Romanulu, mai 1870 (Anul 14)

1870-05-28

ANULU ALU PATRU-SPRE-JRECELEA Administrațiunea­­ n Pasagin!5 Bornas, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JOUI, 28 MAIU 1870. VOIESCE ȘI VEI PUTEA Levi. Lei­i-Pe ană.P- Capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni “ " ^4 Pe trei luni « “ ‘f­o­uă lună “ * 5 Unui exemplaru 25 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. 29 15 6 aus ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțiuri si reclame a se adresa In Bucuresci, la administra­­tiunea ijiamiului. In districte la corespondinții­­ Jiariuluî prin poștă. La Paris la D. Darras-Hau­s grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ■ANtINTITJRK­­Bl Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 leî nouî Din causa serbării Moșilor­, tipografia fi­ind ü Închisă, Z^dulu nu va spare tineri. SALA ATENEULUI (Casele Beisade Costache, la porta grădinii Cișmegiu). ÎNTRUNIRE ELECTORALE. Adî JOUI, la 7 V, ore sera. Candidații de deputați ai Ca­­pitalei votați in­­­struuirea­ elec­torale­­le Marți sera sun­tii: Nicolae Golescu Ion Bratiana C. A. Roseti! Dumitru Bratiana Teodor I Mehedințean George Al. Ghica PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. 2. Alegătorii colegiului II pentru Aduna­re, convocați pentru­­ ziua de 27 Maiü, vor­ vota în localulü Ospețului comunalü. 3. Alegătorii colegiului III pentru Adu­nare, convocați pentru­­ ziua de 29 Maiü, vor­ vota în 5 secțiuni, pe colori, adică: Secțiunea I din colorea roșie, la ospețulu comunalü, unde este și biurou lü centralii (art. 64 din lege.) Secțiunea II din colorea galbenă, In lo­­calulu ofițerului civilă din circumscripția II, din casa d-lui G. Popescu de pe str. Ar­menescu In colții, uă casă galbenă, (totă în I­rándu cu localulu scólei de băeți, unde s’a făcutu în trecută asemenea alegeri.) Secțiunea III, din culórea verde, in lo­calulu Atheneiul lângă antreulu gradinei Cișmegiu. Secțiunea IV, din culórea albastră, în lo­calulu Monastirei Radu-Vodă. Secțiunea V, din colorea negru, în loca­lulu ofițerului civilu alți circumscripțiuniî a V, din casa d-neî Nastasia Iorgulescu de pe strada Cernicheî No. . . (în locu de casa d-neî Zotovicî de lengă biserica Lucaci, un­de se află scula de fete.) 4. Alegătorii direcți ai colegiului IV, a­­dică delegații din capitală și cei din comu­nele rurale,­ convocați pentru­­ jiua de 31 Maiu, vom­ vota în localulu ospețului comu­nalu ca biuron centralu, conformă art. 64 din legea electorală, (in locu de localulu Monastirei Radu-Vodă, cuma din eróre a fostă publicată mai înainte.) I DEPEȘI TELEGRAFICE.­ ­ServiciulO privatu ale Monitorului.] CONSTANTINOPOLE, 6 Iunie. La 2 ale curentei după ametia a isbucnitu unu in­­cendiu forte mare, care a coprinsu orașului din tóte părțile. Localulu ambasadei engle­­se, alü consulatului americană și portugesm teatru Naum, mai multe biserici și moschee, mii de case și cele mai bogate magazine au arsă cu deseverșire, uu mulțime de morți ș răniți. Incendiul­ nu este încă stinsă. Dau­nele sunt­ incalculabili. București, ” 1870. Primul- ministru promise națiu­nii că alegerile voră fi libere, și dete d-loru Gheorghe și Pantaz Ghica cuvĕntulu seu de onóre ci nu scie nimicu despre esistința ban­­deloru. La rendulă nostru presinta rămî națiunii, de­la 19 Maiu și peni astăzi, fapte autentice, eră­mu pro misiuni și cuvinte, prin cari se constată esistința, multă simțitori pentru națiune, a bandelor­, și ope­­rațiunile loră, sevărșite prin înalt, și patenta protecțiune a administra­țiunii și prin estrema bună-voință a justiției. S’amintim­ că nu presintarămă nici uă violare a legii și nici una din criminalele operațiuni ale