Romanulu, iunie 1869 (Anul 13)

1869-06-04

378 ———------- ROMANULUI IUNIU 18tiU ce trece fruntaria Besarabiei Rusiei, distanța este scurtă și nu ’ntrece d’a patra parte din percursul- seu în România. Prutul devine în adevérit navigabile și accesibile ciliare pentru vaporele d’unü tonagiu mai mare, numai de la gura Bohntinului, la reversarea Jijiei, imediată după intrarea în Romania, și continue astăfelii pe uă întindere aproximativă de vre două sute de diulometrei pâne la revărsarea în Dunărea, d Așa dorit partea cea mai principale a Prutului, singura în adevéri navigabile, accesibile chiaru acuma vaporelorü, este numai partea curată română. Acestă parte necesită forte mici lucrări de corectare, căci este naturalminte navigabile. Prin urmare ea va trebui se producă tóte resursele necesarie la corectarea și facerea navigabile a rîului, în totă percursul ă seă între Basarabia Rusiei și Romănia, și n Bucovina, parte de la care România nu póte trage nici una folosășii care cu tote acestea, absorbe uâ mare parte din resursele date de Prutulu din România, căci în Bucovina, cursul rîului fiind mai neregulată, rectificarea va costa sumei imense , eeă tributulă ce va da România. Se va obiecta, pate că, după articol 20, 21 și 22 din convențiuni, resultă că se va versa la începută unui capitală cu care se va face totă Pruturi navigabile și prin urmare totă, nu numai partea din România, va contribui la rambursarea acelui capitală, care nu este decâtă una împrumută, ce se face asupra taselor, ce se voră percepe numai la gura Prutului, adică în România. Ei bine nu este asta! Primo, pentru că ori câtfi s’ar corecta,s’ar concentra și s’ar îmbunătăți cursul Prutului pâne între Stefanesci și Sculeni, totuși nu se va parveni nici uădată ală face accesibile unora vase ceva mai mari. Secunda, aceaa ce alimenteză și va alimenta transportul pe Prutü, sunt ă cerealele. Însă Bucovina nu esportă delocă cereale în Oriunte, și daci se întâmplă rareori se producă mai multă decâtă îl trebuescu pentru consumarea sea, le esportă prin traliția. Ei espotă dorit numai puțină chereste, mai totă în România de peste Milcovă și în Basarabia, prin urmare este cu totulă scutita de tasa ce, conformă ardeiului ală cincilea din convențiune, se percepe numai la gura Prutului. Trecând de brătaria Bucovinei, Prutul curge între nordulu Basarabiei și nordulu României; nordulu Basarabiei esportă puținul, ce produce mai multă decâtă consumă, pe Nistru sau spre centrulu Rusiei, districtele de la nordu ale României: Dorohoi ú și Botoșani deși nu exportă cereale în mare cantitate, totuși singure alimenteză câtu va navigarea de acolo pe Prutu. Districtele de peste Milcovă, în care agricultura se face pe uă scară mare, sunt: partea de jos a districtului Iași, Fălciă, Covurluiă, Caliulă, parte din Belgradă, tote de ambele părți ale țiutului, apoi parte din Tutova și Tecuciu, carieră șî vară pute esportă productele lorii pe Pirită. Partea de josă a Basarabieî despre Prrită fiindă a României, părțea celeilalte îi vine mai bine a esportă productele sale pe Nistru, de care este mai aprope. Asiadérii Prutulu durge numai prin România, acolo unde navigarea va fi mănosă alimentată de esportare. Eiclusiv și numai România va contribui la cheltuielile de întreținere și corectare ale navigării, căci numai productele ei, trecând gura Prutului, vor plăti tasele, ce se percepu numai acolo. Austria nu va da munca, ci va primi, ca una adeverata tributü, sume forte insemnate din tasele plătite de producerile României, pentru a face lucrări exclusivă numai în íatrula fruntarieloru austriaco și lucrări mai mari de cătri pe tota percursulu Prutului. Rusia nu va da asemeni nici un bani. Navigarea Prutului între densa și România o va alimenta aprope numai România. Cu tote acestea, formula