Romanulu, martie 1870 (Anul 14)

1870-03-26

ANULU ALU PATRU-SPRE­ PECELEA Administrațiunaa ín Pasagiu^ lumar, *76. 3. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JOUI, VINERI, 26, 27 MARTE 1870. VQIESCE ȘI VEI PUTEA Leî­n. Lei n. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe­gese luni « « 24 « 29 Petreî lunî « « 12 « 15­uă lună » « 5 « 6 Anii esemplarii 25 bani, Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7'val. aust­rIUMISTEAZA-TE ȘI VEI PI Pentru abonamente, anunț­­uri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administra­­țiunea­­ Jianului. In districte fa corespondinții­­ Jianului prin poștă. La Paris la D. Durras-Halle­­grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIU HXLB Linia de 30 litere................. 40 bani inserpuii și reclame, linia.. 2 iem­oul ATEU ROMANIU Mercuri, 1(13­ Aprile La 8 ,si jumătate ore. D. Ulise de Marsillac va f,ino­uă con­ferință despre Filosofia romanțelor. lui George Baud. SERVITIU TELEGRAFICII AI<t­­ROIHAXII­l 1. PARIS, 6 Aprile. — Camera legiuitóre a trecutű la ordinea (file) asupra interpelării relativă la senatul-consulta, cu 227 voturi, contra 43, asprimendu încrederea ’n guvernă. (Survițiule privata ale Monitorului). PARIS, 5 Aprile. — In corpulű legisla­tiva, Le­boeuf a anunțata că guvernul a a primita reducerea contingentului armatei la 90,000. Ollivier a primita interpelația în privința puterii constituante. Grevy a­­fisă : „Plebiscitura este mi­jlocula d’a confisca vo­ința naționale.“ Ollivier a respuns­ că mi­­nisterul­ nu vrea se facă nimica fără con­­simțimintii camerei. „Transformata liberale a imperiului fiindă terminată, vomu cere na­țiune­ ca se dea constituțiunei liberale san­­țiunea pe care a dată-o constituțiunei din 1852. N’avemiî nici uă îngrijire despre re­­sultată, căci națiunea, pusă ’ntre reacție și revoluțiune, va opta pentru libertate.“ Pi­card combate vin plebiscitule. Jules Favre­­ zice că plebiscitul­ va fi restaurația com­pletă a puterei despotice. Discuția va urma mâne. Bucuresci, 1870. 1)iarulă guvernului erise în­­ Jîua de Duminică, 22 Marte: „Ne tote mirămS oare se fie causa că d. C. A. Rosetti inventeza și publică că d. Viorenu, ministrulu justiției, ș’arii li dato demisiunea. Aflarame acume motivulu. Peste câte­va dill>­­are se fie alegerea de deputată la coleg­ulul I de Muscelu, in loculu d-lui A. G. Golescu (albu) care a demisionati­. Motivul­ era că d. P. Viorenu, care e de felu din Câm­­pu-Lungă, își pusese candida­tura acolo, contra d-lui Golescu, (jisă Albu, și d. Rosetti crede, în inocintele d-luî calculű, ca, respundindă scirea că d. Vio­renu a demisionatű, pate să asemene scrie va influența pe alegetori, și va scăpa ale­gerea d-luî Golescu. A uitată cosé d. C. A. Rosetti unG micu amenunte ; a uitatu că d. Viorenu s’a­ mai alesu la Câmpu-Lungă, u­nde nu era ministru, că d-luî era stimată și iubitü de concetățenii sei, și că prin ur­mare calitatea sea de ministru nu are cea mai mică influință tu acele colegii­.“ Lăsarămă se trecă patru­­ zile peste acestă desfidere ministeriale. Lă­­sarâmu se respundă miniștrilor d. ânșiî alegătorii colegiului I de la Muscelu. Și cea ce respunsu ne-au trimisü ei ieri­seră prin telegramă: „Camapu-Lungu­, 6 Aprile, 5 ore, 30 minute sera. „Golegiulu­i ale județului Muscel” realesü deputată pe d. Alesandru Constantin­a Golescu, cu 10 voturi, contra trei, ce­a dobândită d. P. Vioreni. P. Bucardiu.“ In urma acestui inteliginte, pa­triotică și forte semnificătoră res­punsu, puține cuvinte se cade se mai dhcemu d-loră miniștri, și éco­le. Așia este: d. Viorenu a fostu alesu în Câmpu-Lungu. Așia este, că d. Viorenu este de felu din Câmpu-Lungă. Credemai că d. Viorenu câta se fia stimatu și iubită de concetățenii sei. Astăzi ease vedem­i­ că calitatea s­a de ministru a avută, a trebuită se aibă „uă mare influență în acelă co­legiu.