Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)

1870-01-29

ANULU ALU PATRU-SPRE­ PECELEA Administrațiunea ín Pasagiulu Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42, JOUl, 29 IANUARIU. VOEACE ȘI VEI PUTEA Lei­n Lei­n. Pe alte.....p. capitala 48 p. distr. 58 P­ j șase luni * « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 » 15 uă lună « « 5 « 6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris,pe trimestru nr. 20. Pentru Austria • LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI PI Pentru abonamente, anunțiuri și reclame a se adresa la Bucuresci, la administra­­țiunea­­ Jiariului. In districte fa corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halleî grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUKTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inscrțiunî și reclame, linia.. 2 lei nou CATRE ALEGETOrt­. De căte-va dile consiliere comu­nali din fată țera proceda la revi­­suirea listelord. Soirile ce avemu din mai multe județe și cele ce ve­­demu petrecându-se în capitale ne aretă că sistema adoptată este șter­gerea din liste a mai tutorű ace­lora, cari nu suntu partizanii bătei, adică ai guvernului actuale. Asta­­ferii în Bucuresci s’au stersit din liste una mare numerü de persone, și încă dintre cele mai cunoscute, carii au drepturi necontestabili și au figurat o necontenită între alegători. Prin urmare învitămii pe toți d-nii alegători, ce se află în acesta categoriă, se ceră înscrierea d-lora din nou: securi că altü-felű vor­ fi privați de drepturile ce le dă legea. Aducem­ aminte, cu acesta o c­as iu­lie că, conformi­ legii electorale, ori­ce personă deja înscrisă în liste pote reclama înscrierea tutorii acelora­a cu dreptu, pe care le-ar vede șterse sau omise. SERVICIUL TELEGRAFIC ALU­HOMARl­ I.lfl, PARIS, 8 Februarie. Cu ocasiunea are­stării lui Rochefort, se sim­t­» «ut-bufi»! p baricade tn căte-va strade. Fabrica de arme a lui Le Faucheux, de la Belleville, fu pră­dată, luându-se armele ce conținea. Mai mulți fură o mortrî in luptă și se făcură numeróse arestări. Suntü temeri de noui turburărî pentru astă­­sur3. Buclin «ci, “ SI“d,f Este uă vechiă sistemă a nostră se ’ncetămu ori­ ce combatere con­tra miniștriloru, îndată ce ei numai suntu la putere. D-nii Dumitru Ghi­­ca și Boerescu, împreună cu tova­rășii dumneloru de la Presset, n’au voitu se urmeze acestă cale, pe câtă au fostu miniștrii, și nu voru nici astă­ șii se intre pe densa. Pe câtu au guvernată, n’a fostă uă singură­­ și în care se n’atace partita din care facemu parte, și ca miniștrii, în Camerele dumneloru, și ca di­rectori, în șlianiele dumneloru. Speramu că astă­ dî celu puțină, cândă au cădutu de la putere — și ce cădere­ voru înțelege greșa­­lele cele mari, în cari s’au înecată, și vom­ înceta atacurile și calom­­­niele în contra nostră. Speranța no­stră a fostă pe deplina amăgită. Asta-șii, ca totu déuna, do. Dumi­tru Ghica și V. Boerescu năpă­­descu asupră-ne cu cele mai mar calomnii. Vomă respunde dérii, fiind ca șia voiescu dumnéloru, déru se fiă constatată că nu noi, ci dânșii au voitu-o. piariulu d-loru V. Boerescu și Dumitru Ghica începe revista sea de astă­ dî dandu séma despre cele petrecute alaltă­ieri în Cameră. Re­latandu faptele așia cum­u le con­vină séu cumu le înțeleg­u dumné­­loru, a^icű: „Președintele (Camerei) sanghina perde răbdarea, cere cuvântulu, lasă biuroulu Adu­nării , se coboră pe bancele de deputatG, aplaudă și ’ntrerupe cu entusiasmu opor­tuni. Scandalul­ cresce atât d, in­câtu Adu­narea nu mai semena că Adunare de de­putaț: „Președintele consiliului de miniștri a luate cuvéntulű de doue ori, și s’a apărate cu multă demnitate și sânge rece. E de prisosa de a mai spune că nici umbră de neconstituționilismu nu s’a­probate de nici unule din cei cari ne atacate ministerului. Cérd acesta atacă, aceste protesta nici ca era serios­: comedia era combinată pen­­ru alte scope, și actorii ișî jucau roluru cu multă seriositate. Nu era ensă mai pu­țin­ evidente bucuria Aguranțiloru, fisio­­nomiele, gesturile, tonurile, totul­ făcea a­­cumü a se da pe față arma; parcă eram în epoca fericită a lui 2 Maiit!