Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)

1869-11-19

014 datora pe d-nul miniștrii a face se se aplice legile. Suntem si cu cele mai profunda respectă aî înălțime! Vestre pre plecați și supuși servitori: Ion Radu Miulescu, Fiorea Onorea, Fiorea Vasile, Petre Radu- Sinescu. Din comuna Măcău, procuratrii împuterniciți ai locuitorilor. D-NULU COGÂLNICEANU ȘI COLEGII SEI, FACA cu omeni! DE LA 11 FEBRUARIE. Domnulă Cogalnicenu și adepții sei, prin organulă foiloră oficióse, Pressa, Adunarea Națională etc., ru ’nceteză d’a arunca totă felulă de acusațiuni, totă felulă de invective asupra ómeniloru de la 11 Februarie. Trebuie ca cineva se fie cu totulă lipsită de bunulă simțit, ca se nu pricepă îndată motivulă acestoră acustuuni, acestoră invective. In adevără cine nu înțelege că scopul ă foiloră oficiase în acesta ocasiune nu este altulă decâtă a discredita în fața națiunii omeni ca d-nulă Ion Ghica etc., pentru a areta că nu suntă superiori, nici în moralitate, nici în materie de a gu ROMANULU 19 NOEMBRE 1869 séle în acea cji memorabile, națiunea n’are prin urmare a’l păstra cea mai mică recunoscință. Unu abonata. Domniei, sele, d-lui directore altiobanului ROMANULU. Domnule directore. In No. de astă dl alu Românului, aî bine-voitu se faci uă dare de semă publicului, ce te citesce, a și opteloră despre desbaterile particulare ale Senatorilor”, precumă urmezu: „Se zice că dd. Tell, susținută de „d. Costaforu, Deșliu și alții, voia a „face următorele interpelări: „I ia. Cumă își póte permite d. „locoteninte colonelă Ștefan Fălcoianu, fratele ucisului de la Dobrovițu, „se scrie și se publice epistole ca „aceea pe care a publicat-o în Românulu, în privința uciderii fratelui „seă? Prin urmare se se dea d. Șt. „Fălcoianu în judecată. „Il-a. Cumă de s’a permisă ca „cortegială funebră ală lui Ion Fălcoianu să trecă pe dinaintea Pariatului domnescă ? „Ili-a. Cumă de și-a putută permite consiliulă comunei Ploiesci se „reiuse d’a trimite uă depuzițiune, „spre a felicita pe principele Carol „pentru căsătoria mea? „Se fice, că în discuțiuni particulare, cea mai mare parte dintre „Senatori ară fi declarată că voră „combate asemeni interpelări. Se mai „ffice c acestă dechlararea necăjită „pe d. Costaforu atâtă de multă, „încâtă da făcută se-și dea demisiunea de vice-președinte. Domnule directore. Tote aceste sedice, cuprinse întaceste mai sus, citatele trei paragrafe, suntă curate închipuir ieșite din guri deprinse a nu spune nici uă dată adevărulă și încuibate în capete, deprinse a spune totă neadevăruri. Cine mă cunosce pe mine, d-le directore, scie forte bine că, ori de câte ori e vorba se-mi facă uă datorie, nu mă preocupă de voința și cuviințele majorităților; prin urmare, decă ași fi voită să facă asemeni interpelațiuni, nici uă majoritate din lume nu arară fi putută opri a nu le face. Te rogă domü să bine-voiescl a face să se însereze acestă responsă alămeă în chiarură ală căruia sunteți directore. Amuonorea va saluta. 