“­­Alegătorii colegiului I din Muscelu au respinsă pe concetă­­țeniilii lorii, tocmai fiindă că este ministru, ca se dea prin elă ună verdicu­! contra ministeriului. Ei au respinsă pe con­cetățeniilă loră, pentru a’i spune lui și cereî că desaprobă pe ceiă care intră întruna asemenea ministeriă. El a­ respinsă pe concetățeniî loră — care — ca ministru, a făcută a se scamuta procesulă săteniloră de la Guca­ Macău­, i-a făcută a mai sta trei luni în înch­isare, și i­a stră­mutată din temnița de la Argeșiă la cea de Muscelu. Ei aă respinsă pe concetățeniilă lor, care — ca ministru — violeza legile, spăim­entă și pune în grijă mare pe cetățeni și compromite pe Capul­ Statului, dăndit în judecată și ares­­tăndă preventivă pe cetățeniilă Constantinescu, pentru că lăsă se-­ scape din mănă și se se spargă oă statuetă de ipsosă. Ei aă respinsă pe concetățeniilă lor, care — ca ministru — a violat le­gea, arestăndă preventivă pe cei acuzați pentru delicte de presă, a violat-o, dând judecății pe cei carii nu pot­ fi respumgători după lege, atunci căndă­­ siariulă are ună gi­rante respuníjotoriu; a violat o, fă­­céndu perchisițiuni pentru a des­coperi pe autoru, atunci cându elü n’a supscrisu, cănd élű nu s’aretă, și căndă, după Constituțiune, este aco­perită prin respunderea girantelui, totu astă felu precum ă, în regimé­le constituționale, capii Statelor­ sunt­ acoperiți prin respunderea mi­niștri­lor­. Miniștrii actuali au su­primată tote aceste garanții consti­tuționale, și totă ei au pusă, la 22 Marte, cestiunea alegerii d-lui Vio­­reanu pe acesta teremă. Alegătorii colegiului I din Muscelu au res­pinsu, respingându pe concetățâ­­nulă loră, iubită și stimată, pentru ca se respingă pe miniștrii și ac­tele loră ilegale. Respinsulă s’a dată, cine are ca să se ’nțelegă! Totă din acestă panză de vede­re și cetățenii de la Petra, alegă­tori la colegiulă I, ș’au manifestată opiniunile lorii, credințele loră, prin urm­ătorea telegramă: „Pétra, 22 Marte, 1870. D-luî Ion Brătianu „BucureScî. „Primiți și felicitările nóstre, pentru rea­legerea domnieî-voatre de deputată ală co­legiului ală 4-lea din Craiova. „Felicitămă și pe alegetorî, pentru cora­­giule și convingerile lor și în tote împreju­rările. „Gr. Miclescu, fim. Filipescu. „Las, Radu, Tim. Șdhecă. „Dumitru Isăcescu, Nicu Călina. „Grig. Isăcescu, const. O. iconomu. „Vas. Andreași, Sot. Panaitiu. „Dumitru Gavrilescu, Const. Vas. Andrieșă. „Vas. T. Stefanescu.“ Nu scrma decâ­t. Ion Brătianu va fi primită acestă telegramă, în­registrată la Petra la No. 297. Scrmă numai că noi amu primitu-o astă- <ji printr’uă epistolă, prin care ni se cere s’o dămă publicității, spre a servi ca ună noă și puterică avertis­­­­mentă, arătă pentru alegătorii, carii în­țelegă, cătă și pentru miniștrii, carii nu înțelegă. Vorbindu de alegătorii, de cetă­țenii români, carii înțelegu, suntemă firesce conduși la cetățenii din Plo­­iesci. Ei au citită gravele cuvinte­­ zise în Adunare de către primulă consilieriă ale Tronului. Eî au în­­țelesă că ministrul­ voiesce cu ori­ce preț să se scalde în sânge regi­mele, și d’acea­a violeză legile și se silesce a rapinge la desperare pe cetățeni. Și idată ce aă înțelesă, eî aă împedhează planuri, strejie și pedice aă pusă infernaleloră sco­puri și ’ntreprinderi, și l’aă lăsată în liniște se violeze legea, reser­­vându-și negreșită d’a-i respunde în modă legale și putinte, în ale­gerile ce suntă chiămați a face la 29 Marte. Ministerială a arestată ieri, preventivă, și prin urmare în modă ilegale, pe d. Candiano Po­­pescu, pentru delictă de presă. Ce­tățenii Ploiesceni au dejucată pla­nului, au oprită pe ministru