Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-28
ANTILU ALU TREI-SPRE POLLEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1.- REDACȚIUNEA IN STRADA COLTEA No. 42. MERCURI, 28 MAIU 1869. VOIESCE ȘI VE PUTEA. Lei n. Le n Poana.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 »■ 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. LUMINEZATEJI VET FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrate nea diariului. In districte la corespondinții pariului gi prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNIRILE Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul DEPEȘIE TELEGRAFICE. Serviciulü privată ar fi „Monitorului.“ CONSTANTINOPOLE, 29 Main. Se insciințăză că sinodulă de la Petersburg, încă epistolă adresată patriarhului grecă, s’a pronunțații pentru a se mantine statu-quo In cestiunea bisericei bulgare. WASHINGTON, 3 Iunie. — Russel Jones este numita ambasadorü la Bruxelles. Generalul Dulce a părăsită Cuba. Elu este inlocuitu în postură de guvernatoră generală prin Caballero Rodas. BRESLAU, 4 Iunie. — Viceregele Egiptului, care a primită de la imperatoruile Austriei marele cordonű ale ordinului Sântulă- Stefano, va sosi aci Sâmbătă, va petrece noptea în castelulu regală și va pleca Duminică la Berlin. BERLIN, 4 Iunie. — Parlamentul vamal a alesă din nooă pe președinții din anulă trecută. Simson, principele de Hohnlohe, președinte al consiliului de miniștrii bavarezi și ducele Urest. Principele de Hohenlohe, primindă alegerea sa de prim vicepreședinte, a pronunțată uă alocuțiune, dicându că acesta dovadá de credință ’să onoră fórte multă. Un asemenea dovadá de credință îi va da puterea de a stărui in calea pe care ’și a însemnat’o de a lucra spre a aduce uă împăcare, uă înțelegere, uă armonie între gintele germane. (Numeróse aplausej. BERLIN, 5 Iuniu. — In ședința de astăzi, Reichstagul a adoptată, în a treia citire, legea pentru unu imposită asupra polițelorü ; béra a respinsă uă adăugire la impositură asupra berei. După acesta, Delbruck a declarată că guvernele federale voră înceta de a propune proiecte de lege privitore la nouă imposite. MADRID, 5 Iuniu. — In Cortese, Serrano, respundendă iară interpelare, declară că volontarii de la Cuba aă silită pe generalul Dulce de a părăsi acesta insulă. Deja, în momentul acela, era deja cunoscută scrrea că generalulă Dulce se înlocuise prin generalul Caballero de Rodas. Serrano adauge că ele este convinsă că Cuba va rămâne posesiune spaniolă. Deputată continuă de a sub-semna constituțiunea , pene acumă numai 9 deputați republicani au refuzată semnăturile lorü. LEMBERG, 5 Iunie. — Episcopul Sphridion Litwinowicz, de ritulă grecă, a încetată ieri din viață. LONDRA, 5 luni. — In Camera lorziloră, Stafford, cerându ca guvernulu să arate testul tractatului privitoră la cestiunea Alabama, Clarendon a zisă că discursul lui Summer este stravagantă și fără nici uă importanță. Ciudă că Summer nu este membru al guvernului americană. Clarendon adauge că Anglia continuă de a fi dispusă la uă învoire amială. Unniit Aflol 6O Clir CSCl, 27 Florală- 8 Cerășirfi Desbaterile corpurilor legiuitóre și mai cu semă acelea ale Senatului, în privința proieptului de lege pentru reorganisarea bisericei, fiind și de cea mai mare însemnătate, suntemu datori se le consacrămu astăzi tote diariulu. Cine ’n adevăru nu ’nțelge de ce mare însemnătate este pentru națiune reorganisarea bisericei! Cine nu scie că biserica este pretutindine una din petrele unghiulare ale temelieloru unui Statu, și