ban­dei, fără se fiă atestată de către mai mulți martorî. S’amintimă că opta din­ aceste violări de lege și acte criminale sunt­ constatate de către însu­și primulü procurore, în raportulü seu către ministrulu justiției, și că pâ­nă astădî nicî unula din membrii bandei era foștii arestată. Acestea amintite, se ’nregistrămă âncă câte-va acte de gloriă ale glo­riose­ și domnitoreî bande. Suntu doue séu trei dile de când d. Mihalache Bogdan din Craiova, domiciliată în suburbea Sănțiloră A­­postoli,­­i dată primului procurore uă petițiune, din care reproducemă ac­­uă parte numai. S’asculte do, miniștrii, și toate se voră înveseli inima dumneloru de progresulu ce face națiunea suptă domnia ban­delor ”: „Nefericirea ura adusă a veni din ora­­șiulă Craiova în capitala României, numită i­urescî. Pe la 8—9 ore séra, venindu pe rada Principatelor­-Unite, din colorea al­­istră, m’amu pomenite c’uă céta de bătă­ii­­ sé), mai bine, de tâlhari din codrul­i vine asupra mea în no. de 5, în drep­­tuü scólei de­­uptu Mitropolie. Aceștia, o­­•indu-me io drumu, mi-au cerută unu sfanță­­ cheltuiéla , respundĕndu-le că i­amu, au ceputu pe d’uă perie se-mî tragă palme și i­ mî ié pelária, ére pe d’alta, cău­tându-me •in busunare, mi-au găsită portofoliule cu vini și mi l’aö luată. Făcăndă larmă, aurii ardistulu din acea stradă, numite Stana, și, mindu spre noi, s'a oprită cu doui din Isa céta, căci ceî laltî au fugită. Ducén­­ii-me se spuiu gardistului cea-a ce ama fleritu, acei douî au începutö din nou a’mî ■age palme și cu bâta mi-au spartă capului, apa cumu mă vedeți, domnule prim-procu­­­re. Gardistulu mi-a irisă că eră mare nicî o putere, fiindu că mare ordinulă șefu­­lî seu.“ dă, se află uă bandă de ciomăgași, (séu tâl­hari) cari suntu susținuți de cine nu scriau ... a rădica viața ori­cărui cetăți a lui trece pe acea stradă,­­ziua și noptec, după cum­ se constată din procesele verbale, în­­chiriate în acesta privință și pe cari anu­me îî vomu arăta prin osebită listă. „D-le prefectu 1 Nu m­aî putemu fi securi astăzi, în timpulu de faciă, de vieța nóstra ș’a familielor­ nóstre, din causa acestora in­divizi, fără nici unu căpătâi« ■(’plătiți).“ E că ânea nă petițiune, ce s’a datu asemenea d-lui prim-procurore. D-lui primu-procurore alu Trib. Ilfovii. „D-le Primii-procurore: „Anarhia a ajunsă la culme, nu putemü dși afară din casă fără ca Să nu fimți bă­tuți cu tóta furia de către neșce­­meni ne­cunoscuți, în ale cărora capii se vede d. Va­­sile Velcu, Alesandru Stănescu’ măcelari, și alții din suburbia Dobrotesa. „Probă despre aceste, este că d. Ghiță Toaderu, bocanu în Dobrotesa, a suferită bă­­tae în cafenea alăturea cu prăvălia sea, în fața supra-comisarului Nae Țărușescu, care nu numai că nu ș’a facut­ datoria ca func­ționară și ausiliarü aia procurorului, mărginită numai in a petrece în téla bătuților­. Probă că d. Constantin Radu a fost­ bă­tută asemenea în mijloculu drumului. „Că Ion V. Protopopescu din Dobrotesa suferită asemene bătaie la berăria Mu­ștamn, de unde a fostű târziu pe strade până la marginea gârlei, cu intențiune d’a­ lu arunca acolo. Că tóte stradele și răspăntiele sunt­ ocupate de individe cari ținu drumurile cu intențiune de a bate în voia întâmplării pe ori carii vor­ fi aretați d-lorii G.­­âlcu, A. Stănescu, Țărușescu, s. c. 1. I. N. Protopopescu, M. Gr. Teo­­dorescu, P. Bollaceanu, G. Nico­­lescu, Preotulu P. Popescu, Barbu.