Romanulu, mai 1870 (Anul 14)
1870-05-01
VOIESCE ȘI VEI PUTEA Lel n. Len. Pe anii.....p. capitală A8 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 vălună « « 5 « 6 Anu esemplarű 25 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 vai. aust rliua de 1 Maiu Hindu un serbator« poporană, tipografia Hindu Închisă ,iarulu nu va apare Sâmbătă. * SERVITXU TELEGRAFICII Altî HOMAlilMnS. VIENA, 10 Main. Bucuresci, 12 Main. PARIS, 10 Main. Resultatulu votului afară din Algeria este: 7,210,296, DA, 1,536,610. NU. Numerulü militariloru, cari au votatu NU, este 25,000. Ieri în certiarulă Temple s’a facutü desordine și baricade. Trupele răsipiră pe resculațî și luară baricadele. Administrațianea la Pasagrala Roman, No. 1. —Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. VINERI, 1 MANT 1870. IIUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțuri și reclama a se adresa in Bucuresci, in administratiunea pariului. In districte la corespondenții pianului prin poștă. La Paris ia D. Darras-Hallsgrain, rue de l’ancienne comedie No. 5 ANUNTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Bucuresci, ÎS £ £ 2« 1870. Grea, forte grea este moștenirea lăsată de către trecutele două ministerie actualelu cabinetă. Cu tote aceste, orice rea are și partea sea cea bună. Grea este situațiunea financiară, lăsată de moștenire de către d-nu Lambru Golescu, dérit cătii bine va face ministeriului actuale uă dare de sârnă, sinceră și esaptă a situațiunii nóstre financiarie, și propunerea unora mesurî bine nemerite, pentru a vindeca reală făcută ș’a merge d’acum înainte priă cale limpede și prin urmare secură! Grea, forte grea este moștenirea morale, lăsata de guvernul de la 16 Noembre 1869. Deja cu cătă înlesnire Cabinetulu actuale își va atrage iubirea, stima, încrederea și binecuvântarea națiunii, de va face se ’nceteze îndată abuzurile, și de va trimite naintea justiției pe cei cari i au bălăcită în jafuri și crime, în timpu de 18 luni! Ore d. Manolache Costaki înțelege va ocasiunea cea bună, ce i se oferă, d’a se rădica în ochii națiunii ș’a deveni unul dintre bărbații noștri politici cei mai însemnați și mai iubiți? Și dacă d-lui nu va ’nțelege, de ce se nu staruim, a crede că vom înțelege dd. C. Grădișteanu A. Lahovary, Carpü și Pogora, și ca vor profita de ierna cea sterpa și ucidetorie ce a bântuită națiunea în timpă de 18 luni, pentru a fi priviți de către națiune ca primăvara bună, dulce și bine facotorie? Cu tóte că pen’acumă faptele mai începută a ne areta c’a trecută viscolulă bandeloră din luna lui Marte, totușî noi stăruimă a spera ș’amă oferită, oferimă și vomă mai oferi junelui nostru guvernă multe și felurite ocasiuni d’a curma reală, d’a pedepsi crimele și d’a face se lucescu sarele roditoră ală dreptății ș’ală libertății. Ca se nu lăsămă se trecă nici uă Și fâr’a ne ’ndeplini acestă promisiune, punemă luptă ochii d-soră miniștrii plângerile și suspinele unei comune întregi, ce n’a voită se leaudă ministerul ă trecută și pe care le reproduce din nou preotulă duhovnică Stefan Mihalache, din comuna Conțescu, jiudețul Teleormanu. Vom vedea do. miniștrii, în darea de semă ce publicămă mai la vale, că nenorociții sătianî din acea comună, după ce aă fostă amară jefuiți și bătuți, apoi, fiindă c’aă spusă foculă loră fostului guvernă, fură din noă jăfuițî, bătuți, torturați, spănzurați de picioire în clopotnița bisericei. Se citescá doi miniștrii, se trimită bărbați onorabili pentru a face cercetare, se facă ca dreptatea se lucescá asupra durerilor și rațielor, acestoră nenorociți sătiani și se se desfăteze, în ochii ómenilorü și ai lui Dumnezeu prin binecuvântările celoră cariină suferită și numai prin dreptatea actualiloră miniștrii durerile loră s’au curmată și ranele loră s’aă vindecată. Măne se deschidă corpurile legiuitóre. Care se fiă are calea constituționale, pe care va spune ministerială că voiesce a intra ? Multă a fostă, puțină a re