că daci atârnă multă tăria séu slăbiciunea unei națiuni! Cine nu scie că biserica a fostă pusă Italia suptă jugulă strâiniloră și că astăzi chiară totu dânsa împedică în desvoltarea și ’ntărirea sea p’acelă mare și frumósă imperiă! Acestă adevară este atâtă de bine cunoscută și pe deplina constatată prin istoria tutoră națiuniloră, de la ’nceputulu vieței loră și pân’acum și încâtă astă dî vederă acesta cestVine la ordinea dilei în Italia, în Span- Englitera, în Germania și chiară în Austria și -n Prusia. Multe, mari și felurite rele aă bântuită România; ea însă a putută înfrunta totă, mai cu semă prin acea-a că biserica nóstră era națională. De câtăva timpă vedemă cu durere și cu frică că capii bisericei nóstre tindă a intra pe calea capiloră bisericei catolice. Incepă a crede că escluderea preoților din sînulă bisericei. și concentrarea puterii asolute în mâna capilară bisericei ar fi uă tămă pentru biserică și uă bine-facere pentru națiune. „Uă mână de fer“ cerură adesea uă mare parte de Români, pentru ca se redice Statală română. Mâna de seră începă să o dorescă de câtăva timpă și prelații noștrii, credendă că numai astă-fetă voră pute redica biserica română. Se bage ânsă bine de sema Despoții noștrii și se nu se lase se-î fure și pe dânșii unda despotismului, cumă a furată pe prelații catolici, căci reală pentru prelații noștrii va fi cu atâtă mai mare, cu câtă fluviulă despotismului călugărescă s’a apropiată forte de Oceanulă libertății, în care este menită a se perde. Se bage bine de semă, căci acumă poporele sciă că religiunea este a omenirii, ca ea este rodul m inimei si consciintei sale, și prin urmare domnia asolută a prelaților, nu maî póte prinde. Religiunea avândă acumă căminulă iei în consecința fiecărui omă, este peste putnță ca prosupă ascunsă în Vaticanurile loră și se ne facă se credemă că ei ne potă da și lua duhură celă sântă, după placidă și capriciulă loră. Se bage de semă, că eî ânsușî d. Costa-Foru afisă chiară atunci, cândă susținea domnia asolută a prelaților, „că Italia și regele Vittore Emanuel nu fură opriți în calea regenerării, a libertății și a unității naționale de blestemele Papei.“ De ce acestă netemere, de nu fiindă că scimă c’acumă cuibulu, căminulă religiunii este în conseiința omenirii? Deschideți derit, capi ai bisericei, deschideți mari porțile bisericei, ca se potă intra într’ânsa familia, libertatea și egalitatea, căci într’altă felă, îndată ce consecința națiunii nu va fi acolo, nu mai aveți religiune. Și ce voră fi mitropoliții, episcopii și archiereii, cari voră purta rasa și câija, derii voră fi lipsiți de religume! Atâtă ne iertă spațiulu a dice astașli, derii speranța că este d’ajunsu ca se descepte pe prelații noștril și să facă a reintra în națiune, ca se aibă pentru dânșii consciința națiunii, adică religiunea. Alteța Sea Leopold, principele creditară de Hohenzollern, după oă petrecere două lună și jumătate în România, a plecată Luni, 26 cureulă, spre a se mutórce la Düsseldorf, înălțimea Sea Domnulă însoșesec pe augustulă seu frate pene la Giurgiu și d-acolo pe vaporulă domnescă Stefanu-celui Mare pene la Tumn.savarinîi de unde se va înfurna în capitală. Măria Sea Domnulu și fratele Înălțime! Sele, principele Leopold, însoțițî de d. subitprefectuluî de Canișce, au ajunsa în Călugereni la 11. și jumătate ere. De aci, însoțițî de d. prefecă de Vlașca, au pornită spre a se pune în drumului de seră, și la sosirea În Giurgiu s’au presiniatu la gară d. primaru, șefulu guardei naționale și