală, agenții poliției fără u­­niformă și ai poliției electora­le, cu toți cei liberați din temni­ță, oprescă pe alegetori d’a intra în sala alegerii, și cei carii protesteză sunt­ bătuți, alții arestați, eră alții abia scapă fugindă, fiindă urm­ă­riți penă departe de colegie. Armata a fostă chiară în noptea trecută consemnată. Pe la ora de ce, pe cândă era a se deschide colegiile, câți­va omeni ai poliției electorale, spre a pute împrăștia spaima și cu speranța d’a mai face m­ă 3 Augustă, în­cepură a striga revoluțiune! Spai­ma se respândi pe ulițe și târgură fu închisă întruă clipă. Aflămă că primarele, cu membrii comunei, după ce printr'ună ra­portă către ministru arătară uă par­te din tote față­ de­ legile comise, protestară și depuseră demisiunile loră. Felicitămă pe membrii comunei că ș’aă împlinită datoria penă în capelă și felicitămă pe cetățenii ca­pitalei că s’aă stăpânită în facia tu­­toră provocăriloră pentru a evita uă catastrofă. TELEGRAMA Bucuresci, 21 Marte 181c.0. Circulară către Prefecți. In privința tribunalelor, ministrulă ju­stiției a invitată pe președinte, procurare și judecătorii de instrucțiune de a ve­da totu concursule, și de a se ținea în cea mai strîn­­să armonie cu d-v. Prin urmare, pentru ori­ce neînțelegere veți avea cu tribunalele, adresați-ve directă către d. ministru de justiție, carele fiți se­curi că va avisa In interesul­ serviciului în chipulu celă mai satisfacetorü. Cogalniceni. TELEGRAMA Giurgiu 24 Marte. D-luî Redactare al faaltului ROMANUL. Domnule redactare. In timpulu de față Poliția ocultă a ajuns cu crima pănă atacă noptea viața cetățeni­­lor, cari suntă în contra unor candidați de deputați la Camera viitare. Alesandru Dimitriu. Domnule redactare , Bine­voiți a da publicitate acestei telegrame către M. S Domnitorele, spre cunoscința lu­mii de cele ce se petrecu in alegeri. Constantin Niculescu, B. Dobrescu. MĂRIRI SELE DOMNITORULUI. Pré înălțate Domne! Alegătorii primri ai comunei Cerbulu Al­­bota aă alesă delegați, precumă constată pro­­cesulă verbală, legalisată de primăria. Primarulă a­rată certificate altora de­legați, după ordinul ă ce zice că are de la sub-prefectă. Respecta să ne rugămă ca delegații aleși de locuitori se exercite dreptulă în alegerea deputatului, oră frauda se se pedepsască. Constantin Niculescu, B. Dobrescu. TELEGRAME, transmise M. Séle Domnitorelui Câmpu­lungu, Marte . . . 1869 MĂRIEI SALE DOMMITORULUI ROMANILOR. La alegerea delegaților­, polițaiură a in­trată în sala alegerilor­, fără a fi alegetore. Sub­ prefectură de Nucșbra după ce a vo­tată, a stată dove zile in sala alegerilor­, scrimbă voturile alegetorilor­. Presiunea la culme. Rugămă pe Măria Vostră a face se ni se garanteze libertatea alegetoriloră, garantată prin constituțiune. C. O. Mumuianu, Em. I. Săulescu, N. Andrițoiu. Telegramă. Măriei Séle Domnitorelui. 1869 Pitescu. . . Marte Alegetori! colegiului ală 2-lea, intrunindu-se astă­­ji în localulă primăriei se alegá pe de­putatul- loră, aă găsită gendarmi și pom­pieri in piad­a de vis-a-vis, tóie autoritățile, începândă de la președinte până la scriitură și de la proiectă pene la ușiere; acestea suntă ore, Pre înălțate Dómne, libertățile Ro­­mânilor, puse sub scutulă scumpă loră ală Măriei­ Vostre ? Atnă ajunsă Măria Tea ca sub guvernulu Consulului Rusă, Stalcinschi­i îmi fac datoria să supun acestea respectul la treptele tronului Românilor­, rugindu-ve se ve interesați de noi. Nu uitați, Maria Tea, că cu sufragele întregei națiuni va fî rădicată pe tronul­ lui Mihail și Ștefană! Vă­mană de ómeni rec­voitori, pună în periplu libertățile nóstre. Măria Tea, ești susă pusă și miniștrii nu pre arătă