rusescă se va folosi gratuitamente, — făr’a vorbi aci de cestiunea politică, care este cea mai importantă, — de prosperarea ce va produce circularea activă pe Pruto și de beneficiele articlului 18 din Convențiune, care autoriză comunele urbane sau rurali de pe țermurî a percepe tase în schimbă de ore cami serviție, făcute prin lucrări de accesă etc. Ne oprimit aci pentru adi, lăsând ca fiăcare, condusü fîă numai de dreptate și de interesulu economică, se judece care trebuia se fiă posițiunea României, faciă cu Rusia și cu Austria, în cestiunea navigării Prutului. In numerulü viitorui vomű areta care este posițiunea ce i-au făcutu-o miniștrii actuali și care este importanța politică a convențiunii, primită de d-lorii fără acte adiționali, cari se dea României tote garanțiele ce avea dreptul d’a le cere de la două puteri mari. Emiliu Codiriescu. ACUM&KA fI EFLITAȚILORU Ședința de Marți, 3 Iuniu. După comunicări, d. T. Văcărescu anunță d-lui ministru de finance urmatórele interpelări: I) una privitóre la ce mesură salvată, intru câtă privesce paguba causată Statului cu ocasiunea remisei luate de unii perceptori, care nu eraă ’n dreptu S’o primesca și care se suie la cifra de jci 400 de mii; N ce măsuri S’a luată in cea ce privesce disparițiunea unui dosarul No. 29 din 1865, care conținea acte importante de diferite concesiuni și care causără Statului o pagubă de aprópe 60 mii galbeni; III de ce penlacurnă d. ministru de financie ma î ndeplinitü disposițiele jurnalului inchirială de consiliulă de miniștri in privința arendării moșiei Golibiști. D. ministru, declarândă că pole acumă îndată se respunsă la aceste interpelațiuni, d. T. Văcărescu, desvoltându-și prima interpelare. Intreba pentru ce d. ministru de finance era îndeplinită disposițiunile luate prin jurnalulu consiliului de miniștrii, aprobată de Domniloră, privitoră la ^iregularitatea moșiei Resvadulă și Colibașiî. A fostă ună motivă, negreșitu, pentru care d, ministru n’a ’ndeplinită aceste disposițiunî, care jică a se da casulă la cunoscința Camerei și ccă ce se va constata culpabile se se dea judecății; de acea opina ca ceia puțină acumă d. ministru se ospiie casulă Adunării, fiindă că sesiunea acesta e mai la finele seă. D. ministru răspunde că causa pentru care cestiunea nu s’a adusă înaintea Camerii, e ca perena, care a luată în arendă acea moșie, a manifestată singură dorința de a rusilia contractul și la ședința viitóre d-sea promite că va supune totă afacerea Adunării, câtă despre persona căreia se impută respunderea cestiunii, d-sea arătă că acesta du e primulă casă, cândă se vede o asmenea neregularitate. Neregularitatea a provenită d’a do, că nu era ună reglementă care se prescrie modulă licitațiuniloră, și di n care se nu se notă nimeni abate. D. Văsescu, diodă nuoă in ministerulă de finance în acelă timpu, subalternii să profitată de pensiune spre a face diferite abusuri cu licilațiunile. 1). Ion G. Brătianu, luândă cuvăntură, arătă că, cândă a fostă a se arenda din noă moșia acésta sub d.Vasesin, d. Mehedinți, nu arendași ulu a venită și a făcută propunuri avantagiose. Proiectulă de lega cea nouă livuda alunei la cameră, D. Vasescu a lăsată pene se se voize proiectulă, oici moșia a arendat-o totu d-lui Mehedințiu, căci nu se soia décá va da cinova unu premii mai mare pene la voiaj a nouei legi. Ministru de finance Băsescu a preferită déja a se vota legea și a fostu forte corectă in lucrarea sa. Se pune la votă moțiunea ca „camera, însărcinându cu acesta afacere pe comisiunea de anchetă, care are se cerceteze situațiunea ■ financiar, trece la ordinea dilei.