Romanulu, mai 1870 (Anul 14)

1870-05-01

VOIESCE ȘI VEI PUTEA Lel n. Le­­n. Pe anii.....p. capitală A8 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 vălună « « 5 « 6 Anu esemplarű 25 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 vai. aust­ rliua de 1 Maiu Hindu­ un serbator« po­porană, tipografia Hindu Închisă ,iarulu nu va apare Sâmbătă. * SERVITXU TELEGRAFICII Al­tî HOMAlil­MnS. VIENA, 10 Main. Bucuresci, 12 Main. PARIS, 10 Main. Resultatulu votului a­­fară din Algeria este: 7,210,296, DA, 1,53­6,610. NU. Numerulü militariloru, cari au votatu NU, este 25,000. Ieri în certiarulă Temple s’a facutü de­­sordine și baricade. Trupele răsipiră pe res­­culațî și luară baricadele. Administrațianea la Pasagrala Roman, No. 1. —Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. VINERI, 1 MAN­T 1870. IIUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțuri și reclama a se adresa in Bucuresci, in administra­­tiunea pariului. In districte la corespondenții­­ pianului prin poștă. La Paris ia D. Darras-Halls­­grain, rue de l’ancienne comedie No. 5 ANUNTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Bucuresci, ÎS £ £ 2« 1870. Grea, forte grea este moștenirea lăsată de către trecutele două mi­­nisterie actualelu­ cabinetă. Cu tote aceste, ori­ce rea are și partea sea cea bună. Grea este situațiunea financiar­ă, lăsată de moștenire de către d-nu Lambru­ Golescu, dérit cătii bine va face ministeriului actuale uă dare de sârnă, sinceră și esaptă a situa­­țiunii nóstre financiarie, și propu­nerea unora mesurî bine nemerite, pentru a vindeca reală făcută ș’a merge d’acum î­nainte priă cale limpede și prin urmare secură! Grea, for­te grea este moștenirea morale, lăsata de guvernul­ de la 16 Noembre 1869. Deja cu cătă înlesnire Cabinetulu actuale își va atrage iubirea, stima, încrederea și bine­cuvântarea națiunii, de va face se ’nceteze îndată abuzurile, și de va trimite naintea justiției pe cei cari i au bălăcită în jafuri și crime, în timpu de 18 luni! Ore d. Ma­­nolache Costaki înțelege­ va oca­­siunea cea bună, ce i se oferă, d’a se rădica în ochii națiunii ș’a de­veni unul­ dintre bărbații noștri politici cei mai însemnați și mai iubiți? Și dacă d-lui nu va ’nțelege, de ce se nu staruim, a crede că vom­ înțelege dd. C. Grădișteanu A. Lahovary, Carpü și Pogora, și ca vor­ profita de ierna cea sterpa și ucid­etorie ce a bântuită națiunea în timpă de 18 luni, pentru a fi priviți de către națiune ca primă­­vara bună, dulce și bine facotorie? Cu tóte că pen’acumă faptele mai începută a ne areta c’a trecută vis­­colulă bandeloră din luna lui Marte, totu­șî noi stăruimă a spera ș’amă oferită, oferimă și vomă mai oferi junelui nostru guvernă multe și fe­lurite ocasiuni d’a curma reală, d’a pedepsi crimele și d’a face se lu­­cescu sarele roditoră ală dreptății ș’ală libertății. Ca se nu lăsămă se trecă nici uă Și fâr’a ne ’ndeplini acestă pro­misiune, punemă luptă ochii d-soră miniștrii plângerile și suspinele u­­nei comune întregi, ce n’a voită se le­audă ministerul ă trecută și pe care le reproduce din nou preotulă du­­hovnică Stefan Mihalache, din co­muna Conțescu­, jiudețul­ Teleor­­manu. Vom­ vedea do. miniștrii, în darea de semă ce