adevĕrulu în goliciunea lui, ei jocă astăziî­daotulă din urmă, începândă a se încurca, și voiescă se Încurce și națiu­nea română. Noi aperămă in înalta Mariei-Vostre în­țelepciune și adă siamă m­ă resultată. M’amă plânsă astă-felă ministrului de in­terne și justiție. Radi Mihaiu, deputatul­ colegiului de Argeș să. 1860 Pitești, . . . Marte. MNALȚIMEI SELE DOMNITORULUI. Noi, alegătorii colegiului al 2-lea ai ju­dețului Argeș să, presintându-ne ajî la m­oe ore la localulu primăriei, spre a ne exercita dreptură, amă găsită tóte ușile primăriei strejuite de gendarmii armatei, cari ne-aă­poprită intrarea, declarândă că suntă ordo­nați de d. primară a nu lăsa pe nimeni se intre de câtă numai pe cei ce -i va permite d-sea și după li­te form­ate In urmă de d-sea, ară nu după cele afișate și publi­cate după lege. Protestămu cu energia, Măria Tea contra violărilor­ flagrante, ce se facă legii, prin oprirea ce ni se face cu gendarmiî de a ne esersa dreptului și ceremă se bine-voitî Mă­ria Tea a ordona se reintre in legalitate au­toritățile: Scarlat Trăsnea, Const. Bălcescu, Ion Bă­­lenu N. Moculescu, Nae Slăvescu, C. Ne­­gulescu, Ion Fardu­esc­i, D. Triendafil, Stef. Creulescu, I. Nicsorescu, Basilache Coculescu, Ion Tomescu, Ilie Trifonescu, N. Antonescu George Negulescu, D. Anghelă Andreescu, cismară, volante In colegiul­ ală 3-lea ale capitalei, având o proprietate in colorea de galbenă, a fostă atrasă Duminecă séra, 23 cornnte întruă câr­ciumă în suburbea Popa-Chițu de mai mulți agenți ai guvernului, cari, căutăndu’î cârtă suptă protestă că este contra guvernului actuale, unulă dintre dânșii, Petru Mavrodin, fostă suptă­ comisară și zapc­ă și apoi dată judecății pentru delapidare de bani publici, î­ncepută adă­bate cu furie, pe cândă ceî­­l­alțî îlu artm­ă. Sermanulă cetățiană Andrees­cu scapă cu fuga, stâlcitu, și abia se putu teri pînă la locuința sea,­ unde u­ă medică veni­se’î dea Îngrijirile sale și se’i elibere ună certificată medicală, care’î servi în pro­testarea ce făcu parchetului. Petru Mavrodin este liberă! ne mirămă cumă se face cu bă­­tutură, Anghelă Andreescu, nu este in tem­niță !? DEPUTAȚII ALEȘI LA COLEGIULL N­. Ilfov, Simeon Marcovici. Ploești, Istrate Negulescu. Tîrgoviște, Enăchiță Văcărescu. Buzeă, Dim. Ghirculescu. Brăila, Mih. Marghitoma D. Galați, N. Kagi Nicola. Bolgrad, Petre Manu, Ismail, Al. Tulcianu, Rîmnicu-Sărată, Ion Bulacenu. Focșani, George Apostoleanu. FOITIA ROMANULUI. CUMA SE IUBESCE. Bergeronnetta. — De ce nu te însori, scumpură meă Friderik ? — Pentru că nu iubescă. — Ce naivitate! De ce nu iubești? — Pentru că nu mai poti iubi. — La naiba! De ce nu mai poți iubi ? — Pentru ca mă iubită pre multă. — Mă interesezi. De ce . . .? — Dute și tu la naiba cu „de ce“ ală­teu! Ești ună adevărată închisitare. — Nu! Suntă numai unu anatomistu, scum­pe Friderice, și tu unu subiecte curiosu ce •m’ ar plăcea a’lă diseca, veji, nu-țî ascunse nimică. — Te rogă, lăsați la uă parte scalpelulu; consimță a ’țî spune ce însu­m­î cea-a ce do­­reșci se afli. — Asta va fi și mai bine făcută estetica frumosului teă sufletă. Te ascultă. -- Batjocoritură necorigibile! Friderică Taluci surise, cea-a ce i se întâm­pla forte rare. Se resturnă pe di­vană, ișî ascun­se una minutu in mănî espresiva și pălită sea fi­­sionomiă, și pe urmă începu aslu­felă : Cândă scormănescu cu atențiune în inima me, mé intrist­ zu că ea nu mai este decâtă ună felii de movilă, în care sau grămădită una peste alta sfărămăturele unoră amaruri uitate; f­ă­care ană ală funețeî mele trecute a asversită acolea ruina­rea efemeră, capri­ciu d’uă Ji, tinereți devotate, adorațiuni su­blime! Asurdură a