“ D. Bosianu arăta ca senatulü a dată deja unii votă în asta privință și că nu mai e trebuință de acestă moțiune. D. I. C. Brătianu declară că se unesce cu propunerea d-lui Balștă, de a se numi uăscom'siunea de anchetă și va vota pentru ea. D. Văcărescă, desvoltândă interpelarea aidoua Intréba ce mesuri s’aă luată cu următorea pagubă : Municipalitatea datoria ministerului de finance suma de lei vecin 400 mii încă din anul 1865 din impositură funciară. La Ianuarie 1867 ministerul de finance decide ca se se taie chitanțe echivalente cu suma ș’a se răfui. Decisiunea fu amănată. Li Noembre qutațele s’aă tăiată și statulă intră ’n posesiunea acelei sume. Atunci vine noua lege de percepțiune, care prevede ca perceptorii se primescá remise de la datoriile nemensate. Directorul contribuțiunilor directe da la ministerul de finance, fără a ține sema că suma se considera ca încasată încă de la 1865 și că la ianuară 1867 se tăiase guitanțele, verifică conturile, le aprobă și dă ordonanță de plată perceptorilorú. Acesta e óre uă urmare regulată ? Statulă se plutesc o perceptoriloră remise pe care nu le puteam primi . Acesta, de nu e uă rea credință, e celu puțină uă flagrantă uitare sau abatere a datonelor sele. Directorele contribuțiunilor directe dă ordine se se platescá uă remisă de 1000 galbeni la perceptori, pentru că simplă tăiare de guilanțe ! Acestă impiegată cu greu mai póte găsi scuse înaintea d lui ministru și a camerei. Acestă faptăideră d-lui să supune la apreciarea d-lui ministru Ală 2-lea faptă e strinsă l gată de acesta; acestă faptă e privitorii la ca si ciulă de Romană, care a dosită cu suma de 8000 galb. ai Statului. D. N. Crețulescu, ministru de finance In acelsi tampă, a destituită pe casier, puind o resoluție pe ancheta prin care i se constata abuzurile „care nu mai pot a lua acea persoon nici uă funcțiune in ministerul de finance“. Mai in umna insă totu același impiegată e recomandată sub ministerulu de finance ală domnului P. Mavroghetă ca casieră generală la Petra. Ministrulă cu o vinovată, elă nu póte sei purtarea funcționarilor după vremi; respunderea dérii revine asupra șefilor de servicii și anume d'a dreptul ă asupra directorelui 'ontribuțiunilor directe de ațî, anumî directore ală complabilității. Intréba dóra a ministru: ce va face’ în astă privință: ce măsuri a luată ca statulă se nu perda cei 8000 galbeni, cu care' domnu casieră de Romană abosită Y Se va dice pare că se va apuca girantulă ! Dera tema li o d-lui ca și atunci statulă a se nu remăie păgubașiă, căci o o disposiție legii care prevede că casierulă nu póte ține mai multă de Io <Jil*o banii asupra sea și elă anunța totu-deuna pe ministru prin telegrafă ! Décaderű ministrule asciută, după informările prin t sh’graft’, că casierulă avea bani, pentru ce nu’i-a dată ordine se’trimită la ministeră ? prin urmare garantulă se pute escala. D. ministru de finance respunde că cele spuse de d. Văcărescu surntă adeverate, când d-sea a aliată d’acesta, a îndatorată pre ceî ce șî aă însușite banii se’î rospundă. lasă era vorba se se seie Cine era responsibilă de încuviințarea acelei abateri . Celă acusat era casierulă actuală de Ilfovă. In privința acesta s’a urmată corespondințe și prin: jurnale. Casierulă de Ialicră se apăra c’a operată acele rețineri, fiindă cale-a credulă regulate, căci încasarea se socotesce că se fac căndă se reguleza corupturile. De ce insă, déja a fost neregularitate, direcțiunea contribuțielor directe nua observat-o . Direcțiunea contribuțielor directe pe d’altă parte se justifică că asemenea conturi se regulezá de comptabilitate. Directorele comptabilității flice că afacerea e a direcțiunii contribiteloră. Lucrul ă nu e lămurită pentruă anchetă cumă se cade, remăne a se sei cioca încuviințată pii i t.,cere acesta, căci suntă 3 inși inculpați: casierulă de Ilfovă, directorele contribulieloru directe și acela ală comptabilității. D-Sca promite a se ocupa de acestă casă și a face dreptate, pedepsindă pe cei