publicămă mai la vale, că nenorociții sătianî din acea comună, după ce aă fostă a­­mară jefuiți și bătuți, apoi, fiindă c’aă spusă foculă loră fostului gu­vernă, fură din noă jăfuițî, bătuți, torturați, spănzurați de picioire în clopotnița bisericei. Se citescá doi miniștrii, se trimită bărbați onora­bili pentru a face cercetare, se facă ca dreptatea se lucescá asupra du­­rerilor­ și rațielor, acestoră neno­rociți sătiani și se se desfăteze, în ochii ómenilorü și ai lui Dumnezeu prin bine­cuvântările celoră carii­nă suferită și numai prin dreptatea actualiloră miniștrii durerile loră s’au curmată și ranele loră s’aă vindecată. Măne se deschidă corpurile le­­giuitóre. Care se fiă are calea con­stituționale, pe care va spune minis­­terială că voiesce a intra ? Multă a fostă, puțină a re masă, cumă Șice vorba: s’asceptămă dérü pene mă­ne, ca se putemă judeca pe nouiî miniștrii după fapte. Acesta amu constatatu-o noi enși­­ne la facia locului. Recomandămă guvernului uă epistolă din Botoșani, publicată în Dreptatea, pe care o reproducemă mai la vale, ș’ascep­­tămă se dovedescă prin fapte ce cugetă și ’n acestă gravă cestiune. Nimică însemnată din străinătate, afară de resultatul­ plebiscitului din Francia. Ba nu, avemă să scrie în­semnată și 0că-o. Camera comunelor­ din Engh­­­tera a votată, la a doua citire, cu 124 voturi contra 91 legea care a­­cordă femeiloră dreptul ă d’a vota, conformă condițiunilor­ prin care legea electorale acordă dreptul ă e­­lectorale sefului bărbătescă. In Elveția s’a admisă ca femeiele se se bucure de beneficiele învă­țământului superiore și se potă pri­mi diplome. Patru­spre­zece dame s’aă înscrisă la facultatea de medi­cină din Zurich și urmeză cursu­rile împreună cu studenții. In anul ă trecută două dame, una englese ș’alta rusă, au trecută esamenile de doctori în medicină. Străinele sunt­ admise pe presintarea unui certifi­cată de bună purtare, și indigenele trebuie se tracă u­ă esamene de e­­levă universitariă. Nu credemă că este bine ca fe­meile se intre d'a dreptulu în are­na politică. Ele­­ facă, trebuie se fa­că politică ca socie și ca mame. Credemă ânsă că este bine ca în­­vățământul ă loră se fie în toté e­­gală cu ală bărbaților­, și suntemă securi că universitățile se vor­ des­chide pretutindene femeilor, și că a­­cesta va fi una din cele mai mari și mai binef­ ácătare revoluțiuni, care va contribui puteri că a duce omenirea cu pași răpeși pe calea progresului, mentă aă remasă cinci arestați. Basé dintre aceștia unulă este des­tulă de gravă rănită la capă, su­­purațiunea î­ncepută și este lipsit de ajutorul­ medicală. Acestă ră­nită și ’ntemnițată este comerciante și alegătorii, eră un fostă pușcări­așă, membru ală bandeloră, ca­re o cari’fă­ră rănită și cu tóte aceste suntă lăsați liberi, ar fi dorit celă mai puțină dreptă că, dacă m­ă a­­legétorii, rănită apărăndu-se de a­­gresiunea unui fostă pușcăriașă, este apoi și arestată, se nu fiă lăsată, mai reă de­câtă celă din urmă cri­minale, a căde în periculă numai din ne­ ngrijirea celora ce o să țină în­temnițată. Sperămă énse că șim a­­cestă privință se vor­ lua măsuri grabnice de’ndreptare; și, cee­a ce ne dă mai multă dreptură a spera, este că aflămă că s’aă