1869, Noambre 18. Chr. Tellü, verna, d-lui Cogălnicenu și colegiloră sei, pe cari acele organe oficiesc ’să servă astăzi cu atâtă devotamentă. Cândă Presa și Adunarea Naționala aduș pe d-nulă Ion Ghica etc., că aă pusă în posunarele loră suma de 600.000 mii franci, cine nu vede că acele fjințe nu voiescă de câtă a apăra pe d-nulă Cogălniceni de acusațiunea dreptă ce i se aduce, că, fiindă detoră Statului mai multe sute de mii de franci ca arendașă, domnia sea nu voia a lichida datoriile sale către fiscă. Cândă acele organe oficiase vorbescă cu atâtă dispreță de situațiunea nostră interioră în momentele dificile de la 11 Februarie, cine nu înțelege că densele nu voiescă decâtă se apere ministerulă de astăzi de insulta adusă națiunii prin închinarea drapelului român a drapelului austro-maghiară și de inactivitatea și tăcerea în care a stată în fiua cândă teritoriul nostru a fostă călcată de bandele maghiare la puncturile Chilia? Putemă însă spune d-lui Cogălnicenu și colegiloră sei că diferința între omenii de la 11 Februarie și domniile lor, este totă atâtă de mare, ca ceaa ce este între demnitate și slugăriă, între libertate și sclaviă. In adevără, ce comparațiune pate exista între d-lă Cogălnicenu, care a călcată o constituțiune la 2 Mai 1864, și între omenii, carii ne aă înzestrată, după diua de 11 Februarie, cuă constituțiune liberale, demnă de țezele cele mai civilisate? Ce comparațiune póte se fiă între omeni, cari în totă demnță aretată profundulă loră respectă pentru pășirea legilor și a drepturilor individuale, cu d-nulă Cogălnicenu și colegii sei de astă-cji, cari necontenită au violată aceleași legi pretutindeni prin tóte mij’lacele posibile! Ce comparațiune în fine pate se fia între ómeni, cărora națiunea le este detóre chiaru stabilirea unui principe străină, pe care d-nule Cogălnicenu și amicii sei politici că aerulă d’a lă servi astăzi cu atâtă devotamentă, și omulă care a fostă una din căușele principali ale căderii unei alte Domnii? Ne oprimă aci, în comparațiunile nóstre, amu voită numai se arezămă în câteva cuvinte diferința mare, ce este între ómenii de la 11 Februarie, cu d. Cogălnicenu și colegii sei. Pe căndăcel dântelă represintă moralitatea, virtutea, onestitatea, cei din urmă nu represintă de cătă ilegalitatea, imoralitatea, disprețțal legiloră și ală constituțiunii! Potă deră foile guvernamentale, arunca contra acestoră omeni totă felulă de acusatiuni, totă felulă de invective; națiunea va șei în totădeuna se facă diferința între unii și alții. Ună abisă imensă separă aceste două categorii de omeni politici; vomă vede mai curânduscă mai târziu pe cine națiunea va precipita în acelă abisă. Ni se va spune pate că și d-nu Dimitrie Ghica, astăzi președintele consiliului de miniștrii, a făcută și domnia-sea parte din omenii de la 11 Februarie. Vomă respunde aceloră ce ne voră face acestă obiecțiune, că pricepemă astă-ci în fine mobilulă care a împinsă pe nobila Beizadea în acea ocasiune, acela de a mai pute șede încă o dată pe bancele ministeriale, posițiune la care, câtă de josă s’ar fi coborîtă, nici uă dată n’ar mai fi putută parveni suptă domnia trecută, împedicată fiindă de curtesanii și sateliții domniei căzute, pe care astă cel bine-voiesce a-i numi amicii sei politici. Ambițiunea ceră, și numivă de câtă ambițiune egoistă, a fostă singurură mobilă ală acțiuniloră D-lui redactare alu fliarului ROMANULU Domnule redactare, Vă roga se bine-voiți a face a se Insera în stimabilulO d-v. țjiarîî, alăturata publicațiune, relativă la arbitraritățile urmate de pr. onor. d. Ion Brezeanu, președintele consiliului județăn de Buzeu, vis-avis de sub-semnalul I, ca membru la acela consiliu. Primar, ve rogo, d-le redactare. Încredințarea pre osebitei