Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)

1869-10-09

786­ ­ ______ ROMANULU­I OCTüMBRE 1­769 represintă, în capitaluri, un sum de peste 40 de milione de franci și se va urca la mai bine de 161 de milione, două vomă calcula do­bândile lor­ simple numai. Ei bine, se­­ zice că pe linia Pi­tesei-Craiova sar fi facéndü unu o­colo și mai mare. Se­­ fice că tra­­­seulu, pornind­ui din Pitescî, mergi la Cerbu, d’aci la valea Teleorma­nului până pe la Ionesci, de undi se abate spre valea Vedei, urmân­­du-o catai-va timpii și îndreptân­­du-se apoi spre Oltd, pe care îlfl trece în dreptulu Caracalului, din josu de gura Oltețului, la sa­tul­­ Drăgănesci. r­’acolo merge la Ca­­racalu și la Craiova. Uă ramură de la Caracălă unesce Slatina cu linia căiei ferate. Prin aceste traseu, se face unu ocolo de mai bine de 50 de kilometre, ceea­a ce face pen­tru Statu uă ch­eltuielă de mai bi­­^ milione capitalii și pestei 70,000,000 ff. dobândi, plătite în timpulu durata concesiunii; era pen­tru comerciu și cäletori, unü adausa de cheltuiele de peste 200 de mi­­lione capitala, fără a mai calcula dobân­zile cari, simple numai, se suiă la o­ sumă întreită pe timpulu concesiunii. "Nu scimți decă acestă traseu este sau nu adevărată, și ne place a ere­i de ca reclamările nu suntu interne­late. Ne facem d ensă datoria d-a 1. semnala. Cu acestă opasiune, ne vomă per­mite a ne da și noi opin­iu­nea a­­supra traseului, ce ar trebui se și de căile ferate între Piteșc! și Slatina așta în­câtă linia se fiă mai scurtă Și mai folositorii. Părerea nostră este că de la Pitesci calea ar trebui se urmeze una din vâlcelele, cari dacă “ n ,U’. SPre Dr%âr f*n­î; aci se tre­­că oitulu Și apoi se alergă pe va­lea lui până la Slatina, de unde a­­poi se se îndrepteze spre Craiova. Un asemene linie va reclama ne­­greșitu <5re cari lucrări de arte să­­păture și îm­piu­tu­re între Piteștî și Drâgășianî; derű acele lucrări vorăl fa neap­ăra­te, ori care ar fi linia dreptă, ce s-ar urma pétie la Sla­tina și concesionariulu nu se póte acua d.­ele, decă voi cace a fa testulu Sp,ritura contractului. Uluia prin Dragă,șaor presintă însă avantagie comerciali. Ea pune în comunicare directă cu orașiere prin­cipali ale țerei și chiar­ cu Euro­pa cela mai însemnată locă de pro­­d­ucere ;dra vinuriloră nostre; ea în­­lesnesce transportulă sării de JaOc­­o de mari tari vorü juste­ fMu nu­­mai la uă distanță de vre 40 de kilometre de calea fer­ma­­ora>ain In p/ ■ , rM’ servesce I­S Ra“UKU,a Vâlcii și .„a , fa ■ ’ 5,1 mnZe h Slatina, con­ 1 lonau convențiunii, a facem­, , cură V f10''. Acesta trase«, ase- t cură casei ferate una trafica însem­­­­n­ , se va folosi si Statuia ! “^’onaril și care »VSS , mă la lipsarea traseului, ar trebui se j­ici, în seriosă luare aminte aceste cor G0 siderațiuni. La acea—a 1 le supunem la—­­1 va data cu reclamările resumat mai sus), sperândă că cestiunile d . 1- par fată uu­ la vor­ face a uei legi 0- interesulă Statului și ală com­er g•a­­d­ului romană.