chiamată ații pentru mâne și 14 marturi din par­tea celora atacați. TELEGRAMA Ploiesei, 12 Maisi 1870. țtiarului ROMANULU Bucuresci Procurorulu a cerut­ închiderea procesu­­uî, basaconie, ca amnistiată. Tribunalulu a respinsă cererea și a judecată procesulu sculpatuluî In lipsă, achitândulu. Pandravu. Nu v­e jucați cu Meh­edințulu! TELEGRAME Severine, 11 Maiu 1870. ■lui redact­ore álu faárului ROMANULU Alegătorii colegiului 3-lea au alesă de de­putată pe d. Nicu Gardareanu, cu 419 vo­turi contra prințului Cuza, cu 138 voturi, cu totä căimăcămia d-lui Grig. Miculeacu. n totu timpulu operațiunea alegerii nu s’a veijuta nici chiar­ pe strade celă mai mică impiegată administrativă. Asia dérii nn vo­­î cu MehedințulOl Constantin Scafeșu. T. Severin, Maiu 1870 țHaruM ROMANULU uită la noi în parte libertatea alegeriloru , déca acesta colegiu a fostă la inspirațiunea profundă a cugetarilor­ séle, a fostă nu­mai In timpulu de faciă, pe care cu dreptă cuvéntu­ală putemu numi și bine-cuventa ca timpu fericita. Credemă de datoria nóstra, réiténdu că astăziî guvernulu respectă libertatea alegeri­­loru, conformă constituțiunii se asecurămă pe Măria Vóstru că Românii din Mehedinți, ca și frații lorü, nu s’au putută despărți și nu se voru desparți nici uă dată de alesulu lorü din 18­66 Aprile, desaprobându pururea pe investigatorii­ veri călca idei de turburări și desordine. Terminăm O, Măria Ta, supuindu-ne că In totu timpulu acestei alegeri nu am­ recruta uă singură persona administrativă ameste­­cându-se directa sea indirectă în voința nos­tru suverană. Se trăiesc! Măria Ta ! Se tră­­iescu România ! Se traiescu guvernulu Mă­riei Télé ! Const. ScafeșiO, deputată și delegată, De­­egațiî George Severineanu, Preotu Stană Niculescu, Al. Viișoreanu, D. C. Viiscovea­­nu, Man. Fratoștițeanu, Dim. Dinu, Sc. Ma­­vropulo, N. Camenița, I. Cernătescu, Gg. Izvoranu, Gáspár, D. Orezanu, Cost. Săvoiu, N. Ionescu, P. Strehaianu, Ap. Gheculescu, On Roates, G. Corean, D. Cornescu, R. Draculescu, G. Popescu, N. Sărbulescu St. Nicolae, Gg. Toma, I. Stăncescu, S. Săr­bulescu, Crăcunescu, St. Ciuculescu, I. Zoi­­tan, B. Popescu, A. Butaru, D. Almajan, A.­­ici, P. Popescu, I. Seceri, M. Parsco­­vianu, Al. Popescu, P. Gheorghiu, I. Dra­­culescu, Al. Bălăcescu, T. Ghițulescu, I. Ghițulescu, G. Stănescu, Gr. Dadală, M. Vălescu, D. Condu, I. Ghiața, I. Notinaru G. Brătabore, D. Gindă, I. Bălteanu, P. R­­exil, P. Flencu, R. Dadoș, I.­­ Ciobă, M. Gregorascu, Croncanescu, C. Bălteanu, I. Zavada, M. Balacea, St. Mic, B. Boarica, D. Popescu, R. Popescu, St. Steriad, N. Băl­teanu, M. Popescu, N. Tănăsescu, M. Poliane, St. Negreanu, I. Ratoteanu, M. Colibășeanu, Z. Teodorescu, I. Mihailescu, B. Zusu, D. Vicarescu, G. Coandă, P. Stanciu, G. Isver­­ceanu, G. Popescu, R. Popescu, I. Bocaia­­nu, P. Bocagis, J. Olea, P. Garjova, Preotu G. Milea, N. Teodorescu, Protop, I. Sache­­arie, St. Negreanu alü 2-lea, C. Stoiceanu, Preotu Grigore Patrute, D. Balojeanu, C. Tănăsescu, Const. Chirică, D. Rujinaru, N. Racoveanu, C. Tarapacciu Otescu, D. Pope­scu, Preotu G. Catihis, B. Predescu, Preotu D. Ciuimia, Preotu Gg. Oprea, Preotu Ione­­scu, Preotu Popescu, Petre Barbovici, D. Tatarescu, urmeza 32 