Romanulu, martie 1870 (Anul 14)
1870-03-26
ANULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administrațiunaa ín Pasagiu^ lumar, *76. 3. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JOUI, VINERI, 26, 27 MARTE 1870. VQIESCE ȘI VEI PUTEA Leîn. Lei n. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pegese luni « « 24 « 29 Petreî lunî « « 12 « 15uă lună » « 5 « 6 Anii esemplarii 25 bani, Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7'val. austrIUMISTEAZA-TE ȘI VEI PI Pentru abonamente, anunțuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administrațiunea Jianului. In districte fa corespondinții Jianului prin poștă. La Paris la D. Durras-Hallegrain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIU HXLB Linia de 30 litere................. 40 bani inserpuii și reclame, linia.. 2 iemoul ATEU ROMANIU Mercuri, 1(13 Aprile La 8 ,si jumătate ore. D. Ulise de Marsillac va f,inouă conferință despre Filosofia romanțelor. lui George Baud. SERVITIU TELEGRAFICII AI<tROIHAXIIl 1. PARIS, 6 Aprile. — Camera legiuitóre a trecutű la ordinea (file) asupra interpelării relativă la senatul-consulta, cu 227 voturi, contra 43, asprimendu încrederea ’n guvernă. (Survițiule privata ale Monitorului). PARIS, 5 Aprile. — In corpulű legislativa, Leboeuf a anunțata că guvernul a a primita reducerea contingentului armatei la 90,000. Ollivier a primita interpelația în privința puterii constituante. Grevy afisă : „Plebiscitura este mijlocula d’a confisca voința naționale.“ Ollivier a respuns că ministerul nu vrea se facă nimica fără consimțimintii camerei. „Transformata liberale a imperiului fiindă terminată, vomu cere națiune ca se dea constituțiunei liberale sanțiunea pe care a dată-o constituțiunei din 1852. N’avemiî nici uă îngrijire despre resultată, căci națiunea, pusă ’ntre reacție și revoluțiune, va opta pentru libertate.“ Picard combate vin plebiscitule. Jules Favre zice că plebiscitul va fi restaurația completă a puterei despotice. Discuția va urma mâne. Bucuresci, 1870. 1)iarulă guvernului erise în Jîua de Duminică, 22 Marte: „Ne tote mirămS oare se fie causa că d. C. A. Rosetti inventeza și publică că d. Viorenu, ministrulu justiției, ș’arii li dato demisiunea. Aflarame acume motivulu. Peste câteva dill>are se fie alegerea de deputată la colegulul I de Muscelu, in loculu d-lui A. G. Golescu (albu) care a demisionati. Motivul era că d. P. Viorenu, care e de felu din Câmpu-Lungă, își pusese candidatura acolo, contra d-lui Golescu, (jisă Albu, și d. Rosetti crede, în inocintele d-luî calculű, ca, respundindă scirea că d. Viorenu a demisionatű, pate să asemene scrie va influența pe alegetori, și va scăpa alegerea d-luî Golescu. A uitată cosé d. C. A. Rosetti unG micu amenunte ; a uitatu că d. Viorenu s’a mai alesu la Câmpu-Lungă, unde nu era ministru, că d-luî era stimată și iubitü de concetățenii sei, și că prin urmare calitatea sea de ministru nu are cea mai mică influință tu acele colegii.“ Lăsarămă se trecă patru zile peste acestă desfidere ministeriale. Lăsarâmu se respundă miniștrilor d. ânșiî alegătorii colegiului I de la Muscelu. Și cea ce respunsu ne-au trimisü ei ieriseră prin telegramă: „Camapu-Lungu, 6 Aprile, 5 ore, 30 minute sera. „Golegiului ale județului Muscel” realesü deputată pe d. Alesandru Constantina Golescu, cu 10 voturi, contra trei, cea dobândită d. P. Vioreni. P. Bucardiu.“ In urma acestui inteliginte, patriotică și forte semnificătoră respunsu, puține cuvinte se cade se mai dhcemu d-loră miniștri, și école. Așia este: d. Viorenu a fostu alesu în Câmpu-Lungu. Așia este, că d. Viorenu este de felu din Câmpu-Lungă. Credemai că d. Viorenu câta se fia stimatu și iubită de concetățenii sei. Astăzi ease vedemi că calitatea sa de ministru a avută, a trebuită se aibă „uă mare influență în acelă colegiu.