Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)
1870-01-29
ANULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administrațiunea ín Pasagiulu Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42, JOUl, 29 IANUARIU. VOEACE ȘI VEI PUTEA Lein Lein. Pe alte.....p. capitala 48 p. distr. 58 P j șase luni * « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 » 15 uă lună « « 5 « 6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris,pe trimestru nr. 20. Pentru Austria • LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI PI Pentru abonamente, anunțiuri și reclame a se adresa la Bucuresci, la administrațiunea Jiariului. In districte fa corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halleî grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUKTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inscrțiunî și reclame, linia.. 2 lei nou CATRE ALEGETOrt. De căte-va dile consiliere comunali din fată țera proceda la revisuirea listelord. Soirile ce avemu din mai multe județe și cele ce vedemu petrecându-se în capitale ne aretă că sistema adoptată este ștergerea din liste a mai tutorű acelora, cari nu suntu partizanii bătei, adică ai guvernului actuale. Astaferii în Bucuresci s’au stersit din liste una mare numerü de persone, și încă dintre cele mai cunoscute, carii au drepturi necontestabili și au figurat o necontenită între alegători. Prin urmare învitămii pe toți d-nii alegători, ce se află în acesta categoriă, se ceră înscrierea d-lora din nou: securi că altü-felű vor fi privați de drepturile ce le dă legea. Aducem aminte, cu acesta o cas iulie că, conformi legii electorale, orice personă deja înscrisă în liste pote reclama înscrierea tutorii aceloraa cu dreptu, pe care le-ar vede șterse sau omise. SERVICIUL TELEGRAFIC ALUHOMARl I.lfl, PARIS, 8 Februarie. Cu ocasiunea arestării lui Rochefort, se simt» «ut-bufi»! p baricade tn căte-va strade. Fabrica de arme a lui Le Faucheux, de la Belleville, fu prădată, luându-se armele ce conținea. Mai mulți fură o mortrî in luptă și se făcură numeróse arestări. Suntü temeri de noui turburărî pentru astăsur3. Buclin «ci, “ SI“d,f Este uă vechiă sistemă a nostră se ’ncetămu ori ce combatere contra miniștriloru, îndată ce ei numai suntu la putere. D-nii Dumitru Ghica și Boerescu, împreună cu tovarășii dumneloru de la Presset, n’au voitu se urmeze acestă cale, pe câtă au fostu miniștrii, și nu voru nici astă șii se intre pe densa. Pe câtu au guvernată, n’a fostă uă singură și în care se n’atace partita din care facemu parte, și ca miniștrii, în Camerele dumneloru, și ca directori, în șlianiele dumneloru. Speramu că astă dî celu puțină, cândă au cădutu de la putere — și ce cădere voru înțelege greșalele cele mari, în cari s’au înecată, și vom înceta atacurile și calomniele în contra nostră. Speranța nostră a fostă pe deplina amăgită. Asta-șii, ca totu déuna, do. Dumitru Ghica și V. Boerescu năpădescu asupră-ne cu cele mai mar calomnii. Vomă respunde dérii, fiind ca șia voiescu dumnéloru, déru se fiă constatată că nu noi, ci dânșii au voitu-o. piariulu d-loru V. Boerescu și Dumitru Ghica începe revista sea de astă dî dandu séma despre cele petrecute alaltăieri în Cameră. Relatandu faptele așia cumu le convină séu cumu le înțelegu dumnéloru, a^icű: „Președintele (Camerei) sanghina perde răbdarea, cere cuvântulu, lasă biuroulu Adunării , se coboră pe bancele de deputatG, aplaudă și ’ntrerupe cu entusiasmu oportuni. Scandalul cresce atât d, incâtu Adunarea nu mai semena că Adunare de deputaț: „Președintele consiliului de miniștri a luate cuvéntulű de doue ori, și s’a apărate cu multă demnitate și sânge rece. E de prisosa de a mai spune că nici umbră de neconstituționilismu nu s’aprobate de nici unule din cei cari ne atacate ministerului. Cérd acesta atacă, aceste protesta nici ca era serios: comedia era combinată penru alte scope, și actorii ișî jucau roluru cu multă seriositate. Nu era ensă mai puțin evidente bucuria Aguranțiloru, fisionomiele, gesturile, tonurile, totul făcea acumü a se da pe față arma; parcă eram în epoca fericită a lui 2 Maiit!