mele considerațiuni. Basilie Rudeni. Alesö fiinde membru la consiliul județenű de Buzeö, de către alegetorii plășei Tohaniî, am voit de a demisiona îndată, pentru motivele ce am aretată prin diarulă Romănulii de la 6—7 ale încetatului Octombre. Rugații însă, totu prin acesta diare, de aceia cari m’au onoratu cu a loru încredere, ca se le represinta interesele, de a păstra încă acésta Însărcinare, am foste nevoiții a ceda voinței lori. După deschiderea consiliului, la care am fostu de două orî, Intömplându-se se me îmbolnăvescă, căî suferă de mai multă timpă de bula ficatului, m’am veijuză siliții a cere concediu. Inaintăndu consiliului două certificate medicale, unalű alți d-lui medicii primarii alți districtului, și altula din partea altui d. medicii. D. președinte, în loc de a ține compte de legitima mea cerere, am veijuza cu mirare că mî comunică prin adresa No. 1766, că, puindu-se în deliberarea consiliului, *mî respinge acesta certre, invitându-me a veni spre a lua parte la tóte ședințele. Acestă adresă s-a adusă la domiciliul zmeii din comuna Baba-Ani. In ziua de 22 ale curentei, pe la 7 ore séra, de către una amploiată alü sub-prefecturei Tohaniî, insoțitu de primarii, de notari) Și unii dorobanți, tocmai pe lăndu me aflinu bolnavă și la cele mai tari dureri, cu deslușire că este trămisu se stea esecuție până void da unu respunsu într’ună felu séu péne voiu pleca,— după cum ț se póte constata chiar din dovéd) ce o am da la notare Intru acesta. Acesta este procedarea d-lui președinte alu consiliului județănn de Bozen, vi-a-vis de unii consillarű alț județului ? După cre lege ease a pututu consiliulu se respingă cererea concediului meu, întemeiată pe motive legale ? După care lege are d. președinte alu consiliului drepturu ca se-mi trimită execuție dorită, ca să dau respunsu insati sca se pleca ? Eu nu cunosti că există ni î uă lege, care se presune asaneni arbitrare drepturi, și prin urmare, oricine póte vede că acesta procedare In contra mea provine din resbmarea ce-mî porta pro onorabilulu d. președinte alu consiliului judeljenü, pentru că i-am denunțată nelegiui ele séle abusurî prin publicitate. Vin dém și de astă data, tez prin publicitate: a areta și acesta urmare a d-sele, D. Rudenu, se numéscu pe președintele consiliului județianu; amu réjuzü apoi că l’a și numită de preș dinte. Protestarea mea în contra alegerii sale a fostă basată pe decretura domnescă, publicată in anul 1850, étai deja coprinderea: „Către departamentul din năuntru. „Din raportulu acelui departamentu subit No. 6663, din alăturatule pe lângă elü relațiunî de comisiuniî, ce a fostă orânduită pentru cercetarea abusuriloru în județul Prahova, rejendu netrebnicele fapte ce a urmată Pitarulu Ion Brezeanu, fostulu secretară la cârmuirea județului Prahova, Pitarulu Iordache Tamara, fostulu polițaiO alu orașului Ploiesci și Pitarulu Ion Dinescu, fostulu subă-cărmuitoră la plaiulu Prahovei, abătuțî In feluri de abusurî. „Considerăndă că acești slujbași, fără a se sfii lotru nimicit de privegherea guvernului, fără a prețui câtă de puțină sfințenia slujbei ca le-au fostă încredințată, nă făcută cele ma Indrăsnețe asupriri; poruncimă se se noteze numele acestora cu nelegiuitele fapte ce erau săvârșită, ca se nu li se mai încredințeze pe viitoru vreuna poștă. „Pe de altă parte, reijândă că din abusurile însemnate în relația