“Alegătorii colegiului I din Muscelu au respinsă pe concetățeniilii lorii, tocmai fiindă că este ministru, ca se dea prin elă ună verdicu! contra ministeriului. Ei au respinsă pe concetățeniilă loră, pentru a’i spune lui și cereî că desaprobă pe ceiă care intră întruna asemenea ministeriă. El a respinsă pe concetățeniî loră — care — ca ministru, a făcută a se scamuta procesulă săteniloră de la Guca Macău, i-a făcută a mai sta trei luni în închisare, și ia strămutată din temnița de la Argeșiă la cea de Muscelu. Ei aă respinsă pe concetățeniilă lor, care — ca ministru — violeza legile, spăimentă și pune în grijă mare pe cetățeni și compromite pe Capul Statului, dăndit în judecată și arestăndă preventivă pe cetățeniilă Constantinescu, pentru că lăsă se- scape din mănă și se se spargă oă statuetă de ipsosă. Ei aă respinsă pe concetățeniilă lor, care — ca ministru — a violat legea, arestăndă preventivă pe cei acuzați pentru delicte de presă, a violat-o, dând judecății pe cei carii nu pot fi respumgători după lege, atunci căndă siariulă are ună girante respuníjotoriu; a violat o, făcéndu perchisițiuni pentru a descoperi pe autoru, atunci cându elü n’a supscrisu, cănd élű nu s’aretă, și căndă, după Constituțiune, este acoperită prin respunderea girantelui, totu astă felu precum ă, în regiméle constituționale, capii Statelor sunt acoperiți prin respunderea miniștrilor. Miniștrii actuali au suprimată tote aceste garanții constituționale, și totă ei au pusă, la 22 Marte, cestiunea alegerii d-lui Vioreanu pe acesta teremă. Alegătorii colegiului I din Muscelu au respinsu, respingându pe concetățânulă loră, iubită și stimată, pentru ca se respingă pe miniștrii și actele loră ilegale. Respinsulă s’a dată, cine are ca să se ’nțelegă! Totă din acestă panză de vedere și cetățenii de la Petra, alegători la colegiulă I, ș’au manifestată opiniunile lorii, credințele loră, prin următorea telegramă: „Pétra, 22 Marte, 1870. D-luî Ion Brătianu „BucureScî. „Primiți și felicitările nóstre, pentru realegerea domnieî-voatre de deputată ală colegiului ală 4-lea din Craiova. „Felicitămă și pe alegetorî, pentru coragiule și convingerile lor și în tote împrejurările. „Gr. Miclescu, fim. Filipescu. „Las, Radu, Tim. Șdhecă. „Dumitru Isăcescu, Nicu Călina. „Grig. Isăcescu, const. O. iconomu. „Vas. Andreași, Sot. Panaitiu. „Dumitru Gavrilescu, Const. Vas. Andrieșă. „Vas. T. Stefanescu.“ Nu scrma decât. Ion Brătianu va fi primită acestă telegramă, înregistrată la Petra la No. 297. Scrmă numai că noi amu primitu-o astă- <ji printr’uă epistolă, prin care ni se cere s’o dămă publicității, spre a servi ca ună noă și puterică avertismentă, arătă pentru alegătorii, carii înțelegă, cătă și pentru miniștrii, carii nu înțelegă. Vorbindu de alegătorii, de cetățenii români, carii înțelegu, suntemă firesce conduși la cetățenii din Ploiesci. Ei au citită gravele cuvinte zise în Adunare de către primulă consilieriă ale Tronului. Eî au înțelesă că ministrul voiesce cu orice preț să se scalde în sânge regimele, și d’aceaa violeză legile și se silesce a rapinge la desperare pe cetățeni. Și idată ce aă înțelesă, eî aă împedhează planuri, strejie și pedice aă pusă infernaleloră scopuri și ’ntreprinderi, și l’aă lăsată în liniște se violeze legea, reservându-și negreșită d’a-i respunde în modă legale și putinte, în alegerile ce suntă chiămați a face la 29 Marte. Ministerială a arestată ieri, preventivă, și prin urmare în modă ilegale, pe d. Candiano Popescu, pentru delictă de presă. Cetățenii Ploiesceni au dejucată planului, au