Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)

1870-02-26

ANULU ALU PATRU-SPRE DECESEA Administrațiunea !n Pasagiu lu Botizan, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JOUI, 26 FEVRUARIE 1870 VOJKSOE Șl VEI PUTEA Z LUMINEAZĂ-TE și vei fi Pentru abonamente, anuntiuri si reclame a se adresa In Bucuresci, la administratiunea pariului. In districte la corespundinția jianului prin poștă. La Paris la D. Dams-Halle* grain, rue de Tancienne comedie No. A A. fIUN TI U BIU3 Linia de 30 litere............... 40 bani Inserțiuni și reclame, linia., 2 teT.nouî Leîn. Lei n-Pe and....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase lunî « « 24 « 29. Pe trei luni « 0 12 « 15 uă lună « « 11 . Unu esemplaru 25 bani. Pentru Pans, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « (lor, 7 val. aust ATENEULU ROMANU. Astăzp. Tom, 26 Fevruarie, Spre sera. D C. Stăncescu va ținâuă conferință despre : Mișcarea artistică in Romania in anulu 1869—70. SSLÎ&VSTIUL« TELEGRFICURIT «««ana s. FLORENZA, 8 Marie. Ministrulu do rosbelü a ordinarii a se trămite in concedie 80,000 de óraim. PARIS, 8 Marte. Papa ordină a se împărți proposițiunea în privința infalibilitățîi; oservațiunile asupră’î vor fi primite până la 17 Marte. Guvernulu francesc de la Roma, în modii oficiale, a se admite mandatariului Franciei se ia parte la deliberările conciliului, Antonelli a respuns că va examina costiunea. Bucuresci, “ 1870. A apărută în Iași una «iliaria umoristica supt titlulü Ha-Ha-Ha, și cu devisa „Nihil sine Judei “ Elă anunțiă că are de redactare pe d. Em. Negruzzi. D. Negruzzi nu este, pe câtă* soima, nici roșiu, nici din fracțiune Recomandămă derű fostului ș’actualelui prim-ministru noua ioiă și-i rugămă cu dinadinsula pe amândouî s’o citescă. Póte c’a iei citire îi va sendui și-î va face se cugete. Pare că, cugetându. d. Golescu-Lambru se va convinge că fiecare Zban care mai stă ministru, este unu zeu mare pentru țară, este să îmbrâncim spre vă catastrofa. D. Dumitru Ghica se pregătește a rîde intruna banchetă. Conjurămă case pe strălucitură și multă decoratură fostă prim-ministru se se uite la Papa Tache, Hamalu și Geambașiu. Ilă conjură să se-și aducă aminte că multe abuzuri în alegeri aă făcută în lume guvernele, deri a trăi prin bande de espușcăriașî, a fostă și va fi peste putință. Nu mai vorbim astăzi ca se criticăma și se combatemă. Timpul ă criticeloră ș’ală combaterilor ă a trecută ș’a sosită timpulă apărării. Vorbimu dejű acuma pentru a descepta pe teti ș’a’i provoca la apărare. Reulu s’a făcută. Nu este dejà cu putință ca ensu șî d. Dumitru Ghica se se descepte și se ceră imediata curmare a zeului ? Nu este cu putință se se descepte și se vedă c’a Ticepută cangrena? D. Dumitru Ghica va bancheta Sămbâta viitare. Nu este cu putință se-și aducă aminte de banchetul lui Balthazar, care se desceptă din desfătare numai după ce rămână misteriosă scrise: Mané, Thekul, Pharos! ? — Nu ’nțelegă, Zise Balthazar, nu ’nțelegă aceste cuvinte. Și nici unul din cei de la banchetă nu pricepea, nu putea ’nțelege. Daniel fu chiamată și explica că : „Regatul se va împărți între Medit și Ptrșî.“ Nu este cu putință ca d. Dumitru Ghica se-și împuțineze pecatele, înțelegendă și dumnelui situațiunea și făcându se se taie îndată cangrena ? D. Dumitru Ghica păru a vede ceva, în momentul că rnde își da sfârșitulu ca prim-ministru și clise deputaților e : „Ve dau una avertismentă.