“ ar înțelege ori­cine ca noi se combatemu pe Președintele Came­rei „c’aplauda și ’ntrerupea cu ’n întusiasmă oportună,“ fiă și de pe lăncele de deputată; déru d-nii Boerescu și Dumitru Ghica? Déru cine, de nu și dumnéloru au alesă de Președinte pe d. Gr. Balșiă? Cum­u déru dumneloru atacă or a­­âta furiă la 29 Ianuarie, pe celü ce­ la laudați și­ să alegeați de Pre­ședinte la fiuitulü lunei lui Noém­­sre? Unde le este realitatea, logica și maĭ cu sema inteligința? A zice noi „comediă combinată, actori, fii­m­e«p« dérit a vorbi asta­fel­ de deputați și de președintele majorității Came­rei primulu ministru Dumitru Ghica, nu este d­e a se bajocori pe elü ânsu­și? A Șice noi: „pare câ eramü în epoca lui 2 Maiu“ am a fi logici, căci așia am u <tisü, de la Marte și Détracuma. Déru a vorbi asta-felü capulu cabinetului de la 16 No­­embre, și șliarulii seți, carii făcură ne­contenită apoteosa lui 2 Maiu, și’lă susținură în contra noistră, nu este d­e a se insulta și bajocori pe sine’le, și’n modulă celu mai ridiculü? Și ce mai did­ dd. V. Boerescu, Dumitru Ghica și d. Petre Grădiș­­teni, cela care a Șiiu în Cameră „că este mândru a purta crucea lui 2 Maiu“ ? „La câte alte triste spectacole n’a asistată biată acéstá sérá, ce­a tre­cută prin doué teribile încercări sau scóle: scóla lui Cogâlnicenu, din timpulu dictaturei, scóla roșii­­oru din timpulu constituționalismu­­ui dumneloru. Ambele aceste scóle s’asémená în multe, de­și cea d’ân­­teia întrece­­­ a doua în moralitate.“ Pre bine, a ataca scala roșiilor, este una ce naturale pentru cei de la Pressa, dérü a ataca scula d-lu Cogâlnicenu? A șlice că ea a fost ă uă teribile încercare pentru țară și că este imorale,“ cum­ü se chiamă acestă faptă din partea d-lui V Boerescu și Dumitru Ghica ? Cum­ü se chiamă mai cu semn din partea capului cabinetului, și cândă totă dumneloru spună, și totu în Pressa de astăzi: „Și d. George Brătianu a putută citi­mn cărțile dumisale asupra constituționalismului că SOLIDARITATEA MINISTERIALE ESTE UN CONDIȚIUNE INDISPENSABILE ÎN MECANISMUL­­ CONSTITUȚIONALE Apoi, dd. V. Boerescu și Petre Grădiștanu, Datoni ai constituționa­lismului și ai moralității, și d. Dimi­trie Ghica, capul­ cabinetului, cândă sciu că miniștrii sunt­ solidari, și că solidaritatea, este neapărată în mecanismuri constituționale, cum­ă spună astă­zi că deputații actuali suntu comedianți, figuranți, carii joca unu rolu, că scala d-lui Co­gâlnicénu este uă teribilă încerca­re pentru țară, atâtu din puntulu de vedere alu constituționalismului câtu și din ecela alü moralității? Asta dérü, dumneloru recunoscu as­tăzi adeverurile dureróse pe cari noi le puserämü luptă ochii nați­unii de la Marte și peu’acuma? Acésta ar fi unu meritü­are­care, uă căință, déca nu s'ar încerca s’a­­runce tótu culpa asupra d-lui Co­gâlnicénu ș'a se lepăda cu totul­ de solidaritatea, ce eașiî suntü si­liți a mărturi că este uă condițiune indispensabile în mecanismulü con­stituționale. Destule­­ sarcine, și ce sarcine... portă în spinare d. Cogâl­nicénu, ca se nu parte singură și pale celorl­alți, și mai cu semn cândă d. Dimitrie Ghica era ca­pul­ cabinetului. Cine a creată bandele de es- puș­căriași, și gendarmii deghisați și nedeghisați, armați cu bâtele? E că ce trebue se ne spue Pressa d-lor Boerescu și Dimitrie Ghica! Cine dirigia și comanda bandele din Bucuresci? Cei șapte membrii ai bandelorü pari «n scrisă, ș’ale cărora mărturiri s’au pu­blicată în Românul­, denundtă