comandiru punctului. După acesta d. prefectu a condusu pe Altețele Lorii pene la vaporului Stefanu celu-Mare, cu care au pornitii la 1 ore după aménda. SENATULU ROMÂNIEI. Ședința de Luni, 26 Main. (Urșare) Episcopulu Dunarii-de-Josudice că numirile de slugi, despotismu, autocrații, ș. c. 1, nu-’șî au locuiti aci. După adevărata privire a bisericei, lata ierarchia bisericésca suntu slugi, slugi ale lui lisusă și economi ai tainelor. Guvernulu de stăpinî aci suntu numai uă simplă curtenire, și nimicu mai multu. Nu este tirăniă, căci biserica dă voie celui mai micu monarhu a se tengui contra capilară celora mai mari. Proiectulu, după cumii e presiniatu de ministru, este în totală conforma cu canonele. Pretutindene Sinodulu este adunare de episopî, și spre afirmare dă citire unora candice, care tóte vorbesce de episcopî. Acésta este tradițiunea generale a bisericei și așa as face în Russia, în Grecia, nopole. Ii place, de ce, a aminti în Constantitradițiunile istorice. La noi gasimu dune categorie de adunări, la care iea parte clerulu. La divanulu domnescu, adunare de boiări mari și mici și episcopî pentru legile țerei, pentru averile monastireloru ; mai găsimu în Moldova unu Sinodu io materie religiósá, în legi. Episcopii de la câteva țeri vecine au venit o asemene și din Rusia. De la jumătatea vecinat afíi a !—--»«a aăsimîi aci unu Sinodu, convocatu de mitropolitulu românü, în care s’a constatatu autodhefalia bisericei române. La acesta Sinodu au asistatu și toți egumenii, căci castila era grava. Mai găsesce una alta Sinoda, cu hotărîmari și mici, ca se protesteze în contra împietăriloru Patriarhiei; cestiunea era religiósa, dăru era și naționale. Găsim să lege, despre cum sa sa judece un episcop, și cuviü să se judice clerulü, sub Vasile Vodă. Acésta lege prescrie ca nimeni sa nu î judece d’acimu ’nainte de câtu numai vlădicii și p’acstia mitropoliei. Mai cite sce uă circulară a lui Veniamin în acela’și sensu și conchide că nu erau Sinede ci adunări și că modulu, astfel, cumü Ilii prescrie legea, trebuie se fie compusű, după canone numai de către archierei. D. Suciu. După ce arăta pentru ce sea cuvântulu su uă citime atâtu de gravă, crL ce că raportatorul în multe privințî s’a espresi într’unu mlu greșită ș’a loviții astfelu, încâtă nicîn adunări catolici nu s’a vorbiți în unu udü mai asoluiü, nici acolo unde este recuoscuta Papa de capu suprem alü biserice era nu la noi, unde capulu bisericei nóse este Christ. D. Susin arătă apoi că d. raportatore s’a amagita asupra sfimțiunea cu a data bisericei și dice că, ăcă ea se împarte in cea văzută și nu văduli vorbimu de cea văzută, de cea terestră și vinu s’ajungenmü la unitatea eĭ, voima ca bisepa se aibă unu sinodu ca representațiune cestiunea acuma este : cine se fie reprentanțiî sei ? — și noi <siceim că trebuei fie ș’aceî creștinî credincioși, ce se ținuie acea b serică. Raportorulu a cejuta î contrazicerî grave; aci voiesce se păzimu si se nu păzimfi canonele. In acestü jucatu cadutu și d-nulu ministru. Raportatori spune că nicăirî nu se află unu sinodu,ecumu cere colegulu d-lor domnulu Ionesc vdmü proba contrariulu. Mitropolitulu de Sibiu a lucratu uă cartea „Compendiu de reptula canonicu.