d’a îm­băia și înneca în sânge regimele celă­m­uă, și-i asecurămă că na­țiunea le este și le va fi recuno­­scătorie pentru acestă faptă inteli­ginte, înțeleptă, patriotică și 'n a­­devără dinastică. Și Craiovenii, ca și Ploiescenți, acceptândă alegerile de la 29 Mar­te, pentru a spune din nouă gu­vernului cine este elă și cari suntă dorințele, credințele și voinția loră, profitară de pensiunea ce le oferi petițiunea comercianților­ din Bu­­curesci către Cameră și către Ca­pulă Statului, și manifestară din nou cee­a ce credă și voiescă. E că ce ni se scrie din Craiova. Craiova, 23 Marte 1870. Domnule redactare, Ve rogö se bine-voiți a publica Id cola­­nele stimabilului d-v.­­Ji­­ric alăturatele doue petițiuni, subscrise fie care din ele de 428 cetățeni Craioveni, proprietari, comercianți și industriași, adresate una Măriei Sale Domni­torului și alta d-luî președinte ală adunărei deputaților­, prin care aderă lairu­tate la petițiunile presintate de comercianții din Bu­­curesci. Nevoile țetei suntă atâtă de tare simțite de tóta poporațiunea, în câtă numerala a­­derențiloră ar fi fostă îndouită și întreită, decá mai toți industriașii p­are fi lipsită pe la bilciuri. Primiți, s. c. 1. N. Măld­ărescu. Publicămă mai la vale actele de adesiune și <^s­ema din nou gu­vernului : „Cine are ochi, vé^á, „Cine are urechi, aut­ ă. „Cine are capă, înțelagă“ ! Și ’n adevără că este timpă ca ochii se versă, urechiele s’audă și capul ă se ințelagă, căci éea­că pa­­șii ochii cei betrânî, urechiele cele grele și capetele <cele gârbove ale Senatorilorü începă a vede, a audi, a ’nțelege. Senatorii respinseră alaltă­ieri pro­­iectulă de lege pentru impositură font­iariă, și nu póte fi îndoiela că voră respinge astă­zi și impositele pe sare și pe remunerariele oficia­­rilor­ și funcționarilor­. Și or! câtă ar voi ministeriulă se nu vedă, se­­ ivaudă, se nu ’nțielega, aceste res­pingeri îlă lovescă tare la capă în cătă­ilă ensu~șî cată se pricapă. Ș’apoi n’a ’nțelesă are națiunea? Nu pe totă­­ jiua ea dă dovedi c’a ’nțelesă și că nu mai voiesce a se espune la podelele și catastrofele în cari voiescă ministril s’o înnece? Nu s d­ă pre deja toți c’acestă mi­nisteriă este deja mortă, că cioclii s’aă adunată în juru’i și că peste căte-va cjile se va face immormên­­tarea? Votulă Senatului dĕrit nu este de câtă uă lopată de terenă mai multă, aruncată pe morm­en­­tulă repausațiloru miniștrii, uă veci­­nică pomenire, cântată și de către cei betrăni. Se nu mai tárágáiescu derű do. miniștrii, căci nimene "nu’i mai ié în seriosă: nimeni, nici în­­su­șî cl­ariulă loră, uniculă loră­­ jiariă: Pressal Le amă spusă că suntă morți, le­amă spusă ea deja putrezirea a ’nceputu, și cea-a ce amă cjisă este, trebuie se fiă. Aicii deru, aicii vigu­­rosule d. Boierescu, nu mai întâr­zia, ie locuiț celoră morți și mergi cu tăriă, spre a-ți împlini mai cu­­rându misiunea!!... AU­TI-CAMERE. Astăzi nu s’a ținută ședință pu­blică nici la Cameră nici la Senată, dérü ședințe secrete și concertări prin anti-camere câte poftescî! Cele de la Cameră mai cu samă au fostă forte nostime; și cumă pu­teau se fiă ast­fel, când unii din repre­­sintanții lui Popa-Tache se sbuciumaă pentru a nasce ună noă minis­teriă, totă supt mâna chin­ui­tore a operatorului Golescu-Lambru ? Primură consilieră ală tronului se mâneca­se de dimineță pe delula Mitropoliei și, ca nici uadată, lal­ ore și jumătate era închisă întru o cameră particulariă din localulu A­­dunarii, și se concerta cu d-nii V. Boerescu, Gr. Balșă, Dimitrie Ghica și G. Cantacuzino asupra întocmirii unui nou consilii­ al­ tronului. Concertarea totă urma in taină după amia­zb cândă sosi d. minis­tru Mărzescu. Acesta întrebă unde este primul­ ministru, și, spuindu-i­­se că este în camera președintelui Adunării, deschise ușia acestei ca­mere pentru a intra. — Ne iertă, Domnule.......