pe d. Petre Grădișa­nu. Domnia mea s’a denund­at d în­­su­șî de la tribuna Adunării. Ai cui partisani politici erau d­­in­ Filiu de la Prahova și Zissu de la Argeșiă? Alți cuî prefectura la polițiă din Bu­curesci, era d. colonelă Zăgănescu? Ale cui erau circulăriie cu armonia? Ai cui acei judecători de instruc­­iune și procurori, cari arestați pe cei bătuți de către bande și nu ur­­mareau pe cei carii loviați în cetă­­țani și chiar­ în aginți ai poliției, cu bâtele și cu cuțitele? Negreșită că d. Cogâlnicenu nu pute­m zice că n’a scrutit cele ce se făceau și că n’a voită se se facă. Negreșită că bandele nu putură opera chiar­ în Bucuresci — și în­că în doue rânduri — fără ea mi­­nistrul­ din întru se nu scie, se nu vé<ĭ a cea­a ce au veijuta toți locu­itorii capitalei; curri énsé se póte scăpa d’uă egală respundere d. mi­nistru al­ justiției și capulu cabi­netului? Și cândă se consumară crimele din alegeri; cândă se vedu produ­­sul­ bandeloru, atâtă la Cameră câtu și la comună ; când și toți a­­cești es-puscăriași fură puși în func­țiuni, curnii moralele și constituțio­nalele capii alü cabinetului luă a­­supră-i solidaritatea tutorii crimelor­ și nu le sfărîmă tóte, reformându ca­binetul și disolvîndU Camerele și co­munele? Cumna­déru ne spune astăzi că Camerele sunt conduse de spiritulu de la 2 Maiu ? Ori cine vede că apărarea ce voru se-și facă astazî dd. Boerescu, Dumitru Ghica și Petre Grădiștanu, In locu d’a­ le mai uștura sarcina crimeloru, o mâres­­ce, și d’acea­ a se urmamu studiumu în privința apărării ce-și facă as­tăzi în Pressa: „Déra diuia de luni a trecutö, fără ca se se pună la voiîi propunerea de neîncredere. Prin urmare nu se scie nici pene acum­u déca va putea séö nu întruni majoritatea. Jq destulă că, a doua­­ zi, Marți, după citi­rea procesului verbale, președintele ministe­rului anunță că guvernul­ a dem­isionatO. Prea bine a focula ministerulö de a demi­­sionate. In fața atitudinei ostile a unei părți din Cameră, In fața pericolului la care aru fi espusa țara de a nu se vota bugetu­iG și legile cele mai importante , era mai demna, și mai patriotice din partea sea ea se lase si terámulu liberü unui alte guvernă, și se a­­secure votarea acelora legi importante. „Remâne acuma a se sei, putea-se­ va forma unö ministeru care se aibă uă majo­ritate ? Propunerea de neîncredere nu s’a votată, și prin urmare nu se ș­ie, ca de pace, daca d-nu­ Balșa și cu Ceaur Aslanu ar­ fi avute majoritatea. Apoi chiar­ de arü fi avută că majoritate de trei sau patru vo­turi, cum­ü era compusă ? Era compusă din roșii, din fracțiunea liberă și independintă, și din aceia pe cari lumea îi numesc e < éra d-luî Cogâlnicenu. Etă déja majoritatea care trebuie se dea upă guvernă. D. Balșu ca Ceaur Aslană și cu Leonida SLrie trebuie se se unescá cu d-nu Târgu Brătianu, sau Eraclide, ori Agarici, și cu d-nu Simeon Mi­­hălescu, ori Al. Golescu (albu) ori­ C. Gri­­gorescu, spre a forma unu ministeru. Altă­­felă de du se vor­ uni, de nu vom­ forma acestü com­b’ii, apoi sfâșiarea și divorțură gata. „Vomu Întreba atunci pe d-nu Ceauru ’ “ ' *' “ «e fai «a d. Cogâlnicenu? In adevĕru câ suntü nostirii dd. Dumitru Ghica, V. Boerescu și Pe­tre Grădișteanu, în scrisele ca și n­­oaptele lorü. Cum­ii? Nu se scie nici péiracuma décá propunerea de ne­meredere putea scü nu întruni ma­joritatea? Déru carii sunto óre de­putații carii au luată cuvântulu ș’au apărată guvernală, în contra celui ce astă­zi dumneloru ílu numescu „mintosulu și multu desinteratulu d. Ceaur Aslan?“ D. Iepurenu? Nu, căci d-lui a dec­laratu că nu primesce ministeriulu actuale de căt ca transîtoriu până se voru vota cugetele. Căutămă în deșertă pe a­­părătorii d-lui Dumitru Ghica și nu găsimu de câtu pe deputatulu de la Vlașca, pe d. Cesar Bolleac. Domnia-sea singură a luată cu­vântulu în favorea primului minis­tru. Însa domnia-sea a spusă în­­su­șî, și chiaru acuma, cu poftă cu * • • • 1.