culpabili și dându-i judecății, după constatare. Pentru casierulă de Romană, ună deputată în fosta Cameră ba interpelată. D-sea a numită uă comisiune, care n’a găsită deficitul, care se denunțase, însă a găsit alte neregularități și ba destituită, de și c’amă târțită, căci elă și fugise. Despre resoluția de a nu se fi mai primită în funcțiune de castră acea persona d-sea n’a sciută pemacumă. D. Leon Erackle arăta că d-sea a făcută interpelarea privitóre la casierulă de Roman și demonstră cumă acelă casieră nu se afla nici uă dată la postulă seă, cândă se trimiteaă inspectori, ca se constate starea casei. Acestă casieră a luată și alțî bani de la consiliul județene. D-se a ruga pe d. ministru a lua lucrul ca fórte seriosă și a cere taia responsibilitatea de la d-nii directori respectivi. Se pune la votă moțiunea „ca Camera, a vendă încredere în declararea d-lui ministru, că pe cei culpabi iî va da judecății, trece la ordinea dileî“ și se primesce. D. ministru dice că n’a m este să a se da judecății acei funcționari, ci a se constata faptulă mai ânteiă. D. T. Văcărescu respunde d-lui ministru că totă d-sea ifi cea mai de unăijî d-luî I. Brătianu că n’a manținută unii funcționari fiindă că placă, ci fiindu că nu le a găsită vină; acumă cnse se nu mai esite, căci crede că doumn ministru nu va mai tolera a se ține in funcțiune acei funcționari, carii au fostă aduși cu căldură m mihisteră și care aducă pagube Statului prin neregularitatea serviciului. D. I. G. Brătianu declară că sprijină moțiunea. Din cuvintele d -lui Văcărescu însă S’ară înțelege că d-sea a intrată la ministeră cu o turmă de omeni neonesti și astafelü se póte trimite și nu acesta privință depeși prin străinătate, cumă că cutare actă ală administrațiunii ministerului Brătianu a fostă înaintată justiției, cutare funcționari sau dată in judecată etc., după cumă se citescă deja prin jurnalele străine feră de feră de asemenea depeșe, ce tindă a îschi administrațiunea d-sele,mnarea unora funcționari și chiar creditulă Statului. D-seama schimbată pe nimeni din funcționari, una numită ca funcționari, de câtă pe dd. Catargiu și Duca, carii du sudiu amicii d-sele politici, ci din contra nuntă amicii rivalilor politici ai d-sele și a adusă pe rivalii sei politici numai pentru a le da încredințare despre administrare și regularitatea cu care vrea se lucreze. D-sca, pentru prima ora, cândă a descoperită vreună aleasă, vr’aă iustracțiune, a chiamatu In miniinisteră pe primulă procurore și pe judecătorul de instrucțiune și le-alisă: cercetați de la celă mai de josă copistă până la mine, ministru, ca se descoperiți adeverulu. Câtă despre funcționarii de la ministerul de finance, cui a adusă d-sea, ei suntă funcționari vechi și cari au fostă în acele posturi sub tóte regimele trecute Fie dără bine constatată acesta, spre a nu se mai face alusiune șa se da se se înțelegă diferite insinuațiuni, căci n’are nimică de ascunsă, mare pe nimeni de protegiată. D. T. Văcărescu respunde că n’a înțelesă astfelă după cumă se esprime d. Brătianu; apoi, desvoltândă și cea din urmă interpelare, aretă că în Monitorul 52 se vede că dosarul No. 29 a fostă sustrasă din arehiva ministerului de finance, aceste sustrageri pară a deveni endemice. In acela dosară s’află acte de arendări și concesiuni între care — afară de concesiunea anteriora a Colibașilor — se afla și corespundiia concesiunii unor mine de păcură a moșiei Dealu, Matița etc. și prin care antreprenorulă era obligată a da Statului 30 vedre la fiăcare sută din păcura e platata, era cela de la moșia Matița 50 de vedre și a săpa pe fiecare ană câte 30 puțuri, cari la espirarea termenului trebuia ă date guvernului in buna stare și productive. Termenul arendării espirând, atunci guvernul ar fi intrată In posesiune de 300 puțuri, din