“ De ce nu-î merse luciditatea pén’a și-lu da sieși! De ce luciditatea nu-î fu deplină și nu se duse la Capulu Statului, nu-î spuse toții, nu-și mărturi pecatele, nu-î ceru iertare, nu-î arătă că reala trebuie tăiată răpede și din carne viuă, căcî cangrena a ’ncepută și este în natura ieî a merge răpede ș’a fi ’nsocită de morte ? Astăzî celă puțină, inainte d’a se pune la banchetă, se nu maî fiă în stare severră, se ințelegă și s’audă acelă generală Na Jta-Ha, ală căruia d. Em. Negruzzi nu este de cătă resunetulă, acelă Mane, Thekel, Phares, pe care națiunea întregă îlă aretă, îl strigă în suspine, și care nu cere multă solință pentru a fi înțelesă ? Ascultă, d-le Dumitre Ghica, ascultă Principe, căci îți vorbimă cu inima sdrobită de durere și cu sinceritatea omului care, în momentul căndă i s’a aprinsă casa, strigă : — Săriți!— Și decă d. Dumitru Ghica nu t mai puteauci, nici înțelege, ascultați voi, Bosiane, Vernescule, Lahovari, Blaremberg, și toți ceilalți juni și bătrânî, descepați-ve și inpliniți-ve détorii pene maî este timpu. ITitați-ve și vedeți că destrămarea a ajunsă pena se spune la tribuna adunării de către d. Petre Grădiștenu că domnia-sea, cu bandele de es-pușcăriași, a creată situațiunea presinte. Uitați-ve și vedeți că tote județele și ai capitală bandele au bântuită și bântuie totală; ele guverneză, și țipetul generale se rădică pe roíi ce merge! Uitați-ve și vedeți uă situațiune în religiunile guvernementale, care este fără exemplu. Ministrul Ghica vine la putere și declarară oficiale că vine ca anaită ală administrațiunii trecute. Căteva zile mai în urmă acelă minister să dechiară de trădătură și conspiratore pe fostulă cabinetă. Alegerile se facă nu de către alegători, ci de către bandele de es-pușcăriași și de către gendarii deghisați și nedechisați. Ministeriul Ghica, unită pentru a degrada și ucide națiunea, îndată ce se termină operațiunea, începe a se râde pe plă ensușî prin intrige și calomnie. Miniștrii s’acuși unii p’alții de trădători! Ese din ministeriă d. V. Boerescu și organulă se dechiară ci nu s’a retrasă de florile fierului, c pentru ca se poată da brânci d-lu C’ogălniceni. E că moralitatea, e că onorea ș tăria celoră carii erau consilieri a Tronului! ! Se dă brânci d-lui Cogâlniceni și cade de pe fotoliulă de miniștri supt acuzate de trădătură. ’ E că onestitatea, moralitatea și inteligința politică a primului consiliară ală tronului! Și de ce nu ș’ , tutoră celorălalțî consilieri, cari n’ai protestată, sai aretată reală cel mare ce producă acea periculos manoperă?! D. Dumitru Ghica remâne mis nistru, își formeză cabinetulă și se c crede triumfătură, făr’a sei, în vér-ista în care se află, c’acelă care f sraședă pe putregaie s'afundă și se tăvălesce. Abia trecură căte-va dile, r și ecă-să ca-și perde cu totulă capulu, răpesce clopotulă președintelui, i’să a aruncă apoi în obrasă și insultă i astă-felă elă ensușî Camera, care era în bună parte produsulă bandelor ü ș’ală gendarmilor ă sei, îndată colegii sei își dau demisiunea și e că £ prin ulă consiliată ală Tronului ros , togotindu-se de pe treptele ministeriului , c’ună clopotă de gâtă și 1 c’ună uietă generale. Și se ducă filele, ș’altele vină ! și se strecoră la rendulă loră, și nu se pote forma altă ministeriă! c Și după ce întruă țeră se caută una ministeriă în întregă timpă d’atătea bile, S’anunțiă că noulă cambinetă s’a formată cu doi. Golescu- î Lambru de președinte, cu d. Zizin Cantacuzino la finance, cu d. D. ] Cozadini la lucrările publice, și cu ceilalți trei miniștrii din fostul ă ] cabinetă Ghica Cogălniceanu. Cine nu scie c’acestă cabinetă ai provocată și provocă derîderea întregei națiuni? Și cine nu ’nțelege gravitatea unei asemene situațiuni, fiă ea cătă de timpurariă? Și, venindă de la Ministeriă la Camera care l’a primită, ce spectaclu ofere ea națiunii și Europei? 