comisiei, unele condeie se află împlinite, orit altele au rămasă pănă acuma neîndeplinite, o rănduimă pe serdarul Costache Giuloglu să merga în județul Prahova, și luândă pe cei abătuți în acele abusuri, să ’î îndatoreze a iotorce îndată pănă la unu bană, respunsăndu-se banii d’aru In mâna celoră ce se voră afla bântuiți. „ Departamentul din năuntru va da numitului serdară, spre acestă sfârșită, tóte Înlesnirile și mij ócele esecutive; era după săvârșirea aceștia împliniri, departamentul ne va supune listă de sumele împlinite în ce fa lă de adusă de cătra cine răspunse, și în a cuti primire. „Acésta lucrare o cereme a se săvârși celu multă întruă lună. „Cu acestă prilegiă, avendă noi în vedere osârdia ce a pusă comisia la îndepliniri a însărcinării ce i-a fostă Încredințată, mulțămimă d-lui logofătului Iancu Slutineanu, pentru esacta cercetare cea făcută în totu consciința: „Spre resplătirea secretarilor’ă ce aă lucrată la acésta comisie, noi amu orânduită pe sârdarulă Crâmpu, președinte la tribunalulă civiă din Brăila, era pentru sărdirulă Giuloglu, ne păstrimă a nóstra bunăvoință, pănă la săvârșirea lucrarei cu care acuma îlă Insărcinămă. „Urmézu iscăitura Măriei Séle. No. 1376 anulu 1850, Ootorabro in 11.“ Lasă dérü guvernului însărcinarea d’a judeca, care póte ai prestigiulű seu înaintea țereî, cândú desmormêntézá astăzi asemeni funcționari abusive, pentru a-i pune în capulă districtului, desconsiderându astűfele și instituțiunea consiliului județeană, desprețuiadă și morala și opiniunea publică? Nu erau destule norocirile prin care a trecută sermant Românie, nu era destulă că acestă agentă hrăpitoria a jefuită lumea, mai cu semi sobă protecțiunea btonetelor, invasii oră străine , trebui ca din nou să fie pusă în fruntea administrațiunei ! Guvernul este cu atâtă mai onorată, că se servă la bună cunoștință cu asemenea omeni, că ,î chiară de ară țjioe cân’a cunoscut așa d-nu Brezeanu că s’a alesă ca membru ală consiliului județeană, și cumă?.. la felulă cumă declară alegătorii plăsei Tohani, prin istarulă Românulu da Ia 7 și 8 ale trecutului Octombre — guvernulă însă, a fost prevenită, cândă l’a numită și președinte ală consilului, și atunci putea să numescá pe altulă din trei candidați presintațî. Déca uă maladie de care sufere nu m’ar impedica, tot i și mă întrebă, cumă ași paie eu să stau la tr’upă consiliu, președintă de imaginea sirusului ? In asemenea stare de lucruri, cu ce speranță ași pute eu crede că vomu dobândi cuventulu spre a combate abuzurile ce ași cunosc că s’aru petrece un districtu, cândă nelegiuitură este Capulă consiliului? Basilie Rudeanu. Ouă adeverată mâhnire citimu în Dreptatea urmatórea scrie: După uă viață de 82 ani, sacrificați neîntreruptă In folosulă și binele patriei sale, și, după uă scurtă suferință, astă ciî, pe la orele 7 de diminața, s’a stinsă din viață venerabilulă și de bine facétare memorie, bătrânuță Gheorghe Asache, membru al societăței academice din Roma, doctoru în Glosofie, membru ală multor societăți agricole, sciențifice și literarie din Francia, Belgia și Germania de Nord, vechia ministru, vechi, profesore, părinte alü istoriei, poesiei și literaturei române din timpulü sec, Intemeitorul presei, ale artei dramatice și tipografice din Moldova, cavaleri ale mai multorü ordine, etc. D-lur redactare alu darului ROMANULU. Domnule redactare, Alăturata