care unulu se estimă cu 200 galbeni, ceea ce face ’n totală 60 mii galbeni. Eră ce prejutiuî se causeza Statului, lipsindu acelă dosară. Totă în astă dosară s afla corespondința incasării baniloră pentru dijma respinsă în primi ani de antreprenorulă moșiei Matița, care s’a declarată singură datură cu 10 mii lei și care pen’acumă face să sumă așia de mare. Pentru restulu aniloru dijma s’a vândută în totală cu suma de 105 mii lei, suma care s’a trecută ca arendare a moșiei Colibașiului. Dijma s’a vândutu fratelui d-lui Mehedințenu, d. Marinache Cofetorulu din Piorescu, carele a murită și ale cărei afaceri a remisă a segera deuă tutelă. Băcându aceste interpelațiuni, domnia-sea (d. Văcărescu) dice ruminându, că n’a voită se facă politică, n’a avută intențiune pe care ’i a atribuit’o d. Brătianu Ion, căci e pră tânără pentru ca se pate fi condusă de ambițiuni și a veni se facă din tribuna Adunării unu locu de lingușiri, ci unu loc sacru, de pe care se se spună cu francheță tóte abusurile ce s’aru descoperi. D. ministru de finance declară că sustragerea dosarului e adevărată. Sustrageri sau fa utü multe și jurații au achitată pe acei cari eî înșir aă declarată C’aă sustrasă, ș’acumă tată ei vină și ceru fără pe câte 3 luni de dolecâtă aă fostă arestați. Sustragerea in cestiune nu e în aceste casa. Dosmele la ministerul de finance suntă de 5—6 ani în desordine, suntă hârtiile cu miile neînregistrate și neapostilitate, Intre care și procese. D-sea dără rogă pe adunare a se ocupa cu legea de reorganisare a ministeriului de finance. Greșăla acestei neregularitățî datăra de la reducerea personalului acestui mini stemă, încă de pe la luarea monastirilor secularisate. Se dă citire moțiunii de a se numi și misiune parlamentară, care se cerceteze la fața locului acestă afacere. (Va urma). Pitesti, 8 Marte 1Sdif. MĂRIEI SELE DOMNITORULUI ROMANILORU Orașiulă Piteșci, care este recunoscută că a susținută și susține principiile liberale înscrise în constituțiune, era peste putință să mai remâne ne lovită de arbritrăritățili guvernului actuale. De aceaa noi, cari suferimă, venimă plecați la Măria Tea — în care sunt puse tóte speranțele Românilor, căci ați îmbrățișată causa lorü și ați primită Constituțiunea — a ve denunța ilegalitățile ce se comită Silnică In acestă oraș să. Ieri, Măria Tea, s’a disolvată consiliulă comunale. Aceste consilii era sincera spresiune a orașiului și ca astu-fară nu putea plăcă guvernului și Prefectului seu, care a raportată fapte ne-adeverate și calomnii, spre a’lu pută disolve. Membrii acestui consiliu voră face să dare de sema Măriei vóstre și opiniunii publice despre calomniele Prefectului. Astăzi, Măria Ta. ni s’a anunțată comisiunea interimară, ce va țină loculă consiliului comunale. Intensa figurăză une Fotache Tomescu, contractuala comunei și’ In procesă cu comuna, împregiurare care după lege îlu respinge de a lua parte in consiliu. Acestă persona, Introdusă fraudulosă, aredicată de pe tote locurile publice listele electorale, ducendu-le undea vouă. Nu scimă ce va face cu ele, dără înțelegeți Măria vostră scopulă. Acesta este cea mai flagrantă violare a legii, care ordonă a fi listele afișate fată anulă, și cea mai pe față faptă de a scamota alegerile. Suntemă, Măria Tea, asediați de dorobanți pe cari Prefectură i-a concentrată din fată județulă în orașiă, ca și cândă amuri în ajunuld unei întâmplări grave. Patrulele ambă țiua și noptea pe ulițe,poliția oficiale menință pe cetățănî, poliția ocultă spionăz* Ni s’a trimisü prin poștă de poșta cetățenilor din Piteșcî, adresată Măriei sale și pe care serviciulu telegrafică a refusatu d’a o trimite în copie și a iarurii Românulu. Acestü refusa din partea administrațiuniî actuale se esplicâ forte lesne din coprinsula depeșei cetățeniloru pitișcenî.