“ Tóte aceste reclamări, ca și cele ce se făcură în totă țara de la 18 Maiü și până astă­­zi, renaseră în adormire sau, cumü dice de prim procurore, suntu în cercetare. Ban­dele ânsă opereză necontenită și e că încă una fapta din sera trecută. Ion Săvescu (cărciumaru) și Ni­­colae Marcu, din suburbea Flămânda, ieri­seră, pe la orele 9, fură năpă­diți de un­ detașament și alți ban­dei. Agerți apărători ai ordinii dom­­nitore intrară în casele creștinilor, chiar­ și’Î bătură și pe socla și pe socra lui Ion Săvescu. Bătaia a fostü atătu de vigurosă în câti patiențiî jacü greu bolnavi la spitalul­ Brăncovenu. S’a reclamatu la parchetă însă bătăușii — N­iță Tănase, Meluși și Tom­a, Alecu Purcelu, Florea Ol­­tenu și alții — se preumblă victo­rioși pe stradele capitalei! Și cu acesta moda voiescu doi Manolache Costachi, C. Grădișteanu A. Lahovary și Carp a ferici na­țiunea ș’a întări dinastia! In ade­vera că rătecirea d’apoi este mai rea de­câtu.cea d’ânteiii!.. Dera bătăile urmeză și în alegeri­­că ce s’a petrecută la colegiulu II de Ilfova. După deschiderea ședinței, a în­ceput­ discusiunea asupra biuroului provisoriu. Uă parte din alegători cereați de președinte pe d. Chris­­tea Orescu, cea­l­altă, cea mai nu­­merosă, pe d. Antony Stoianovici Cu tote acestea cel din urmă, con­­siderându că d. Orescu este mai bătrănm, l’au primită de președinte, după ore­cari desbateri. S’a pro­pusă apoi de secretari de partea cea mai numerosă din alegători­a locotenentă Fănuță. Acesta­a a lu­ată locu la biurou. Pentru alți doui­­lea secretarii­ s’a începută ierăși uă desbatere scomotosă. S’a propusă a se oțărî prin votare, împărțindu-se alegetorii în două părți. Cel mai mulți au fostü pentru d. G. Melicu. Cei­l­alți casa au continuată a stri­ga și a se opune. Pe cănd și aceste­a se petreceau în sala de alegere, la ușia sălei era grămădită banda electorale, condu­să de d. Constantinesc­uistulü do­­robanțilorii comunali, Dumitru Io­­nescu, Călii Stănescu și alții. D. Constantinescu sta­bilită pe un ban­că, rechimat de ușia sălei de alegere și dirigea tote mișcările bandei, care făcea una scomotii teribile și cerca­­ chiarű se petrundă în sală. Mai mulți alegători protestezâ din întru contra acestei grămădiri de ban­­diști, ânsușî d. Disescu someză de mai multe ori pe acei indivizi a se retrage, însă fără nici unu resul­­atu. După cererea alegetorilor­, cari voiau asecutarea libertății ale­gerii, ușele s’au închisă de mai multe ori, însă au fost­ deschise cu violință de bande. D. Tase Seor­­enu venia fórte desu la ușiă și schimba vorbe cu capii bandei. In momentulu căndă s’a procesă în sală la alegere prin împărțirea alegetorilorü pentru alți douile se­­retariu, majoritatea pronunțându-se, precumu amu­­lisă, pentru celu mai ține, d. Melicű, banda, ca cumu ar fi respunsu la unu semnale, a începută se stinge: „Afară turbu­rătorii! Afară cei cari tulbură ale­gerea!“ Uă mare învălmășelă a urmată acestei strigări. Unii alegetorii în co­legiulu II de Senatu, d. Zamfirache Hristovici, fosta staroste de panto­fari, care veni a-și lua certificată spre a vota și pentru deputată, pre­cum o făcuse d. G. Gherman la colegiulu I, a fost­ împinsă afară din sală de către d. Tase Scorțeni și aruncată în minele bandei. Ea a începută a­ lă trînti și a­ lă bate cumplită, fără ca autoritatea comu­nale, membrii primăriei, cari se a­­flau în sală și priviau, și poliția care era sosit la scară se fi inter­venită în nici ună modă spre a­ lă scăpă, deși bătăușii erau conduși de fistulu municipalității. Mai mult cetățianî au sărită de l’an scosă din minele bandei și l’au dusu în ca­mera secțiunii administrative, de unde d. Eugeniu Carada și alți patru cetățianî leau condusă la par­chetă. D. procurore Tacianu a ve­nită la facia locului, a primită de­­clarațiunile bătutului și ale marturilor și a închiriatu procesul- seu verbale Nici unula dintre autorii acestora crimi n’a fost