sfărim­ată pe unele, ne­statornicia a vestejită pe altele, zecele cal­cule ale lumii a nimicită pe cele mai no­bile și pe cele mai pure dintre tóte aceste afecțiuni. Ce de agitațiuni deșărle, din care n’am mai remasa de­câtă numai puțină pul­bere! Ce de speranțe radiose! Ce de amo­ruri eterne despre cari abia imî mai aducă aminte! Cu tóte acceta, printre atâtea remășițe de­colorate, este o­ imagine dulce suavă me­lancolică, care a remasa neclintită ca să per­lă in fundulă sufletului meu; acesta este i­­maginea unei biete frumóse copile, pe care o iubiamu și care nici uădată nu ura iu­bită. Se numia Bergeronnetta, era bună, no­bilă, alrágătare și devotată până la eroismv. Cândă amu refuta pentru prima oră pe Bergeronnetta, eramă în Bretania, pe țermiî lui Loc-Tudi, întru o frumosă dirainăță de verá. Ea ședea pe nisipă, cu piciorele góle, cu perula despletită , și cânta uă baladă a țereî c’uă voce frescă și melodiosă; facia ei delicată și încântătorre abia reflectă două­­spre­zzece seu treî-spre­zzece ani. Ținea cu îngrijire pe genunchii iei dă carte forte fru­mosă legată, ce făcea m­ă mare contrastă cu sărăcia costumului ei. M­ amă oprită se­­ vorbescă. Ea tăcu și nu a ținti cu uă privire u­­medă și strălucitore. — Ia spune-mî, frumosa mea copilită, îi­­ fiseră, aretăndu-î cu degetulă m­ă pară ce se învecina cu fermin, nu este ad­a-a pro­prietatea d-lui de Tyvuarlen? Ea se sculă răpede și-mi respunse c’um­ aeră zimbitoră: — Da, da, case intrarea in castelă este pe drumul ă de la Loc-Tudi, ș’apoi adause c’un imperceptibilă espresiune de sfială: — Domnulă se duce la d.de Tyvuarlen? — Me voie duce numai de cătă, frumósa copiliță; dérü mai ânteia amă se mé ducă la insula Tudi, unde amă treba. — La insula Tudi? adsuc ea, se vede d’aci și. déca poftescî, te voiă conduce eu ! — Pe josă! Jiseră c’uă gravitate comică. — O! adause rîdândă, că nu potă se mergă peste apa ca Christă, și gândescă că și d-ta nu te vei asocia cu Sf. Petru. Dore am uă luntre priponită la doui pași d’aci și te voi, trece apa. — Bucurosă, îi respinseră încân­telă­c replica ei, iți voi­ ajuta se vistesci. — Vîslescu forte bine singură, adause ea cu mnă acră încântătoră de mândrie și de în­crede în sine, fii liniștită, vei ajunge bin la limană. Déru îmi vei plăti lucrul­ prin b­ună serviciă. — Suntă la disposițiunea d-leie, mica mia amică, îi respinseră, din ce în ce mai mirat de limba giulă și gentileța iei. — Mulțămescă d-téie, îmi ijise făcendă­uă frumósa reverință. Cândă te vei duce la Loc-Tudi, la d comite de Th­uarlen, te voiă ruga se dai astă carte d-lui Robert, fiulă seă. Imp aretă frumosulă volume ce line în mână, îlă luară și ’să deschiseră; era Paul și Virginia. — Dintra cui parte se-i dai astă carte? — Din partea Bergeronnettei, și se-i fici, te vei avea bunătate că, déca nu m’amă dusă ieri­se i-o daă și se ne jucămă pe țermî, dupe cumă otărîsemu, causa a fostu că m­’a oprită tata de l­amă dresă mrejile. Astă­zî credeam, că’să voiă întîlni, căci vine mai în tóte diminețele aci­­dere éca suntă doué ore de cândă Ilu așceptă și n’a venit. Pecată­... póte ’mi aici maî dată vr’uă altă carte frumosă! — Se vede că-țî placă multă cărțile? — O­ forte multă, d-le, imi respunse ea c’m­ă aeră espansivă­ și pasionată, totă dău­na citescă, cândă amă timpă. Déca ai sei ce bună este d. Robertă pentru mine! mul­­țămită lui cunoscu cele mai frumóse istorii din lume. Vorbindă astă-felă de d. Robertă, mnă băiată ca de patru­spre­zece ani, obrajii Bergeroneltei se impurpuraă pe nesimțite și plopele ei cu lungi gene blonde se plecau cu ună felă de pudure instinctivă. BănuiiQ că nu era numai simți mântură lecture!, acela care

Next