22 de colegie sunt vacante. Nu este acesta ună spectaclu fără exemplu ? Nu este dovada de destrămare a putrezirii? Și ce mai vedenie ? Organulă d-lui Cogălniceanu cere disolverea Camerei. Elă Șice între altele: — 22 de colegie suntă convocate ? Căndă ore sevoră dechiara vacante și celelalte? — Fracțiunea cere disolverea. Stânga întregă a eșită din Cameră, Și drepta și partizan« duă Și al ministerului ce scriă ? Se citimă numai Pressa de ieri și de astarji: „Scimți că intrigile sunt multe și numeróse; cunoscemu că mulți caută, maînainte de votarea bugetului la totale, se facă Camera necomplectă. „A lucra prin intrige, a tripota prin costuri, a combina demisiuni calculate, absințe sau mai bine dosiri spre a face Camera necomplectă, aceste nu sunt procedări nici demne, nici de omeni liberi. Asemene procederilornțelegemii se se Întrebuințeze in Camere ca cele dupe 2 Mai, în Camerele dictaturei și servitudinea, unde vocea liberă era năbușită și unde intriga domina, nu ne mirămîi ca autorii ș’aducătoriî acelui regim« de tristă memorie se aibă asta-si resurse totu la acelașî »pediecte. „Totă fracțiunea s’aruncă in arena luptei. D. Cogalnicenu, cu ochii schintenițî, alerga din deputata in deputata. „Fracțiunea în doliu se retrase atunci în altă cameră, ca vechii Romani pe muntele Aventin, și delibera ce trebuie se facă. „Se pare eise că zelulu unora a inceputü a se immuta ; ni se spune că din 13 fracționiștî, (numere fatale) șese au fosta pentru demisionare și 7 contra , căci, de!., ómeni suntu și duranelorö, și nu toți suntu securi că voru fi rualeșî. , „Fracțiuna s’a coborîu in fine din moastele Aventin. După multă și matură cugetare, a chipzuitu că este maî prudinte se nu s ’și dea demisiunea; muntele Aventin este came norosit și camu plomsü acuma, și nu scime déca mulți din cel ce se suiseră pe deosuia nu s’arü fi răcită atâte in câta alegetoriî se du 1 mai realéga. Bine dórit a făcutu fracțiunea de n’a demisionată ș’a revenite iară și a lua parte la lucrările Camerei.“ Ecă cumu insultă organulu guvernului pe d. Cogălnicenu, penă ieri idolulu senecă cumă insultă Camera produsă supt ministerială Chica Cogălnicânu, e că cuma dechiară că principii cei aplaudă suntă aceia aî interesului personale, că bine aă făcută cei carii n’aă demisionată de frică că nu voră mai fi realeșî. E ă în sfârșită cumu tóte partitele aă spusă, la fendula loră și în felulă loră, c’acestă Cameră n’are în națiune cea mai mică autoritate, celă mai mică prestigiu și că este mortă de felă. Ce derit a mai retiasă? Nimică de câtă uă taberă de corpuri morte în putrezire! Cumă derit, principe, acum îi celă puțină nu vezî situațiunea? Cumu, voi celă puțină, cel de la 11 Fevruarie, și voi, Bosienî, Vernesci, n’o vedeți și n’o espuneți Capului Statului? Cumă nu-î arătați toți că s’a pusă cangrena și nu să puneți în posițiune s’auză str’igarea generale? Cumă nu-î spuneți c’Austria a lucrată și lucreza, și căci acumă este speranța iei cea mai mare: d’a-și resbuna de Sadova ș’a scăpa órecuma de grava posițiune în care se află? Cum să nu-î arătați că chiară străinii vedu periclulă și scriă. „Drei, ce este principele Guza, ie favorea căruia s’a țesută ună completă atâtă de odipsă ? Nimicit mai multă decâtă omulă Austriei, Curtea din Viena i-a oferită mă așilă, după isconirea sea, și să ține un reserva pentru eventualități lesne d’a se prevede. „Ea scie c’acestă despotă tocită, roșă, care n'a avută de cătă ambițiuni vulgare, și monomanii subalterne, deconsiderată prin modulă cu care s’a întrebuințată puterea, nu se va pute urca pe tronă și că acercările sale de restaurare voră ajunge dela civile. Deré cnsușî acelă iarnă refresbelă nu va fi uă pricină minunată de intervenire pentru imperatorele Iosif ?