case arestată, din potrivit chiar­ pe căndă procurorele închiriă actele constatatare, • eî au urmată face scompta ș’a amenința, aste­felu în­câtă d. Tacianu a fost ă nevoită de doue sau trei orî a eși din biu­rou, unde lucra, și a-l soma se se retragă. Efectul­ somațiunilor a­ fost a ensă altula, căci, îndată după plecarea procurorului, bandi­ții au reîncepută atacurile lor și asalturile contra ușei săleî de vo­tare; alegătorii prestați erau ame­nințați, și cei cari vină luați pe gonă. Vedínda acestea ceî mai mulți din­tr’coșii s’au și retrasă din sală, în­­nainte chiaru de votarea biuroului și definitivă și a h­otărîtă a protesta a Cameră. In momentulu cândă scriemu aceste rânduri ni se spune că bătăile au reîncepută. 3 ore. Bătăile au reî ncepute, ban­­da s’a aședată în permaaniuțjF și ’n facia lumii ș’alegătorii, nemai pu­­tendu pătrunde, bandele au înce­pută a-șî împlini a doua a lora misiune, adică acea­ a d’a vota. Unii ormi, la intrarea comunii, a osta bătută apoi și împlută de sânge de către bandiți. La acesta scrie piaciasta închisă. D-nii mini­ștrii de interne și justiție au venită înșii la comune, înșciințațî de d. G. M. Ghica. Mai mulți cetățiani și comercianți au mersă atunci de an reclamată la miniștrii, aretauda că nu mai suntu securi nici chiarü de viața lorü, cândă bandele se plim­­blă pe straie,­­jiua mâdă mare, și atacă pe cetățianî prin colegiurile electorali și chiar­ prin casele lorű. Ei au cerută a se lua îndată me­­suje și a se aresta bandiții și capii oră, cari au fostü prinși asupra faptului, constatată d’ună mare nu­­merü de marturî. In ce privesce cele petrecute la colegiul­ II, D-ii Miniștrii au de­clarată că acum nu mai potă face nimica, remăindu ca Adunarea se se pronunțe asupra alegerii. Alegă­torii pot a merge însă­măne la vota, cu adausa D-ii Miniștrii, cu asigu­­rarea că vor­ fi proiectați. D-ii alegetori ai colegiului II au respunsu că nu mai potü ave nici uă asigurare, căndă urna a stată trei ore în măna bandeloru, că se vorü apține prin urmare de la a­­cesta alegere remâindü ca se-șî facă protestulű lora motivată la Cameră. In ce privesce colegiulu alü Ill-le. Miniștrii au promisă că voru lua măsurile cele mai energice, au de­clarată pe onerea loru că voru ga­ranta la colegiulü III totu liberta­tea și că voru pedepsi cu asprime ori­ce violență și ilegalitate. După acesta judecătorii de in­strucțiune au începută opera lora. Mai multe deposițiuni s’au făcută constatatare de bătăile comise. La unulți din bandiții arestați s’a gă­sită ună instrumentă, în forma de inelă, avândo­uă grosime ca de unü centimetru și uă mărime ca de unü icosariu, cu care se servia spre a asuma pe alegători. Vomü vede acuma ce va face instrucțiunea, ce vor­ face d-niî mi­niștrii, spre a da satisfacere țerei, ce valore are cuvântulu d-lor de onoré. Pe cândă guvernulă actuale, ca și celu care Ia precesü, își face sie-șî și tronului unu așternută de bâtele bandelor, de es-puscăriași ecă ce publică Gazetta de Garlsruhe, ale cărei­a caracteru oficiosü este bine cunoscută de toți: „Porta a crezută că este dotóre a face cunoscută puterilor­ întru­nirea, în taberă lângă Sh­umla, a unui corp­ de armată a Bulgariei și care va fi reîntăritu de detaș­a­­mente din gardă, adăugăndă că a­­cestă concentrare se face din cau­sa situațiunii în care se află Ro­mânia și ‘n unire cu guvernulii românii. „Unii vedu în acésta întrunire a trupelorű unu respunsu la concern doru soco­li­­st. ■ Bătutulă și despuiatulu de bani pune apoi că, însoțită de d. Cost­ică, revisore peste beuturile spir­­ose, și de d. Ioniță, s’a dusă la omisiune. Acolo directorele i-a clisă ,e mergu la despărțire, unde nu

Next