nedescifrabile. FOSTIA ROMANULUI. SE NE IUBIMII UNII PE ALTI 1­ 9 Aprile. Serele cele frumóse au reve­nit; arborilor încep a le da muguri; zambilele, micși unelele și liliaculu prosumă prăvăliele buchetiarelor­, mulțimea ș’a reluatu preum­­blările séle pe bulevarde. După amiațiî, m’amu coborîtu din mansarda mea pentru a resufla aerulu serei Este ora in care Parisula s’arata în tölu frumusețea sea. In timpulű <jë lei ipsosulu faciadeloru ostenesce ochiulu prin monoto­­na’í albeță; carele greu încărcate, sgudue pa­­vagiele suptü­ratele sori colorate; mulțimea 'se încrucișază și se lovesce, ocupată. Dumai d’a nu perde uromon­tura afacerilorü; vede­rea orașului intregü are udü ce aspru și naliüiscriü; îndată casé ce se ivescu stelele, totulu se schimbă; casele cele albe se strigă într’uă umbră vaporosa; nu se mai aude de cătă uruitura träsurelorü cari alerga la vre uă serbare; nu se vede de câtă trecetorî Israiliții vagabond­, isgoniți din Rusia și din Austria, intră necon­tenită și ’n stoluri în România. A­­castă invasiune a fostă una din speculele politice și pecuniare ale guvernului trecută. Numai în Bo­­toșiani aă intrată și s’aă așezată în anulă trecută peste una mită Israe­­lițî străini și fără cea mai mică a­­vere, fără cea mai mică profesiune, veseli și fără treba; munca lasă loculă ce­­lora fără treba. Acuma fle­care resuflă d’a­­cea alergare ardinte a trebiloru­l jilei; pute­rea ce mai remăne este dată plăcerilor­. Balurile luminezii, teatrele se deschidă, prăvăliele cu măncările recoritare se desfă­­téza în lad­a plimbătorilor­, și strigătorii (fiarieloră aprindă felinarele lorü­lucitóre. Parisula ș’a lăsată condeiula, cotula și șor­­țul ă; după ziua de lucru, voiește sera pe­­petrecere; ca stepănit Thebeî, era a lă­sată o jiua de mine pentru afacerile seriose. Imi place a lua parte la acesta oră de serbare, nu pentru a me mesteca la comu­na bucuria, dérü pentru a o privi. Déca bu­curia celorl­alți lună cresce inimele cele golase, ea intăreste pe cele supuse; ea es­te raza feréiul care face se inbobocesca a­­cele doue flori, cari se numesc­ încrederea și pacea. Singura în mijloculu veselei mulțimi, nu me simță isolata, căci ama restrîngerea ve­seliei i.u; familia mea omenesca se bucură de viăță; iéü uă parte frățăscă la fericirea iei. Soți de arme la bătălii pământână, ce aflămă cu fericire că celă pu­țină instrucțiunea în privința scan­dalului comisă la Radu-Vodă, con­formă circulării d-lui Zăgănescu, s’a pusă p’una teremn de dreptate. Ieri, în urma cercetăriloră, s’aă liberată fără nici uă garanțiă 14 inculpați. Ații s’aă liberată pe garafiță chiară doui dintre cei arestați an­­teiă, astă-felă în cătă în acestă mâ­ne pésa de cine se prețiută biruinței? Déca noroculü trece pe lângă noi fără se ne vo<ja și dă altora cu bilșiugă mănghîierile séle, se ne mănghîiăm­ și noi ca amicii lui Par­­menion,­­ficăndă: — Aceștia suptn și ei A­­lesandriiî Coprinsă d’aceste cugetări, mergeama fără nici una altă scopü. Trecémü de p’una tro­­toarü pe cela-l­altu, me intorceamü ’napoi, me opriama la prăvălii și la afișări! Că te póte cineva inveța pe stradele Parisului! Ce muzeul Frupte necunoscute, arme ciudate, mobile din alți timpi și din alte țeii, dobi­­tece