oprită pe ministru d’a îmbăia și înneca în sânge regimele celămuă, și-i asecurămă că națiunea le este și le va fi recunoscătorie pentru acestă faptă inteliginte, înțeleptă, patriotică și 'n adevără dinastică. Și Craiovenii, ca și Ploiescenți, acceptândă alegerile de la 29 Marte, pentru a spune din nouă guvernului cine este elă și cari suntă dorințele, credințele și voinția loră, profitară de pensiunea ce le oferi petițiunea comercianților din Bucuresci către Cameră și către Capulă Statului, și manifestară din nou ceea ce credă și voiescă. E că ce ni se scrie din Craiova. Craiova, 23 Marte 1870. Domnule redactare, Ve rogö se bine-voiți a publica Id colanele stimabilului d-v.Jiric alăturatele doue petițiuni, subscrise fie care din ele de 428 cetățeni Craioveni, proprietari, comercianți și industriași, adresate una Măriei Sale Domnitorului și alta d-luî președinte ală adunărei deputaților, prin care aderă lairutate la petițiunile presintate de comercianții din Bucuresci. Nevoile țetei suntă atâtă de tare simțite de tóta poporațiunea, în câtă numerala aderențiloră ar fi fostă îndouită și întreită, decá mai toți industriașii pare fi lipsită pe la bilciuri. Primiți, s. c. 1. N. Măldărescu. Publicămă mai la vale actele de adesiune și <^sema din nou guvernului : „Cine are ochi, vé^á, „Cine are urechi, aut ă. „Cine are capă, înțelagă“ ! Și ’n adevără că este timpă ca ochii se versă, urechiele s’audă și capul ă se ințelagă, căci éeacă pașii ochii cei betrânî, urechiele cele grele și capetele <cele gârbove ale Senatorilorü începă a vede, a audi, a ’nțelege. Senatorii respinseră alaltăieri proiectulă de lege pentru impositură fontiariă, și nu póte fi îndoiela că voră respinge astăzi și impositele pe sare și pe remunerariele oficiarilor și funcționarilor. Și or! câtă ar voi ministeriulă se nu vedă, se ivaudă, se nu ’nțielega, aceste respingeri îlă lovescă tare la capă în cătăilă ensu~șî cată se pricapă. Ș’apoi n’a ’nțelesă are națiunea? Nu pe totă jiua ea dă dovedi c’a ’nțelesă și că nu mai voiesce a se espune la podelele și catastrofele în cari voiescă ministril s’o înnece? Nu s dă pre deja toți c’acestă ministeriă este deja mortă, că cioclii s’aă adunată în juru’i și că peste căte-va cjile se va face immormêntarea? Votulă Senatului dĕrit nu este de câtă uă lopată de terenă mai multă, aruncată pe mormentulă repausațiloru miniștrii, uă vecinică pomenire, cântată și de către cei betrăni. Se nu mai tárágáiescu derű do. miniștrii, căci nimene "nu’i mai ié în seriosă: nimeni, nici însușî clariulă loră, uniculă loră jiariă: Pressal Le amă spusă că suntă morți, leamă spusă ea deja putrezirea a ’nceputu, și cea-a ce amă cjisă este, trebuie se fiă. Aicii deru, aicii vigurosule d. Boierescu, nu mai întârzia, ie locuiț celoră morți și mergi cu tăriă, spre a-ți împlini mai curându misiunea!!... AUTI-CAMERE. Astăzi nu s’a ținută ședință publică nici la Cameră nici la Senată, dérü ședințe secrete și concertări prin anti-camere câte poftescî! Cele de la Cameră mai cu samă au fostă forte nostime; și cumă puteau se fiă astfel, când unii din represintanții lui Popa-Tache se sbuciumaă pentru a nasce ună noă ministeriă, totă supt mâna chinuitore a operatorului Golescu-Lambru ? Primură consilieră ală tronului se mânecase de dimineță pe delula Mitropoliei și, ca nici uadată, lal ore și jumătate era închisă întru o cameră particulariă din localulu Adunarii, și se concerta cu d-nii V. Boerescu, Gr. Balșă, Dimitrie Ghica și G. Cantacuzino asupra întocmirii unui nou consilii al tronului. Concertarea totă urma in taină după amiazb cândă sosi d. ministru Mărzescu. Acesta întrebă unde este primul ministru, și, spuindu-ise că este în camera președintelui Adunării, deschise ușia acestei camere pentru a intra. — Ne iertă, Domnule.......