“ ar înțelege oricine ca noi se combatemu pe Președintele Camerei „c’aplauda și ’ntrerupea cu ’n întusiasmă oportună,“ fiă și de pe lăncele de deputată; déru d-nii Boerescu și Dumitru Ghica? Déru cine, de nu și dumnéloru au alesă de Președinte pe d. Gr. Balșiă? Cumu déru dumneloru atacă or aâta furiă la 29 Ianuarie, pe celü ce la laudați și să alegeați de Președinte la fiuitulü lunei lui Noémsre? Unde le este realitatea, logica și maĭ cu sema inteligința? A zice noi „comediă combinată, actori, fiime«p« dérit a vorbi astafel de deputați și de președintele majorității Camerei primulu ministru Dumitru Ghica, nu este de a se bajocori pe elü ânsuși? A Șice noi: „pare câ eramü în epoca lui 2 Maiu“ am a fi logici, căci așia am u <tisü, de la Marte și Détracuma. Déru a vorbi asta-felü capulu cabinetului de la 16 Noembre, și șliarulii seți, carii făcură necontenită apoteosa lui 2 Maiu, și’lă susținură în contra noistră, nu este de a se insulta și bajocori pe sine’le, și’n modulă celu mai ridiculü? Și ce mai did dd. V. Boerescu, Dumitru Ghica și d. Petre Grădișteni, cela care a Șiiu în Cameră „că este mândru a purta crucea lui 2 Maiu“ ? „La câte alte triste spectacole n’a asistată biată acéstá sérá, cea trecută prin doué teribile încercări sau scóle: scóla lui Cogâlnicenu, din timpulu dictaturei, scóla roșiioru din timpulu constituționalismuui dumneloru. Ambele aceste scóle s’asémená în multe, deși cea d’ânteia întrece a doua în moralitate.“ Pre bine, a ataca scala roșiilor, este una ce naturale pentru cei de la Pressa, dérü a ataca scula d-lu Cogâlnicenu? A șlice că ea a fost ă uă teribile încercare pentru țară și că este imorale,“ cumü se chiamă acestă faptă din partea d-lui V Boerescu și Dumitru Ghica ? Cumü se chiamă mai cu semn din partea capului cabinetului, și cândă totă dumneloru spună, și totu în Pressa de astăzi: „Și d. George Brătianu a putută citimn cărțile dumisale asupra constituționalismului că SOLIDARITATEA MINISTERIALE ESTE UN CONDIȚIUNE INDISPENSABILE ÎN MECANISMUL CONSTITUȚIONALE Apoi, dd. V. Boerescu și Petre Grădiștanu, Datoni ai constituționalismului și ai moralității, și d. Dimitrie Ghica, capul cabinetului, cândă sciu că miniștrii sunt solidari, și că solidaritatea, este neapărată în mecanismuri constituționale, cumă spună astăzi că deputații actuali suntu comedianți, figuranți, carii joca unu rolu, că scala d-lui Cogâlnicénu este uă teribilă încercare pentru țară, atâtu din puntulu de vedere alu constituționalismului câtu și din ecela alü moralității? Asta dérü, dumneloru recunoscu astăzi adeverurile dureróse pe cari noi le puserämü luptă ochii națiunii de la Marte și peu’acuma? Acésta ar fi unu meritüarecare, uă căință, déca nu s'ar încerca s’arunce tótu culpa asupra d-lui Cogâlnicénu ș'a se lepăda cu totul de solidaritatea, ce eașiî suntü siliți a mărturi că este uă condițiune indispensabile în mecanismulü constituționale. Destule sarcine, și ce sarcine... portă în spinare d. Cogâlnicénu, ca se nu parte singură și pale celorlalți, și mai cu semn cândă d. Dimitrie Ghica era capul cabinetului. Cine a creată bandele de es- pușcăriași, și gendarmii deghisați și nedeghisați, armați cu bâtele? E că ce trebue se ne spue Pressa d-lor Boerescu și Dimitrie Ghica! Cine dirigia și comanda bandele din Bucuresci? Cei șapte membrii ai bandelorü pari «n scrisă, ș’ale cărora mărturiri