masă, cumă Șice vorba: s’asceptămă dérü pene măne, ca se putemă judeca pe nouiî miniștrii după fapte. Acesta amu constatatu-o noi enșine la facia locului. Recomandămă guvernului uă epistolă din Botoșani, publicată în Dreptatea, pe care o reproducemă mai la vale, ș’asceptămă se dovedescă prin fapte ce cugetă și ’n acestă gravă cestiune. Nimică însemnată din străinătate, afară de resultatul plebiscitului din Francia. Ba nu, avemă să scrie însemnată și 0că-o. Camera comunelor din Enghtera a votată, la a doua citire, cu 124 voturi contra 91 legea care acordă femeiloră dreptul ă d’a vota, conformă condițiunilor prin care legea electorale acordă dreptul ă electorale sefului bărbătescă. In Elveția s’a admisă ca femeiele se se bucure de beneficiele învățământului superiore și se potă primi diplome. Patrusprezece dame s’aă înscrisă la facultatea de medicină din Zurich și urmeză cursurile împreună cu studenții. In anul ă trecută două dame, una englese ș’alta rusă, au trecută esamenile de doctori în medicină. Străinele sunt admise pe presintarea unui certificată de bună purtare, și indigenele trebuie se tracă uă esamene de elevă universitariă. Nu credemă că este bine ca femeile se intre d'a dreptulu în arena politică. Ele facă, trebuie se facă politică ca socie și ca mame. Credemă ânsă că este bine ca învățământul ă loră se fie în toté egală cu ală bărbaților, și suntemă securi că universitățile se vor deschide pretutindene femeilor, și că acesta va fi una din cele mai mari și mai binef ácătare revoluțiuni, care va contribui puteri că a duce omenirea cu pași răpeși pe calea progresului, mentă aă remasă cinci arestați. Basé dintre aceștia unulă este destulă de gravă rănită la capă, supurațiunea începută și este lipsit de ajutorul medicală. Acestă rănită și ’ntemnițată este comerciante și alegătorii, eră un fostă pușcăriașă, membru ală bandeloră, care o cari’fără rănită și cu tóte aceste suntă lăsați liberi, ar fi dorit celă mai puțină dreptă că, dacă mă alegétorii, rănită apărăndu-se de agresiunea unui fostă pușcăriașă, este apoi și arestată, se nu fiă lăsată, mai reă decâtă celă din urmă criminale, a căde în periculă numai din ne ngrijirea celora ce o să țină întemnițată. Sperămă énse că șim acestă privință se vor lua măsuri grabnice de’ndreptare; și, ceea ce ne dă mai multă dreptură a spera, este că aflămă că s’aă chiamată ații pentru mâne și 14 marturi din partea celora atacați. TELEGRAMA Ploiesei, 12 Maisi 1870. țtiarului ROMANULU Bucuresci Procurorulu a cerut închiderea procesuuî, basaconie, ca amnistiată. Tribunalulu a respinsă cererea și a judecată procesulu sculpatuluî In lipsă, achitândulu. Pandravu. Nu ve jucați cu Mehedințulu! TELEGRAME Severine, 11 Maiu 1870. ■lui redactore álu faárului ROMANULU Alegătorii colegiului 3-lea au alesă de deputată pe d. Nicu Gardareanu, cu 419 voturi contra prințului Cuza, cu 138 voturi, cu totä căimăcămia d-lui Grig. Miculeacu. n totu timpulu operațiunea alegerii nu s’a veijuta nici chiar pe strade celă mai mică impiegată administrativă. Asia dérii nn voî cu MehedințulOl Constantin Scafeșu. T. Severin, Maiu 1870 țHaruM ROMANULU uită la noi în parte libertatea alegeriloru , déca acesta colegiu a fostă la inspirațiunea profundă a cugetarilor séle, a fostă numai In timpulu de faciă, pe care cu dreptă cuvéntuală putemu numi și bine-cuventa ca timpu fericita. Credemă de datoria nóstra, réiténdu că astăziî guvernulu respectă libertatea alegeriloru, conformă constituțiunii se asecurămă pe Măria Vóstru că Românii din Mehedinți, ca și frații lorü, nu s’au putută despărți și nu se voru desparți nici uă dată de alesulu lorü din 1866 Aprile, desaprobându pururea pe investigatorii veri călca idei de turburări și desordine. Terminăm O, Măria Ta, supuindu-ne că In totu timpulu acestei alegeri nu am recruta uă singură persona administrativă amestecându-se directa sea indirectă în voința nostru suverană. Se trăiesc! Măria Ta ! Se trăiescu