­­_____ a- -00^­«->00^--------­ile. In săptămâna t­ acută domnulü judecători de instrucțiune Livescu sa informase că ti □­ bascele Mitropoliei de Iași, de câteva­­ zile lă erau închiși cinci călugări de la Monastirea­­ Neamțului, anume Irmin si loan, Dosofteie Iu Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Fil­i­m­on Gurie F­I­P- Faptulö prinderii acüs­­ta toru (alugărî, aducerea loru în ziare și m­­ai carcera­rea loru de câtre autoritatea cclesi-J­­ashea, era una fapta grava de atentata în­­ e contra libertății individuale, anume și din ț­­acele pe cari se ream­in­te, însăși circulara 1- d-lui ministru din intru. e Domnulu Livescu, in puterea îndatorire! 0 ce are judecătorul de instrucțiune in a­­­­semeni coșuri grave, a pășită la fața focu­luI' ?'• după ce s’a convinsu de adevĕrului­­.lucrului, a eliberata pe călugări, inaiitându a ?i parchetului prescripturui verbilor de cele e petrecute. 11 S? dice că P- S- Par. Mitropolitui s-arü «anguitü la consilíulü de miniștri,- de Jalta parte se afirmă că primulu preș dinte tasta­ d, aru fi reprobatu d-lui Livescu inte­■ ,gUD*a Și ferti>­‘atea ce a desvalita in aces­­t­ai cestiune, așîa tu câta d-sea și ar fi fi depusa chiara demisiunea. Vomű vede a­­­cuma, décà In circulara ministeriale, reia­u atentatele contra libertății individuale era vr’ua sinceritate. Jean ce scima de sicuru, este ca ionici 1 C3SU autoritatea eclesiastică nu are d­reptulu de a ap­ iea asupra clerici­­ifü ^ ETO de ca,ü canonice, spirituale, precumü :­i­uiurea darului pe unu timpu seu pentru ■ lotu-d­auna, facerea de metanii in publicu l?;cEr~ de «a­ua monastire la alta (Dreptatea). Nieta, 9 Octombre 1811 9. Austria nu va scăpa de pericldc ce o a­m­enința Dlor prin uă apropiare amicali ä ,­a. r ° Prusia și Rusia, nicî rrjn­re,nfiro­sirea sau e, alianțe, de care incă se face vorba Sânta al.anta a asistatu uă dată, ș. A„aliia nrim, chiarü atunci agudul.urila „­­„,ilurj ”ai ataclulirmulm a lr C“‘° ’ d0 ,a dal«­­aliram “ "Mieriile d0 “Sfoji a Austriei. Des..roi­­",P.a .'iberti­n­ > «“>» « csisk­aia Ls. 7 S1 So ^ aU‘a de precarii, diferi­t“7'“eDIC despasionalisa. . CauSi­ci «>TM> intelectuala a p0. ' foreb­ra d„ Austria esl0 alW de dosola«|. ' Ibsolutismusa este părintele ,„,„ror# ' »t» rele. * perpetua m­i „We , ! ,0re!° ra d'" am însemna a ri ’ ° r?a Pri" “a "»“dare prea ^ ! "edema toi moll>“a ' ' a,li“!°­ car» M am avea alia SCopu ' ° “»"Smerea unui absolutisma rigida “ pre '»«li a imperiului. 6 j 56 "“"era deplin« cu libertatea, a res- ‘ TJ­­ mi‘ CCDSll,“l““'â a diferite,q,a P Î7. " ”C,P“1S" "«•«•. etr­, a implini iote * nie o nasionali faio reșcă, a „dure ar­­c «na numera mp ,e pü­„ mic8 › 3 Je la case de lipsă a forma armate naționa on­­a *e tiD6 la re pamentulu loru natalü, cu i­lllu cuventu a­r cunosce tóte drepturile carî late cuvi 'O s­iveranitățiî națiunilor­ din Rus cre­­ a deosebi pentru tie­care;­­­ceste sunt u­c­ige siliele nóstre, carî arü puté se scape im­er- rculu de starea sea