s’au publicată în Românul, denundtă pe d. Petre Grădișanu. Domnia mea s’a denundat d însușî de la tribuna Adunării. Ai cui partisani politici erau din Filiu de la Prahova și Zissu de la Argeșiă? Alți cuî prefectura la polițiă din Bucuresci, era d. colonelă Zăgănescu? Ale cui erau circulăriie cu armonia? Ai cui acei judecători de instruciune și procurori, cari arestați pe cei bătuți de către bande și nu urmareau pe cei carii loviați în cetățani și chiar în aginți ai poliției, cu bâtele și cu cuțitele? Negreșită că d. Cogâlnicenu nu putem zice că n’a scrutit cele ce se făceau și că n’a voită se se facă. Negreșită că bandele nu putură opera chiar în Bucuresci — și încă în doue rânduri — fără ea ministrul din întru se nu scie, se nu vé<ĭ a ceaa ce au veijuta toți locuitorii capitalei; curri énsé se póte scăpa d’uă egală respundere d. ministru al justiției și capulu cabinetului? Și cândă se consumară crimele din alegeri; cândă se vedu produsul bandeloru, atâtă la Cameră câtu și la comună ; când și toți acești es-puscăriași fură puși în funcțiuni, curnii moralele și constituționalele capii alü cabinetului luă asupră-i solidaritatea tutorii crimelor și nu le sfărîmă tóte, reformându cabinetul și disolvîndU Camerele și comunele? Cumnadéru ne spune astăzi că Camerele sunt conduse de spiritulu de la 2 Maiu ? Ori cine vede că apărarea ce voru se-și facă astazî dd. Boerescu, Dumitru Ghica și Petre Grădiștanu, In locu d’a le mai uștura sarcina crimeloru, o mâresce, și d’acea a se urmamu studiumu în privința apărării ce-și facă astăzi în Pressa: „Déra diuia de luni a trecutö, fără ca se se pună la voiîi propunerea de neîncredere. Prin urmare nu se scie nici pene acumu déca va putea séö nu întruni majoritatea. Jq destulă că, a doua zi, Marți, după citirea procesului verbale, președintele ministerului anunță că guvernul a demisionatO. Prea bine a focula ministerulö de a demisionate. In fața atitudinei ostile a unei părți din Cameră, In fața pericolului la care aru fi espusa țara de a nu se vota bugetuiG și legile cele mai importante , era mai demna, și mai patriotice din partea sea ea se lase si terámulu liberü unui alte guvernă, și se asecure votarea acelora legi importante. „Remâne acuma a se sei, putea-se va forma unö ministeru care se aibă uă majoritate ? Propunerea de neîncredere nu s’a votată, și prin urmare nu se șie, ca de pace, daca d-nu Balșa și cu Ceaur Aslanu ar fi avute majoritatea. Apoi chiar de arü fi avută că majoritate de trei sau patru voturi, cumü era compusă ? Era compusă din roșii, din fracțiunea liberă și independintă, și din aceia pe cari lumea îi numesc e < éra d-luî Cogâlnicenu. Etă déja majoritatea care trebuie se dea upă guvernă. D. Balșu ca Ceaur Aslană și cu Leonida SLrie trebuie se se unescá cu d-nu Târgu Brătianu, sau Eraclide, ori Agarici, și cu d-nu Simeon Mihălescu, ori Al. Golescu (albu) ori C. Grigorescu, spre a forma unu ministeru. Altăfelă de du se vor uni, de nu vom forma acestü comb’ii, apoi sfâșiarea și divorțură gata. „Vomu Întreba atunci pe d-nu Ceauru ’ “ ' *' “ «e fai «a d. Cogâlnicenu? In adevĕru câ suntü nostirii dd. Dumitru Ghica, V. Boerescu și Petre Grădișteanu, în scrisele ca și noaptele lorü. Cumii? Nu se scie nici péiracuma décá propunerea de nemeredere putea scü nu întruni majoritatea? Déru carii sunto óre deputații carii au luată cuvântulu ș’au apărată guvernală, în contra celui ce astăzi dumneloru ílu numescu „mintosulu și multu desinteratulu d. Ceaur Aslan?