“ Gumă, în sfârșită, nu puneți supt ochii Capului Statului situațiunea asta cumă este, din nenorocire? Cumă nu- spuneți că țera este guvernată de bande de es-pușcăriași ! Cumă nu înretațî uciderile jafurile, prădările și violările de la Mâcăi? Cumă nu arătați că î n județe gendarmii umblă călări pe ómen șii esecută asta felu pentru plăți ilegali? Cumă nulă faceți se vedă pe Hamalulă plimbându-se în Bucuresc călare prin șalele cafeneleloră și bătendă pe omeni, faciă cu supt comisarii poliției? zile Cumă nu’lă faceți se vâră jafu de la vămi, jafurile din totă țara și ilegalitățile ministeriului justiției, și n’aveți cerutură patriotismă d’a’lă lua de mână, cumă a luată lordulu Brougham pe Carlota în palatulă regintelui Enghiterei, ală duce ln balconulă palatului, cumă a condusă-o elă, ș’a’I zice, cumă i-a zisă elă: „Altețatea se’șî aducă aminte In tóta viața sea că nici uă dată nu va scăpa du ura în care poporulü prigonesce pe cel carii, viobinda legea, au atras și asupra patrulord asemene calamități“. Tu adevără că nu înțelegem fi ctimă, în asemene critică și splimêntatare situațiune, Românii nu’și împlinescă datoria loră cea mai sacră către patria și către Capulă Statului. Decă ânsă nu ’nțelegemă, noi celă puțină în miculă nostru cercă, ne-amă împlinită datoria, și acică ne-o împlinimă și astăzi către România și către Capulă Statului. Respunderea dorii nu póte cădea pe noi. FOCULA VISTERIA. Seri sora se strigă „focă la Visteriă.“ Se scia de multă că este focă la Visteriă, déru nu se soia ce focă noă o mai bântuie. Astăzi aflarămă că foculă oelă noă a fostă numai că nouă pre* vestire. S’a arcă hârtiele din trunulă din dulapurile contribuțiuniloră directe. Cumă s’aă arsă aceste hârtie? Uă lampă ardea noptea d’asupra dulapului. Gazură a căzută pe dulapă, lampa a căzută pe dulapă și foculă ș’a ncepută lucrarea sea. Cumă aă scăpată tóte cele halte hârtii prețiose? Ună serginte de josă visita sentinelele. Vezu uă lumină ce nu ’î păru frumósu și inocinte. Inteligintele serginte se dusesusă, vezü incendiulu și scăpa ministerială de financie de acestă mare predă a focului. POLIȚIA COMISARI1 Lü DE GALBEND Aflrmă că comisarul, colorii de galbenă, d. Chițescu, și-a dată demisiunea, încă de la 14 Fevruarie, în termenii următori. Domnule prefecții: „Amu avutu nenorocita ocasiune. — funcționară de 27 ani, — se öü considerații numai de d-vóstru că facü dificultăți serviciului polițienescu, ceea ce nu intră In ideiele mele: probă durata serviciului meuj Demisioneza dorit, lăsându loculu aceluia care vé va conveni d-vb&tră personală mai bine. Primiți, etc. „Chițiscu“. RESOLUȚIUNEA D-LUJ PREPECTC. „S'a primit demisiunea, deși nu pentru motivele aretate printrensa.. . etc. Care voră fi are aceste „dificultăți de serviciă polițienescă“ pe care d. Chițescu le pune și le sublineazâ în demisiunea mea ? De ce natură voră fi fostă are aceste serviete despre care de prefectă se grăbesce a Za ce nu primesce demisiunea „pentru motivele arătate"? Nu le cunosc emüderă oricine înțelege câtă de grave câtă se fiă ele, cândă uă bărbată, care a servită în poliție — și ce poliția! — 27 de ani, refusă d’a le ese»cuta ! Nu le cunoscemü, démü profităm ü d’acésta ocasiune, — acumă mai cu sémn, cândă fostulă domnă Cuza este la modă — spre a aminti unu faptă polițienescu.