îi zise primulă ministru, lungindă silabele după obiceiă și cu ună aeră care însemna:—eșî afară! — Cumă, Domnule!.... respinse d. Mărzescu, tată refusândă d’a ad­mite grozava realitate care ’nsem­­na: — ce mai cauți în ministeriă? — Ne iertă, domnule.... Zise d-Gr. Balșiu, cu sunetulă cunoscută ală vocei sale, — avem­ lucrări.... de biurcă. — Ce felă? aveți lucrări cu el primu-ministru ? dorit și că suntă ministru și solidară cu lucrările co­­legilor­ mei...... — Ne iertă, ne ierta, repeți d. Balșă, avemă ce­va secretă, lasă-ne. D. Mărzescu îi lăsă în fine și eși, trântindă ușia, — căci altă ce­va nu putea se trăntașcâ — forte puțină măgulită de modulă cu ca­re i se dedese pasportulă din mi­nisterie. Martorele oculară, care ne-a ra­portată acastă scenă, ne a asecurată că d. Mârzescu,­­ în care a trebuită se se descopte d’uă dată amintirea vestitului comunicată al­ d-lui Lam­­­bru­ Golescu asupra fostului prefect de Iași, — se apucă îndată a-și scrie demi­­siunea, motivat­, rostind în gura mare cuvintele de intriga, de tripofagiu și silindu-se a atrage în ruina sea, și pe­­ Unii Zizin și Cozadin/ Ni se zice că până în sfârșită și acești din urmă s-ar fi înduplecată a lăsa ca d. A. G. Golescu și d. Manu Se semănă singuri, pentru a intra în noua combinare, ce se ticluia în ca­mera d-lui Balștă. Acesta în cee­a ce se atinge de concertări secrete. In cee­a ce pri­­vesce ședințele secrete, ni se asecură că primul consiliariă al­ tronului ar fi întrebat pe linii deputați de ce este bine se disolve Senatură, care a cutezată a resfișa ministeriului actuale u­ă nuoă imposită, și încă după cu­vintele unui senator e că „va da și 8 și 10 la sută, dora ministeriului actuale nu­ dă nici ună bană. “ Res­punsulă ce unii deputați ar fi dată ministrului se Zice car fi camă eci­­valente cu acestea:­­„pentru ce se disolveți Senatul, și nu mai bine se ve­dați demisiunea?“ In ședința secretă de la Senată, cestiunea era d’a reveni asupra vo­tului, prin care s’a refusată m­oală imposită fondiară de 2 la sută, votă pe care ministeriulă declara că nu vă pute privi de câtă ca­tă probă de neîncredere din partea Senatului. Elă voia cu atâtă mai multă se se ra­pace cu Senatulă, prin revenirea a­­supra votului, cu câtă îlă durea inima se se retragă mai nainte de a se ilustra printruă nouă și puterică violare de Constituțiune: „vă lege restrictivă în privința presei umo­ristice“, despre care ministrul­ jus­tiției spunea Senatorilor„ că este gata și n’are de cătă a le o prezinta. Cu tote aceste, betrănii de la Senato — îndărătnici ca toți betrănii — aă stă­ruită a nu voi se ’nțelegă că este bine se adopte neauzita procedere d’a reveni asupra votului. Ce va eși și din acesta îndăret­­niciă ? Vomă vedea resultatulă concer­tării din camera d-lui Gr. Balșă. Citimă în Monitorulu de ieri c. d. Strajă a plecată de la Paria și in curendă va sosi în Bucurescîs ---------C?<­b*zi*CS2Gh­­---------­Ploe­scî, 23 Marte, 1870. Domnului Dimitrie Brătianu. Onorabile și ilustre cetâțene. Cetățenii Ploeiscenî dă marea și frumósa dorință d’a vă avea repre­­sintantele loră­in Adunarea De­putațiloră. Daca credeți, onorabile și ilustre cetățene, că, în starea de astă­zi a lucrurilor­, puteți face a­­cestă onore urbei vóstre, care vă stimă și vă iubesce, ve rugămă a ne respunde. In adăstarea respu­nsului d-vóstre, bine-voiți a primi încredințarea de înalta și deosebita considerațiune, ne vă păstrămă. Paraschiva Dimitrescu, Ghiță Ște­fănescu, M. Rădulescu, G. Celeres­­cu, G. T. Nicolau, P. Thănescu, H. Matache Slă. , Stan Popescu, Radu Statfianu, N. Candiano, P. N. Apostolescu, N. Apostolescu, G. Hristescu, Bogdan Michălescu,

Next