România ! Se traiescu guvernulu Măriei Télé ! Const. ScafeșiO, deputată și delegată, Deegațiî George Severineanu, Preotu Stană Niculescu, Al. Viișoreanu, D. C. Viiscoveanu, Man. Fratoștițeanu, Dim. Dinu, Sc. Mavropulo, N. Camenița, I. Cernătescu, Gg. Izvoranu, Gáspár, D. Orezanu, Cost. Săvoiu, N. Ionescu, P. Strehaianu, Ap. Gheculescu, On Roates, G. Corean, D. Cornescu, R. Draculescu, G. Popescu, N. Sărbulescu St. Nicolae, Gg. Toma, I. Stăncescu, S. Sărbulescu, Crăcunescu, St. Ciuculescu, I. Zoitan, B. Popescu, A. Butaru, D. Almajan, A.ici, P. Popescu, I. Seceri, M. Parscovianu, Al. Popescu, P. Gheorghiu, I. Draculescu, Al. Bălăcescu, T. Ghițulescu, I. Ghițulescu, G. Stănescu, Gr. Dadală, M. Vălescu, D. Condu, I. Ghiața, I. Notinaru G. Brătabore, D. Gindă, I. Bălteanu, P. Rexil, P. Flencu, R. Dadoș, I. Ciobă, M. Gregorascu, Croncanescu, C. Bălteanu, I. Zavada, M. Balacea, St. Mic, B. Boarica, D. Popescu, R. Popescu, St. Steriad, N. Bălteanu, M. Popescu, N. Tănăsescu, M. Poliane, St. Negreanu, I. Ratoteanu, M. Colibășeanu, Z. Teodorescu, I. Mihailescu, B. Zusu, D. Vicarescu, G. Coandă, P. Stanciu, G. Isverceanu, G. Popescu, R. Popescu, I. Bocaianu, P. Bocagis, J. Olea, P. Garjova, Preotu G. Milea, N. Teodorescu, Protop, I. Sachearie, St. Negreanu alü 2-lea, C. Stoiceanu, Preotu Grigore Patrute, D. Balojeanu, C. Tănăsescu, Const. Chirică, D. Rujinaru, N. Racoveanu, C. Tarapacciu Otescu, D. Popescu, Preotu G. Catihis, B. Predescu, Preotu D. Ciuimia, Preotu Gg. Oprea, Preotu Ionescu, Preotu Popescu, Petre Barbovici, D. Tatarescu, urmeza 32 nedescifrabile. FOSTIA ROMANULUI. SE NE IUBIMII UNII PE ALTI 1 9 Aprile. Serele cele frumóse au revenit; arborilor încep a le da muguri; zambilele, micși unelele și liliaculu prosumă prăvăliele buchetiarelor, mulțimea ș’a reluatu preumblările séle pe bulevarde. După amiațiî, m’amu coborîtu din mansarda mea pentru a resufla aerulu serei Este ora in care Parisula s’arata în tölu frumusețea sea. In timpulű <jë lei ipsosulu faciadeloru ostenesce ochiulu prin monotona’í albeță; carele greu încărcate, sgudue pavagiele suptüratele sori colorate; mulțimea 'se încrucișază și se lovesce, ocupată. Dumai d’a nu perde uromontura afacerilorü; vederea orașului intregü are udü ce aspru și naliüiscriü; îndată casé ce se ivescu stelele, totulu se schimbă; casele cele albe se strigă într’uă umbră vaporosa; nu se mai aude de cătă uruitura träsurelorü cari alerga la vre uă serbare; nu se vede de câtă trecetorî Israiliții vagabond, isgoniți din Rusia și din Austria, intră necontenită și ’n stoluri în România. Acastă invasiune a fostă una din speculele politice și pecuniare ale guvernului trecută. Numai în Botoșiani aă intrată și s’aă așezată în anulă trecută peste una mită Israelițî străini și fără cea mai mică avere, fără cea mai mică profesiune, veseli și fără treba; munca lasă loculă celora fără treba. Acuma flecare resuflă d’acea alergare ardinte a trebilorul jilei; puterea ce mai remăne este dată plăcerilor. Balurile luminezii, teatrele se deschidă, prăvăliele cu măncările recoritare se desfătéza în lada plimbătorilor, și strigătorii (fiarieloră aprindă felinarele lorülucitóre. Parisula ș’a lăsată condeiula, cotula și șorțul ă; după ziua de lucru, voiește sera pepetrecere; ca stepănit Thebeî, era a lăsată o jiua de mine pentru afacerile seriose. Imi place a lua parte la acesta oră de serbare, nu pentru a me mesteca la comuna bucuria, dérü pentru a o privi. Déca bucuria celorlalți lună cresce inimele cele golase, ea intăreste pe cele supuse; ea este raza feréiul care face se inbobocesca acele doue flori, cari se numesc încrederea și pacea. Singura în mijloculu veselei mulțimi, nu me simță isolata, căci ama restrîngerea veseliei i.u; familia mea omenesca se bucură de viăță; iéü uă parte frățăscă la fericirea iei. Soți de arme la bătălii pământână, ce aflămă cu fericire că celă puțină instrucțiunea în privința scandalului comisă la