publicațiune. In privința numirii d-lui Ion Brezeanu, ca președinte alu consiliului județean și, ve rogu să bine-voițî a o Insera la stimabilulü d-vóstru diaru. P'im'țî, ve rogu, domnule redactare, încredințarea pre osebitei mele considerațiunî. Basilie Rudeanu, In jiatulu Românulu de la 6 și 7 Octombre, anulă cuvinte, amil publicată modulu alegerii mele de membru consiliaru, și alți d-lui Ion Brezeanu la plasa Tohaniî din district juű Bozea. Consiliulu, adunându-se, cu mare mirare ama vedutu că d. Brezeanu s*a admisu i itre coordliari, ba âncă s*a alesü Intre cei trei membrii dintre cari guvernulu Ieri, Duminică, la 1 oră după aména, d. Zukicî, noula agentă ală Serbiei, a fostu primitü de I. L. Domnulă cu ceremonialulă obicinuită. Depunându în mânele I. S. scrisorile cari ’la acredită pe lângă I. S.. In egalitate de agentă ală Serbiei, d. Zukicî a pronunciată următorulă discursă : „Avende onore a me presinta Inălțimea Vóstre și a vă Înmâna scrisorile de acreditare ale suveranului meu, pentru numirea mea ca agentă din partea Serbiei, totală dată ’mi iea permisiunea a încredința pe Măria Vostru că cea mai mare dorință a suveranului meu este și rămâne iată acea de a vede din ce in ce mai strînsă legate una de alta relațiile amicale Intre ambele surori, națiunea români și serbă. Spre realisarea acestor dorințe, ’mi voi face uă strictă datorie, întrebuințândă tóte silințele mele posibile. „Ai asemenea misiune corespunde pe deplină cu cele mai intime sentimente ale mele și mă simtă prea fericită a le putea exprima Măriei Vostre, rugândă respectasă pe înălțimea Vóstru a avea în persona mea totă aceași încredere, de care a avută totădeauna ontre a se bucura predecesorul mea, Magazinovici. „Bine-voiți, vă roge, Prea înălțate Dómne, a primi scrisórea de acreditare a guvernului serbi.“ Inălțimea mea a respuns : „Domnule agenții, „Suntă fericită că, prin canalula d-vóstru, primescă din nou asecutările despre amiciția ce esistă între ambele seri. Amă ținută a constata și înaintea Cameriloră legiuitóre că legămintele nóstre cu guvernulă și țara d-vóstru devină dint fi în fii mai intime, și acesta spre binele nostru reciprocă. „Guvernulă meă va avea două deosebită Îngrijirea va face petrecerea în România care se pare mai plăcută, și câtă pentru mine, domnule agentă, speră că ve vomă avea pentru multă limpă latre noi. „După acea, înălțimea mea a arătată regretele sale că n’a pututö, din causa scurtului timpă, a trece pe la Belgrad, spre a face uă visită Domnului și Regenței Serbiei. (Monitorul 6). FACULTATEA DE MEDICINA Pravila este unu uasu de cdră: îlfi succșci și’Iu încotoî; flooî, viinduțî bine, iară 18 potriveșei precum O vreî. C. Bălăcescu. De la 1865 și până astăzi, maĭ toți miniștrii de instrucțiune publica puseră sa desbare acesta importantă instituțiune. In fine co’o realisată , căci ODor, consilii de miniștri, printr’unu ^turiu cu data de la 31 Octombre, publicată în Monitorul Nr. 243, aprobă cererea d-lui ministru de instrucțiune publică. Cerliceau s’a realisată la Ancă nu, căci la 1867 ama citită unu decretă princiară, care, printru o mai matură chibsuire, s’a retractate apoi. Se credemă că actualulö d-nn ministru de instrucțiune va fi acela, care se pórte titlul de fondatoru ală facultății de medicină? Vai nouăl sperăm că nefericita facultate de la 31 0tombre 1969 nu va fi decâtă ul i-