­­ • _______ l..g O MCi. fericire și măndrie crucea lui 2 Maiu De­ce deru bd. Boerescu, Petre Grădișteanu și Dumitru Ghica acun­să acuma, și tocmai acuma, pe fos­­tula lora colegă, pe d. Cogălniceanu că este represintantele lui 2 Maiu? Și fiin­du că domnia­ loru nu voru se scie nici păn acumă décâ propu­nerea de ne ’ncredere putea întru­ni majoritatea Camerei, de ce s’a retrasă ministerulu? Cumă? Intruă situațiune atătă de gravă, ca cea­ a în care dec­iară­l primu-ministru c­e ne aflamu, atunci căndu ne spu­ne că d. Cogălniceanu este pentru 2 Maiu, că anti-dinasticii crescu și se 'mulțescă pe di ce merge și că cea mai mare parte a Camerei este anti-dinastică și Cuzistă, dumnelui, marele și inteligintele aparatorii ale dinastiei ș’ale Românismului, se re­trage, p’uă simplă presupunere că póte ar primi unu votu de nemere­­dere de la Camera Cuzisto-Cogăl­­nicenistă. ? Déru .... cum a ru avu acea­ași considerare pentru camera tre­cută la 27 Ianuarie 1869? Se fi fostă ore, după opiniunea d lui primu-ministru, — acea cameră, în marea loi majoritate, mai puțină Carlistă și mai multă Cuzistă, sau Bibechistă, sau austriacă de cătă cea produsă suptă președința d-lui Du­mitru Ghica și supta românésca, carlista și liberala justiția a d-lui Boerescu ? ‘­­ Derű,­­fica dumnelorü, acuma bugetele nu suntu votate. Ș’atunci­­ umü ne aflamü ore, în acesta pri­vință ? Ele erau în adeverii, la 27­anuarie, în mare parte desbătute, — căci fuseseră presintate cu 2 ani mai nainte — dérü totu­și nu erau votate. Atunci era ce­va și mai gravă. Atunci puterea osecu­­ire­i o avea, precumü are a stâiji, nici dreptul­ d’a merge nainte cu acela­șî buget, nici un buget bine studiat și bi­ne cumpănită— căoîncestu­aa fostă studiată și cumpănită de către dol. Dumitru Ghica și Cogâlnicenu, mem­brii ai comisiunii bugetare în 1868 — și cu tote acestea atunci d. primii ministru, D. Ghica, a venită în aera acelei camere și i-a dist : — te disolva; voteză-mi dorü buge­­ele.— De ce are cu camera tre­­uză procedă Intraltu­felu cu totul­ de câtu cu camera alesă suptü a sea președențiă? Căci avu mai multă sigrifa,rși tîesHifere safeâ 11 ’­oerei * "ca­mere de cata ne spune ensu­și astăzi c’avu la 27 Ianuariu 1870 în camera de astăzi, ce o numesce, „céta d-lui Cogâlnicénu ?“ Déru despre istoria cu clopotu­l despre noua decorațiune a clopotu­lui — și care acesta­ a în adeverü a meritatu-o prin a­cea inteligință po­­itică—de ce nu ne spune nimica, în eleganța și bine crescutu-a sea freseă ? Se fi fostă are și faptulă acelu­ a uă dovedă despre constitu­­ionalismul­ și respectulü pentru suveranitatea naționale cu care a născută și a crescută Bei­zadoua ? Decă crede că cămera aces­­tu­a represintă suveranitatea națio­nale, de ce a insultatu-o, și încă în modulă cela mai gravă? Și décâ­t ice că ’n majoritatea iei, ea este „­ceta d-lui Cogâlnicenu“ căci s’a ’nclinati î naintea iei și i-a cerută iertare ? Și dé -ă i-a cerută iertare, și majo­ritatea camerei în locu d’a­lu tră­ini țte naintea justiției l’a iertată, căci îndată a citită ună decretă prin care se face cunoscută că ministe­­riulu a căd­ută ? Și pentru ce unai decretă dom­­nescu, care s’anuncie retragerea unui ministeriu ? Încă ce­va frumosu și demnu de inteligința demisionatului, isgo­­nitului prim­-ministru ș’acum primă clopotară. S’a retrasă, ne spune astă­zi, ca se scape țara de pericíula d’a nu se vota bugetele, s. c. 1. Ș’apoi totu dumnelui, și totu aci, ne mai spune, că nu se scie de că se va putea for­ma unu ministeru care se aibăuă ma­joritate.“ Cându­dorii crede câ d. Balștă nu va avea certitu­a majoritate, de ce inteligintele și patriotul, prim­­minista a consiliată pe capulü St*-

Next