îi zise primulă ministru, lungindă silabele după obiceiă și cu ună aeră care însemna:—eșî afară! — Cumă, Domnule!.... respinse d. Mărzescu, tată refusândă d’a admite grozava realitate care ’nsemna: — ce mai cauți în ministeriă? — Ne iertă, domnule.... Zise d-Gr. Balșiu, cu sunetulă cunoscută ală vocei sale, — avem lucrări.... de biurcă. — Ce felă? aveți lucrări cu el primu-ministru ? dorit și că suntă ministru și solidară cu lucrările colegilor mei...... — Ne iertă, ne ierta, repeți d. Balșă, avemă ceva secretă, lasă-ne. D. Mărzescu îi lăsă în fine și eși, trântindă ușia, — căci altă ceva nu putea se trăntașcâ — forte puțină măgulită de modulă cu care i se dedese pasportulă din ministerie. Martorele oculară, care ne-a raportată acastă scenă, ne a asecurată că d. Mârzescu, în care a trebuită se se descopte d’uă dată amintirea vestitului comunicată al d-lui Lambru Golescu asupra fostului prefect de Iași, — se apucă îndată a-și scrie demisiunea, motivat, rostind în gura mare cuvintele de intriga, de tripofagiu și silindu-se a atrage în ruina sea, și pe Unii Zizin și Cozadin/ Ni se zice că până în sfârșită și acești din urmă s-ar fi înduplecată a lăsa ca d. A. G. Golescu și d. Manu Se semănă singuri, pentru a intra în noua combinare, ce se ticluia în camera d-lui Balștă. Acesta în ceea ce se atinge de concertări secrete. In ceea ce privesce ședințele secrete, ni se asecură că primul consiliariă al tronului ar fi întrebat pe linii deputați de ce este bine se disolve Senatură, care a cutezată a resfișa ministeriului actuale uă nuoă imposită, și încă după cuvintele unui senator e că „va da și 8 și 10 la sută, dora ministeriului actuale nu dă nici ună bană. “ Respunsulă ce unii deputați ar fi dată ministrului se Zice car fi camă ecivalente cu acestea:„pentru ce se disolveți Senatul, și nu mai bine se vedați demisiunea?“ In ședința secretă de la Senată, cestiunea era d’a reveni asupra votului, prin care s’a refusată moală imposită fondiară de 2 la sută, votă pe care ministeriulă declara că nu vă pute privi de câtă cată probă de neîncredere din partea Senatului. Elă voia cu atâtă mai multă se se rapace cu Senatulă, prin revenirea asupra votului, cu câtă îlă durea inima se se retragă mai nainte de a se ilustra printruă nouă și puterică violare de Constituțiune: „vă lege restrictivă în privința presei umoristice“, despre care ministrul justiției spunea Senatorilor„ că este gata și n’are de cătă a le o prezinta. Cu tote aceste, betrănii de la Senato — îndărătnici ca toți betrănii — aă stăruită a nu voi se ’nțelegă că este bine se adopte neauzita procedere d’a reveni asupra votului. Ce va eși și din acesta îndăretniciă ? Vomă vedea resultatulă concertării din camera d-lui Gr. Balșă. Citimă în Monitorulu de ieri c. d. Strajă a plecată de la Paria și in curendă va sosi în Bucurescîs ---------C?<b*zi*CS2Gh---------Ploescî, 23 Marte, 1870. Domnului Dimitrie Brătianu. Onorabile și ilustre cetâțene. Cetățenii Ploeiscenî dă marea și frumósa dorință d’a vă avea represintantele lorăin Adunarea Deputațiloră. Daca credeți, onorabile și ilustre cetățene, că, în starea de astăzi a lucrurilor, puteți face acestă onore urbei vóstre, care vă stimă și vă iubesce, ve rugămă a ne respunde. In adăstarea respunsului d-vóstre, bine-voiți a primi încredințarea de înalta și deosebita considerațiune, ne vă păstrămă. Paraschiva Dimitrescu, Ghiță Ștefănescu, M. Rădulescu, G. Celerescu, G. T. Nicolau, P. Thănescu, H. Matache Slă. , Stan Popescu, Radu Statfianu, N. Candiano, P. N. Apostolescu, N. Apostolescu, G. Hristescu, Bogdan Michălescu,