critică, In care se al și de calamitățile necalculabile, care du an nință cu totu momentulu. Fără de realisarea acestora principie, la orp, de adoptarea sinceră a adevăratei libert j­ naționali, în interesulu tutuloru elemintelo ile, din acesta statu deplorabila alu Austriei, R rea suntii voru remănea vorbi góle, éra p ciu pórele voru continua a suferi pînă ce­i di-­vorți mai putea. zii- Dreptu aceia, bărbații de statu, cari voi in­­cUiumațî a conduce, după căderea cin i­­­­int,e a sistemului dualistieO, destinele n­ în țiuuilora din imperiile absburgicü, vor fi in lin bui sa­­ ia pătrunși de adevĕr„tulu sentiment la alu libertății pentru­­ óte elemintele etero­gene ale acestui imperiu nef­ricitu, căci, I eî casuia contraria, calamitatea arü cres­e, ur­a_ și nemulțămirea ,­ra progresa ii­uă propor j. faune înfricoșați, și popórele, devenite vie le timc a­ lu atâtora intrig, și machinațiunî, ami su ajunge pină la desperațiuna și arü fi silit.­­e se treca proste marginile ce rațiunea le pre­scrie. ü Ori câta de asupriți amu fostu cu den­­e­sebire noi Românii, ori câta ni s’au eludata P chiarü și drepturile sancționate In modu con­­­stituiaÜQale prin monarculu nostru, ori cât si­­ de tară dreptu furamu aruncați de pre­te­ți renulü constituționala și dați n una modu­­ m aratu în manele despotismului maghiaru •­­ ! Câtd de mare s? A foste tóte aceste ne­­d­reptați, diremü, ne- amu fi gata a se da uitărei și a primi cu tótu sinceritatea să re­­­ SeDerare a monarohiei, basatä pe dreptate ! Pe principiulu adevĕmit [federalismului] . ce este acesta federalismu, atâtü de te­­pentru toți acei ce voiescu a trăi de pe spinarea altor­a, pentru toți &ceî ce ținO încă Și astade la ideile lorü injuste do c[­­ti,re­­ia drRPíoIÜ celui mai tare * Federa­,SinuiÖ i­ste 3Ut ° nomia și egalitatea perfectă a națiunilor si, cari voiescu a ajunge d’impreu­­na ace­ea­șî scopuri. Ma nu puține cuvinte , tóta politica, care ascepta de multa timpü a fi inaugurat, in desp­ atulu imperiü austriaca J ca, în tern,», simpli, déca cunoscema bin , ^■rurile, lepdiala supletotä po||,|Kdf Se dice că „Parva sapientia reguu­­ 7 "!“; Elibal» da M "in Austrif­'aaj. »Data .C«, ma, bine, n-au voim se afle !r " Puțina înțelepciune, care arü putea frguvi­neze bine destinele imperiului nostru. cî rtiCU,SÖ QUmaî la s ° fisilie, la s,steme’ răi C, Și mtorîochiale, pentru a confunda ti­lde! B. de dreptate ,si a putea abu “ța­ b-ne de credulitatea naivă a popórelor bi saö servitu toto d­auna de armele coru dunei, ignorant' î, și, unde acestea nu li-a mccesit, a fi întrebuințată fără cruțare arme­­ engeiose a­le tiraniei. Invețat-a­l el are c ;Rέad' s,a facut' lumina' că popórele afi tre­cut­, prin scólele cele mai severe și ca n ,eru mai suftíri 8e fiă instrumente vile ! “Ana cel ora fara de cr#dipí|, Invel#t_a|1­­­­ o ca națiunile din Austria au inceput a acu­rge și a-și cunosce demnitatea lor p­ropria ? Aceste suntu -ari ar, a­r • lmportante 1 3U 3 fi l’nule vedere de toți