“ Acestui mitropolitű nu ipote dice că este eretica, 1 déruscima atât că se ține totu de biserica nóstra. D. Suciu dovedesce după a jisa carte ci acte autentice că mai multe sinode, In care ai luatu parte și preoții de mirfi și mireni, s’arată că raportatorele greșesce forte, cândi confundă biserica nóstra cu prelații, și ifice că redicându pe preoții de mirit, eî se vorî îndrepta și moralisa. Cânduénse raportatorele ii aruncă În gunoie, crede că cu acesta îi va moralisa ? D-lwî crede că, pentru ca să ne moralisămă, trebue s’avemu unu despoti în capul nostru Eu sunt o bună părere contrarie și istoria este cu mine. Se-șî aducă aminte starea tristă în care se află cleruri de mirit și cumü mare de fume, și se înțelegă că numai ridicându-ití la voma moralisa. Credu că în gestiunile curati dogmatice se fia numai arhhiereiî, déru în disciplină și în tóte celelaUe trebue se dea parte clerulu. Intrabufelü arü fi ca cumu miniștrii rru face legi, fără noi și noi arü trebui sĕ ne supunemu orbesce. D. Gosta-Foru d*ce că nu se facu legi. D. Suciu respunde că se facu regulamente și cere a nu se esclude preoții, carii compun clerul cel mare, de la administrațiunea bisericei. Nu trebue, die, ca numai clerulu monacale se flâ în biserică și cela-laltu esclusu Ministru cultelor, luând cuvintul dice că nu voiesce a face o biserică nouă, nu voiesce a în nova nimicü, unde suntu canone se ține de ele, unde este tradițiune se ține de tradițiune, dice că nu trebue se iea ca autoritate biserica Transilvană și pe mitropolitul Șaguna, c i pe unii episcopii din Rusia, din cartea căruia dă citire unui pasagiu în care spune că biserica ecumenică se găsesce numai în soborele bisericesci. Dreptuli d’a lua parte n sobóre nu aparține de cátu episcopului, și preoții nu potü fi în sobóre de cátu cu consimtimêntulu episcopiiorű. Invoca apoi scrierea unui episcopü mn Austria, care vorbesce totu astafelu în privința bisericei ortodoxe. D. ministru spune c’a găsitu Adunări în istorie, déru tate se compuneau numai de episcopî, avendu acésta facultate d’a chiăoia și mireni. Ce va face, dice spre închisiare ministrul, iândfi pentru uă bipotomă preoții voru dice la și episcopii ba ? D. Tell combate pe d. Suciu și dă esflicare cuvinteloru mitropolitului Șaguna, sus» „inendu carea le-a esplicatu d. Suciu și dice că mitropolitulu vorbesce de administrațiune și, în cea-a ce privesce administrațiunea, ea nu mai este în minele călugăriloru, căci li s’a luatu împreună cu averile. Biserica primitivă, dice d. Tell, l’a inceput, a avutü uă altă administrațiune: era în ea toți câți în Christosü erau botezați. Episcopii erau însurați, ș. c. l. și apostolii au afurisit ă ț cei necăsătoriți. In urmă de să s’a schimbat canonele și noi suntemu datori se ne conformamu lora, séü se le reformăm și ca Liber, déru atunci celu care va face astfel va fi totu ce veți voi, numai ortodosii m Ge se voru folosi, dire d. Tuli, preoții d mirü, cându vorui intra în Sinodu? cu acest îmbunătăți-se va sorta ioi ü? Nu. Preoții d mirü cereau egumeniele, cându sa redicati averea egumeniloru, atunci nu mai cereai egumenia, căci nu le era aminte sinapsariu și paralele. Sortea lor, dice d. Tell, se pot îmbunătăți murindu enoriele și oprindi l’a fi trei patru preoți pentru 15, 20 faniliî. Susține că în biserica ortodoxă este lă ierarchiă care vine de susü ; numar chiereulü póte invoca spiritulu sântu. Giéza ca esemplu cându episcopulu, dupa povedanie, va refusa a primi pe uni prn Qtre preoți. Ce se va face atunci? Asemenea cându va trebui se fiu scosu pentru uă rimă, pe care o scie numai episcopulu, cum preoțiî voru putea se contradică pe Episopii ? Nu vedeți că stricați lata basa orioasă, și veniți la protestantismu ? Episcopulu Dunării de josu respunde d-lui Suciu că biserica în Transilvania este litraliufelü organisată, din causa