Radu-Vodă, conformă circulării d-lui Zăgănescu, s’a pusă p’una teremn de dreptate. Ieri, în urma cercetăriloră, s’aă liberată fără nici uă garanțiă 14 inculpați. Ații s’aă liberată pe garafiță chiară doui dintre cei arestați anteiă, astă-felă în cătă în acestă mâne pésa de cine se prețiută biruinței? Déca noroculü trece pe lângă noi fără se ne vo<ja și dă altora cu bilșiugă mănghîierile séle, se ne mănghîiăm și noi ca amicii lui Parmenion,ficăndă: — Aceștia suptn și ei Alesandriiî Coprinsă d’aceste cugetări, mergeama fără nici una altă scopü. Trecémü de p’una trotoarü pe cela-laltu, me intorceamü ’napoi, me opriama la prăvălii și la afișări! Că te póte cineva inveța pe stradele Parisului! Ce muzeul Frupte necunoscute, arme ciudate, mobile din alți timpi și din alte țeii, dobitece din tote climele, imaginele ómenilorü mari, costumele națiunilor celora mai depărtate. Aci este lumea în mustre. Și vede acestu poporu care sa făcută educațunea la vastrele prăvălielorăi Elți n’a studiată nimica, și cu töte acestea are uă ideiă despre orice lucru. Elü a rețjutu la prăvălia lui Chevetananasurile, una finică la grădina Plantelor, trestia cu zahara vîj^indu-se pe Pont Neuf. A dată de măncare ieiloră lui Carter, cunosce cele mai de căpetenia costume naționale după colecțiunea Bucuresci Mării Sale principelui Carol I Domnulu Românilor. Sub-scrișiî delegați ai colegială 4-le de Mehedinți venimu prea plecați a depune la piciorele tronului Mării Vostre și înaltului guvern, cele mai respectuase mulțămiri, pentru distinsa alegere ce ați facutu ln persona d-lui Grigorie Simbotianu, ■orefectulu acestuî districte. Décá vremă dată a dorului Babin, Steligiele lui Goupil i-au pusu suptă ochi vénatórea tigriloru din Africa și ședințele parlamentului englesă , a facutu cunoscință, la parta biuroului Uustrațiunii, cu regina Vittoria, cu imperatorele Austriei și cu Kossuth! NegreșitO că elăara trebuință de instrucțiune, darü nimene nu 10 mai póte face se se mire, căci nimică nu este cu totul nou pentru densul. Poți se plimbi pe ștrengarurü Parisului în câte cine părți ale luritei, și, la fiecare lucru straniu, cu care vei crede că i-aî luată ochii, elü îți va respunde, prin cuvênturi sacrementale și poporariu: „cunoscu.“ Ș’apoî câte lucruri nu mai descoperi uitându-te în jurul îl Ce constraste în fisionomiele mulțime îl Ce cámpu lotinsti pentru meditarel Fulgeru’a unei căutături, câte-va cuvinte prinse în trecutü deschideuă mii de perspective. Cauți se ințelegi aceste revelări nedepline, precumu anticarulă se silesce a descifra inscripțiunea ciuntită a unui vichiu monumentű. Reclădesc înă istoriă p’unu simplu gestü, p’una singură cuventa.... Jocuri miscatorie ale inteliginței, care se re--------*——* Felicitămă din tota anima pe democrația bucuresciană pentru resultatulu alegerilor, pauseza în ficțiunea greleloră banalități ale realității. Va îl Trecéndu pe lângă pórta unui otelit, ven uî, adineauri, una tristă subiepta pentru una din aceste istorii. Incolțulă celă mai puțină luminosa, ună omu sta în piciore, cu capulü golă și innțândă pălăria sea trecetoriloră. Haina lui avea acea curățenie seracă care dovedesce să miseriă lunga și combătută. Inchiriată cu îngrijire, ascundea lipsa rufăriei. Cu chipul ă jumătate înveluita printr’ună porii lungă și căruntă și cu ochii închiși, ca cumă ar fi voită se scape de speraclul umilirii lui, cerșiătorul ăsta mută, fără mișcare. Plimbătoriî treceau cu distracțiune pe leng’acea sărăcia, ce o ’nveluia tăcerea și umbra ! Fericiți că scăpaă de supărarea plângerii, ei, îșî lui'ji copa ochii. D’uă dată porta ospețului se deschide, unu echipagiu fórte eleganta, cu felioare de argintă și trasă de doui cai negrii, ese încetă ș’apoi se indrepta răpede spre cartierul St. Germain. Abia putui zări în fundă schinteierea diamanteloră și florile balului ! Lumina felinareloră trecu ca uă ăiv Focșianf, 11 Maifi 1870. TELEGRAMA. Redacțiuni <j,iariulm Românulu.