aceia jr< fanii in maoele lorö frenele guvernare î­n 7 mici S!Dintă ÎD acesta privi­r p­utea fi memburele a mii și mii de calamități­­ f'nalîși! Să se regenereze deci Austria pe una solidă, amesurata necesității ce î­o­­­sc Ielemintele ei constitutive, să se stirf i­ria I viitorii ori ce ideă de absolutisms și, ca sä se afli odată „peria ințelepciunii, ipe­ care atâta strigă națiunile necăjite ș­ile, I se ținu toto­d’auna ascunsă prin viele ne­­reutate. I Altmintrelea nu este nici uă mântu­ire­­ Federațiunea. Lăți I at DVD-lui prim-procur­or­e alti trib’. Du Domnule prim-procurore, I n­u este nici unu omu de consolinti i­ ii se au vedă cu adâncă durere că subt 11­i­minist­rațiunea actuală a României se pi­a­ fapte negre, aste­felu cumu nu sap­e­l pomenita în țera nóstra, do câta num tűjtimpü de invasjuni barbare! M Nu este nic­i una seriosu cdățâna­tu­­ mână, care, iubindu-șî la ad­verű patria ra sa nu declare curata că o bandă de z­idiți, chiar­ în capitala țereî, ziua nan o-­marw, în fața poliției și fără cea mai o jifială, insultă și bate de marte pe cet­e pe strade și prin casele loru, și’i ame­­! asta­felü cumu numai potu fi securi de viața lorö!­­I ^ Suntem­ încredințați, domnule procui j că și consciința d-vóstrá de cetățenii - sare durerosu, de faptele criminale cu­­ acest­ bandiți isbescü și inegrescu sociel - română! 1 fapta tálburéscu, comisă in ț­ina de­i­­ tembre curenta de dour din cunoscuta ba de bandii^ Patoutațî, Niță Hannaiu și Geambașu II, este atestată de mulțime de tațeni onorabili și constatata regalmente, i­n demn. Plici de speranța dorit că justiția Își face datoria cu tata seriosi­ta­tea, spre ase societatea­ română de calamitatea In care iimpinge-o nepăsarea séu menagiarea un I as'enionoa crI,UB flag.auie, SUO-Seumațll ta­ț­i, cându vedemö că cutezarea acei r Dde de banditi , adjunsa pâno a hale, [fața publicului, și chiarü pe agenții poliț­iesci, uniformațî și jQ esercițiulul JUNCția loru, venimi respectosü a ve presintă în nginala ad­­anciata dovedá și a vĕ ruga e Ie numele legii, se bine-voițî a lua de a­gența mesujele ce veți crede de cuviin pentru asecurarea averii și vieții nóstre,­­ cunosciințându-ve toto-dua-data că no­î virtutea dreptului de conservare, ce di’íü ca cor« legile, d­arĭ sumem8 MVC­­ ® Wa­ama­i, spre legitime o4sW­apii„­ tr­imiți, vg rugamü, domnule procuror,­­ »«urarea de stimă și inspectabil ceva c0[ te servamd­. 1 t ó­be.Gheorghe Marin. J B '*• Atesandrescu,­ ­ doveda *fiind«D CarC Sub'StiíuDaMb cetățeni locuitor | in Bucuresci, marturisimü ln cugetü curato j ca, la urma bătăi de marte, ce au • suferite 1 'Jmitru CoDsiaDl­D ?i Dumitru Stănescu fE 1 fa de 1 Cur CDtu de la Niță Hamalu și ilia ‘ camba?uli3i amu auțju­d pe Tudor­ Niță .Tipa ■ Radu Vla?conu­ «‘Olea Niță și alții că nu' curageațî de lancu Constantinescu, tistulu mu­­nicipalitați, afl «jiSa că se pare rea că n’afl “ ei d ° hla la acea bătaie, căci ti tăia 10 UCadl Cu­cuțitei0 se arunca pe gârlă; ă basa adaugendu ânca