din tote climele, imaginele ómenilorü mari, costumele națiunilor­ celora mai de­părtate. Aci este lumea în mustre. Și vede acestu poporu care sa făcută e­­ducațunea la vastrele prăvălielorăi Elți n’a studiată nimica, și cu töte acestea are uă ideiă despre ori­ce lucru. Elü a rețjutu la prăvălia lui Chevet­ananasurile, una finică la grădina Plantelor­, trestia cu zahara vîj­­^indu-se pe Pont Neuf. A dată de măncare ieiloră lui Carter, cunosce cele mai de că­petenia costume naționale după colecțiunea Bucuresci Mării Sale principelui Carol I Domnulu Românilor. Sub-scrișiî delegați ai colegi­ală 4-le de Mehedinți venimu prea plecați a depune la piciorele tronului Mării Vostre și înaltului guvern, cele mai respectuase mulțămiri, pen­tru distinsa alegere ce ați facutu ln perso­­na d-lui Grigorie Simbotianu, ■orefectulu a­­cestuî districte. Décá vre­mă dată a doru­lui Babin, Steligiele lui Goupil i-au pusu suptă ochi vénatórea tigriloru din Africa și ședințele parlamentului englesă , a facutu cunoscință, la parta biuroului Uustrațiunii, cu regina Vittoria, cu imperatorele Austriei și cu Kossuth! NegreșitO că elă­ara trebu­ință de instrucțiune, darü nimene nu­ 10 mai póte face se se mire, căci nimică nu este cu totul­ nou pentru densul. Poți se plimbi pe ștrengarurü Parisului în câte cine părți ale luritei, și, la fie­care lucru stra­­niu, cu care vei crede că i-aî luată ochii, elü îți va respunde, prin cuvênturi sacre­­mentale și poporariu: „cunoscu.“ Ș’apoî câte lucruri nu mai descoperi ui­­tându-te în jurul îl Ce constraste în fisiono­­miele mulțime îl Ce cámpu lotinsti pentru meditarel Fulgeru’a unei căutături, câte-va cuvinte prinse în trecutü deschide­uă mii de perspective. Cauți se ințelegi aceste re­velări nedepline, precumu anticarulă se si­­lesce a descifra inscripțiunea ciuntită a unui vi­chiu monumentű. Reclădesc î­nă istoriă p’unu simplu gestü, p’una singură cuventa.... Jocuri miscatorie ale inteliginței, care se re­--------*—­—* Felicitămă din tota anima pe democrația bucuresciană pentru resultatulu alegerilor, pauseza în ficțiunea greleloră banalități ale realității. Va îl Trecéndu pe lângă pórta unui o­­telit, ven uî, adineauri, una tristă subiepta pentru una din aceste istorii. Incolțulă celă mai puțină luminosa, ună omu sta în pi­­ciore, cu capulü golă și innț­ândă pălăria sea trecetoriloră. Haina lui avea acea cură­țenie seracă care dovedesce să miseriă lun­ga și combătută. Inchiriată cu îngrijire, a­­scundea lipsa rufăriei. Cu chipul ă jumă­tate înveluita printr’ună porii lungă și că­runtă și cu ochii închiși, ca cumă ar fi voită se scape de speraclul umilirii lui, cer­­șiătorul ă­sta mută, fără mișcare. Plimbă­­toriî treceau cu distracțiune pe leng’acea să­răcia, ce o ’nveluia tăcerea și umbra ! Feri­ciți că scăpaă de supărarea plângerii, ei, îșî lui'ji copa ochii. D’uă dată porta ospețului se deschide, unu echipagiu fórte eleganta, cu felioare de argintă și trasă de doui cai negrii, ese încetă ș’apoi se indrepta răpede spre cartierul­ St. Germain. Abia putui zări în fundă schinteierea diamanteloră și florile balului ! Lumina felinareloră trecu ca uă ăi­v Focșianf, 11 Maifi 1870. TELEGRAMA. Redacțiuni <j,iariulm Românulu.

Next