“ D. Iepurenu? Nu, căci d-lui a declaratu că nu primesce ministeriulu actuale de căt ca transîtoriu până se voru vota cugetele. Căutămă în deșertă pe apărătorii d-lui Dumitru Ghica și nu găsimu de câtu pe deputatulu de la Vlașca, pe d. Cesar Bolleac. Domnia-sea singură a luată cuvântulu în favorea primului ministru. Însa domnia-sea a spusă însușî, și chiaru acuma, cu poftă cu * • • • 1. • _______ l..g O MCi. fericire și măndrie crucea lui 2 Maiu Dece deru bd. Boerescu, Petre Grădișteanu și Dumitru Ghica acunsă acuma, și tocmai acuma, pe fostula lora colegă, pe d. Cogălniceanu că este represintantele lui 2 Maiu? Și fiindu că domnia loru nu voru se scie nici păn acumă décâ propunerea de ne ’ncredere putea întruni majoritatea Camerei, de ce s’a retrasă ministerulu? Cumă? Intruă situațiune atătă de gravă, ca cea a în care deciarăl primu-ministru ce ne aflamu, atunci căndu ne spune că d. Cogălniceanu este pentru 2 Maiu, că anti-dinasticii crescu și se 'mulțescă pe di ce merge și că cea mai mare parte a Camerei este anti-dinastică și Cuzistă, dumnelui, marele și inteligintele aparatorii ale dinastiei ș’ale Românismului, se retrage, p’uă simplă presupunere că póte ar primi unu votu de nemeredere de la Camera Cuzisto-Cogălnicenistă. ? Déru .... cum a ru avu aceaași considerare pentru camera trecută la 27 Ianuarie 1869? Se fi fostă ore, după opiniunea d lui primu-ministru, — acea cameră, în marea loi majoritate, mai puțină Carlistă și mai multă Cuzistă, sau Bibechistă, sau austriacă de cătă cea produsă suptă președința d-lui Dumitru Ghica și supta românésca, carlista și liberala justiția a d-lui Boerescu ? ‘ Derű,fica dumnelorü, acuma bugetele nu suntu votate. Ș’atunci umü ne aflamü ore, în acesta privință ? Ele erau în adeverii, la 27anuarie, în mare parte desbătute, — căci fuseseră presintate cu 2 ani mai nainte — dérü totuși nu erau votate. Atunci era ceva și mai gravă. Atunci puterea osecuirei o avea, precumü are a stâiji, nici dreptul d’a merge nainte cu acelașî buget, nici un buget bine studiat și bine cumpănită— căoîncestuaa fostă studiată și cumpănită de către dol. Dumitru Ghica și Cogâlnicenu, membrii ai comisiunii bugetare în 1868 — și cu tote acestea atunci d. primii ministru, D. Ghica, a venită în aera acelei camere și i-a dist : — te disolva; voteză-mi dorü bugeele.— De ce are cu camera treuză procedă Intraltufelu cu totul de câtu cu camera alesă suptü a sea președențiă? Căci avu mai multă sigrifa,rși tîesHifere safeâ 11 ’oerei * "camere de cata ne spune ensuși astăzi c’avu la 27 Ianuariu 1870 în camera de astăzi, ce o numesce, „céta d-lui Cogâlnicénu ?“ Déru despre istoria cu clopotul despre noua decorațiune a clopotului — și care acesta a în adeverü a meritatu-o prin acea inteligință poitică—de ce nu ne spune nimica, în eleganța și bine crescutu-a sea freseă ? Se fi fostă are și faptulă acelu a uă dovedă despre constituionalismul și respectulü pentru suveranitatea naționale cu care a născută și a crescută Beizadoua ? Decă crede că cămera acestua represintă suveranitatea naționale, de ce a insultatu-o, și încă în modulă cela mai gravă? Și décât ice că ’n majoritatea iei, ea este „ceta d-lui Cogâlnicenu“ căci s’a ’nclinati î naintea iei și i-a cerută iertare ? Și dé -ă i-a cerută iertare, și majoritatea camerei în locu d’alu trăini țte naintea justiției l’a iertată, căci îndată a citită ună decretă prin care se face cunoscută că ministeriulu a cădută ? Și pentru ce unai decretă domnescu, care s’anuncie retragerea unui ministeriu ? Încă ceva frumosu și demnu de inteligința demisionatului, isgonitului prim-ministru ș’acum primă clopotară. S’a retrasă, ne spune astăzi, ca se scape țara de pericíula d’a nu se vota bugetele, s. c. 1. Ș’apoi totu dumnelui, și totu aci, ne mai spune, că nu se scie de că se va putea forma unu ministeru care se aibăuă majoritate.“ Cândudorii crede câ d. Balștă nu va avea certitua majoritate, de ce inteligintele și patriotul, primminista a consiliată pe capulü St*-