că acésta este Dura al ince­­ipimu putulu, déru sumo gata a urma bătăi de ze­tu mórte asupra lui Dumitru Ene, Iorgu Barbu, I One, Apostol Jecu, Simion Alesandrescu ș’alțî, aste după felu îd culu­se se curețe de doinși î­­n mai care disfi­âncă că’î va vedea décà la 5 ale lunii siă și viitóre, cându este a fi o alegere, vom­ puté ține la cataramă. Că pomenitulu tista alu ită­ municipalității le-au țjisit ca să bată mereu­­ și se nu se spescu că respunderea va fi a sea, că totu de la acești amenințătorî ómen! s’au aflam­ că unii sub-comisarii din coló­ N­ov. rca ^ Albastru, acume Costache Vâlcea­sau Vasilescu are ; o menționații amenințațî scrișî­­ pe o listă pentru scopurile descrise, care A­cestea dera fiindu bine cunoscute de ooî, ad- Su­Dterna gata ale mărturisi și naintea lui recü Du,m­ad a ?a bineuitorü ș’a justiției ș’a b­­­uiaî soriccî or* (’c­inoda ni sarü cer’, to Vö^;)dö (iérü PC süsü menționații ómeni că suntü amerințațî in viéja lorü, ne-arnü ro- cre(?utü détori, ca ómeni și creștini, a-!e spune, sea, sfre a Sti 1,UD;' ,D ase,urare prin midlóce ui­re ° a^0’ Pech'u care din propri­i nóstrá voință­­­ járle-amu data și acésta înscrisă dovédá, cu ljcá ale nóstre iscălituri, spre a se sluji cu d-sea țeoî UDde tr­ibu­nța la cere­ uță Co­stache Andreescu, Ioniță Nicolae, n.­­Drah­omir Marin, Ion Constandin, Ghe­­­orghe Min, Stan Radu, Costache Ne­­re I­delcovici, P. Bălăceau, T. Petrescu. re­|____________________ arî ' tea D-hii Redactare alu Iliariului ROMANULU. Domnule redactare, >c­dă In numerulu Romanului de la 26 Sept. lie a­ c. este unu articlu, publicata de domnulu :e- Gr. Stefanescu, intitulata Basaltulu in Bu­­cAcegi h. Ve­rogo, domnulu meu, se bine-voițî a primi In colonele stimabilului d-vóstre vajd­ ariu alaturatului respunsu. pa Primiti, domnule redactare, asigurarea real­ ' irite, mele stime. ■ü Scarlat Poppovici. â*l inginera d­vin și ae mine. D Bl I Casaliu in Bucegiu, strigă cu mirare d­i Gr. Stefanescu, căndu­­-sea a versurü In­g. I Monitoren­co. . . publicată o listă a onor. Eforie a spitaleloru civile, de mine­ralele găsite in giurulu monastirei Sinaia ,care este situată la basa muntelui Bucegii’ , numele colectiva aia tutulor ai versurilor­, cari compunu masivule acestui imposant­ munte, , avend0 floare vlrffl uumele seö separatö I pre cumű : Virfulüdoru, Lipitor­ea, Fedra­­ arsa, Laraimănu etc. etc. peste tote a­ceste virfur­­i, ri dica Un,m mai ’naltu ale Bucegiloru, și care are «3^4 stiljeDi (2597, 6m) înălțime. Spre a potoli puținQ mirarea de juî ste­fanescu și verva geologică( Ce t­rebuie se aretO mai ánteia cumu­ s­a tD, temp.atu ca Eforia spitaleloru se aibă mi-1­neralogî și geologi In Vara anului 1867, căndu DomnitorilO |a­­rute se facă o escursiune pe Bucesul spre a admira de la acea imposantă |0J|. ț.me­rasoritule sarelui, eforia spitalelor, trim­ise pe una d. Lessman, a­șaza pe rând­ spitalul­ Colția ca meteorologa, la monast­ica Sinaia, spre a căuta unu puncte favo­­ra­bile pe virsula Bucegi­ore, pentru aședa­­rea unei barace, spre a pute petrece odad­ia pe Virf0. D. Lessman, care, pe lângă mes­­teșugulu de tipografa, pretinde da fi si mi"‘,ral0«» fs»­»«». Că«ce ;U ocasiunea acestei misiuni ferfi pe mun­­­red­in­ța care-țî lipsesce, ee coragiule pe Care !ulu­i ai faefeza, „rmâ PJ “” indu-ac » zimbesci, n J p entru multu timpO. para 1 — Unde te duci ?