situațiunii sale politice, și d’aceaa în adunările ei suntu preoți și chiar mireni. Arătă apoi că reü d. Suciu a disQ ci preoții suntu clerulu celu mare, căci clerulu celu mare suntu archiereiî. D. N. Ionescu începe prin a <zice că s’a Vedele că laicii, carii au vorbitu suntu, mai asoluți în ortodoxiă de câtă episcopii car au vorbitu. Biserica ortodoxă în Transilvania, adlisa Ep. Dunării de josă, este într’altă-felă compusă, fiindăcă situațiunea ei politică o cere astă-felă, și dovedesce c’așia a fostă biserica nóstra, c-așia trebue se fiă biserica ortodoxă , că numai astă-felă se susține cu tărie națiunea și d-acea a biserica trebue se se împreuneze de spirituri naționale. Aduce aminte că episcopul Dunării de jos, vorbindă de doue feluri de Adunări, le a numită p-amendone Sinode. D. Ionescu, vorbindă despre aceste vechi Sinode și analizându-le, arăta că -n jumătatea seclului ale 16 era vorbă sa se puc în capulă nostru mitropolițî numiți d-a dreptură. Acestă moment insemneza deșceptarea conscințeî nóstre naționale și -n materie religiósa. Toți deru, preoți și laici, se miră și susținură independința bisericei. Astazi asemene voimă se -nălțămă biserica și d-acea a ne re-ntoreemű la tradițiunile nóstre. Respunzân îă d-loră- Tell și Costa-Foru, sorii au zisă că ortodoxia este perită ca ună Sinodă ca celă propusă, respunde că partea politică are ună rolă însemnată în acestă proiectă, de vreme ce a venită prin inițiativa patriarhului. Arăta că decisiunile Sinodului ce confirmă de Domnul ce deră este aci, de nu dreptul părții politice în afacerile deeiiecîî Doguiîo nu s-atingă In nimică, nimene nu le atinge, și d-aceaa primeșce ca Sinodulu se aibă doue secțiuni și, cândă este vorba de dogme, se ia parte numai arhiereii. Intrândă in cestiunea istorică a bisericei, arată tóte fasele prin care ea a trecută și cândă s’a subjugată și biserica din Constantinopole și cea din Oclida. Românii au căutată a-șî aorma biserica independinte. Prestată acte de la Ștefană celă mare, film care arată că totă da una d-atunci soborele nóstre au fost compuse și de preoți și de mireni. Citeza apoi, din contra pe patriarhul Nifon, care, fiind consultat de domn în privința organisării bisericei, acesta lipise : „cum scu tu să.“ Vedeți ce modestia a acestă patriarehă! și îndată Nagu Vodă l-aduse în țără pe patriadra și îmise : — „Eă se domnescă și tu se faci“ și dup-aceaa, procedândă la organisarea bisericei, chiamă pe toți egumenii și toți clericii și face goboră mare cu toți boiării, și se sfătuiescă pentru ale bisericei. D. Ionescu citeza încă mai multe acte prin care dovedesce că -n tóte soborele lună parte preoții și chiară mirenii și inchiără zicéndu că arhhiereii au inițiativa și d-aceea-a puterea loră este mai mare, dare atâtă numai că propriu ală loră, restulă. In cee-a ce privesce organisarea, se face cu națiunea. Citeza Încă ună altă soboră, totă subă [Négoe, compusă de toți egumenii de la bisericele creștine ortodoxe , de patriarhulu , și de 24 mitropolițî, și cu totă clrosulă și cu Négoe, și cu boiarii, și se otărasce a se strămuta mitropolia la Târgoviște. După ce biserica se formă și deveni mare , nu mai avu nevoie de Patriarcumű și se institue Seif-Gouvernement, care nu placa onor, nostru raportatore! Domnuță Ionescu aréta aci și în desvoltare că unirea Principatelor și interesulă Statului cere acumă a se face uă singură mitropoliă , era nu douî mitropolițî și unii primată, ce este oă introducere străină, nouă. Inspirarea duhului sântă , Zice domnia-sea ,