­­ In Spania. Hesbelulil Pale­olitul .mpama n» va a ö * i cunoscu țara, mi <Va , * ÎJ,Do ■late. ș'a 111 primita. P"P”Sa "e ■>"«« = ei eim>­if'cam­fii din umere. De .ar fi * Tț1 «M*, cu Idle cam t‘r “ !° resbelli !» Spania fira ciI. , ES."**?* te» au­ nici un fa _ Pi"cei “A "“»!* pe câmblare miJilari, chiara dreptate; dire “prudmie›rf ao curendd. Și ma, cu ,PTM" e ■r >o-j ül -----— ar plăti anuitatea drumului de ferii r GuvernulQ d*«, care, după Con- , euțmne, are dreptulü a lua parte o rata d «min, ettentarea lui cognîN7 l ITTKrr^“ bî,°" la “«»’»• " d­ „ r vor“a rre *■ c„ „ 'Șrr'“' 5'asufra “««dotelora „ „ “l" >,a <*«• “ «re iraia. - „ Zwi­n“fr’ZIZ"“ SÍ ° m ÎM- d" pri­vnța acestui procesű? — Ea h. C. "a Pausa­­ra I"*" : «ec„„ bi icapre atențiunea ospe­ilorS. Gh­erar­oli mardisca „ura „i p,Mtai­re 5| " “ " aTMd­,"ra d °­i candita, reluă baroca: ,n " faimoșii comite de Saint-Hélène „ TM f « Ka P« bin, băiatuiil „re P"“ "! «fințiri diamanturile. 5 " »" . Generaliulü 5e -ocercă se . , și! ncerca se duca paharulu­i is nuni, pentru ,sc„.de ,r7hf«e ldel' 10 ,eP“0" —> «ngâi­e, 7 N” ilal11 de s.ran'a. «ta mea. Mi­a­ " ' a“”'e !>«»« m cuma ,re. h­ “• “ pnvnit, pewne, ]ui. »• rutina Era capabil, d­a aj„„ge ^ “ B "a do Ci,aia pi,, ali,„ „e ' “•­­« ‘«c­3;vi,­ruia ci-Bade,pdaB" culcata pe jumetate p»uă b­runi a ■efi m fnoi,­­ D nca dlD Doi rr~„7­ Spi.i7 ! “»i'»■»>•« s* xs 1 avinovatü și te-aî IndouitO totü déuna. Sciö icésta este fara voie’țî, dérü este așia. ~ f. bine! da’ respunse ea, me mdoui­­cü; déru nu este vina mea, și’țî ceruier. ro­ In genuchie. Era se ingenuchie, candu generarulu o a­­'se spre dênsula 10 strinse pe : dlRe elű C ua Despusa tristeță. esti din­­­ ace­e­a, c ri au nevoie Stí véflá și se pi­lonod la 36 Vai! facá'se ca 89 Du te pedepsésia nici uă dată­." ’rbimbil6 "«“l­.,nite for S. G . “ r0Vf",a M "re­luai c, de ! ““ mil m­am­bri sen dmi ves.. asom«« [ți prifitură. El» se âTM 1 se gaadéscá dc loca. D-n, de CifeU fri i * f' S“PU8Í- ci 1-, ofensata' PeDlru totö d6^bT^ZrT^e °/ 3Supră r‘ M Perdute acele veselii In ș­ tim,de, viteze cu tote aceste, sau la 3taí0 dC mUUD timpö­ Se ’ubiau la nebunia și nu mai sciau se se ghiciasca m­ult pe altalui. Intrută­­ câte mr1Uh, ^ aCé?t9' lî faCüSerá ua’lunga S­­ !r;rWi 51 >*»■ fc­eraru” Parta ca primitu ua scrie despre care *ia de Cir ° eUleía 3 1Df0ma­i marchiza, și d-na mo, z­z­­.r'“,reba~ '­­; ar(S7 ’ eSclama ea cu lacrime *D vo­e , acesta o prevezusema bine. C’ spl.r Trebui!’ relua elű. Colü puțina asta- Du vrma scrieri unulü prin altulile ri Z mzri: réTM imnetjeü se me protege' ’ Ș P 6a> IVa »TM» Henry Siviirt,

Next