Romanulu, mai 1870 (Anul 14)
1870-05-28
ANULU ALU PATRU-SPRE-JRECELEA Administrațiunea n Pasagin!5 Bornas, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JOUI, 28 MAIU 1870. VOIESCE ȘI VEI PUTEA Levi. Leii-Pe ană.P- Capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni “ " ^4 Pe trei luni « “ ‘fouă lună “ * 5 Unui exemplaru 25 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. 29 15 6 aus ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțiuri si reclame a se adresa In Bucuresci, la administratiunea ijiamiului. In districte la corespondinții Jiariuluî prin poștă. La Paris la D. Darras-Haus grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ■ANtINTITJRKBl Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 leî nouî Din causa serbării Moșilor, tipografia fiind ü Închisă, Z^dulu nu va spare tineri. SALA ATENEULUI (Casele Beisade Costache, la porta grădinii Cișmegiu). ÎNTRUNIRE ELECTORALE. Adî JOUI, la 7 V, ore sera. Candidații de deputați ai Capitalei votați instruuirea electoralele Marți sera suntii: Nicolae Golescu Ion Bratiana C. A. Roseti! Dumitru Bratiana Teodor I Mehedințean George Al. Ghica PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. 2. Alegătorii colegiului II pentru Adunare, convocați pentru ziua de 27 Maiü, vor vota în localulü Ospețului comunalü. 3. Alegătorii colegiului III pentru Adunare, convocați pentru ziua de 29 Maiü, vor vota în 5 secțiuni, pe colori, adică: Secțiunea I din colorea roșie, la ospețulu comunalü, unde este și biurou lü centralii (art. 64 din lege.) Secțiunea II din colorea galbenă, In localulu ofițerului civilă din circumscripția II, din casa d-lui G. Popescu de pe str. Armenescu In colții, uă casă galbenă, (totă în Irándu cu localulu scólei de băeți, unde s’a făcutu în trecută asemenea alegeri.) Secțiunea III, din culórea verde, in localulu Atheneiul lângă antreulu gradinei Cișmegiu. Secțiunea IV, din culórea albastră, în localulu Monastirei Radu-Vodă. Secțiunea V, din colorea negru, în localulu ofițerului civilu alți circumscripțiuniî a V, din casa d-neî Nastasia Iorgulescu de pe strada Cernicheî No. . . (în locu de casa d-neî Zotovicî de lengă biserica Lucaci, unde se află scula de fete.) 4. Alegătorii direcți ai colegiului IV, adică delegații din capitală și cei din comunele rurale, convocați pentru jiua de 31 Maiu, vom vota în localulu ospețului comunalu ca biuron centralu, conformă art. 64 din legea electorală, (in locu de localulu Monastirei Radu-Vodă, cuma din eróre a fostă publicată mai înainte.) I DEPEȘI TELEGRAFICE. ServiciulO privatu ale Monitorului.] CONSTANTINOPOLE, 6 Iunie. La 2 ale curentei după ametia a isbucnitu unu incendiu forte mare, care a coprinsu orașului din tóte părțile. Localulu ambasadei englese, alü consulatului americană și portugesm teatru Naum, mai multe biserici și moschee, mii de case și cele mai bogate magazine au arsă cu deseverșire, uu mulțime de morți ș răniți. Incendiul nu este încă stinsă. Daunele sunt incalculabili. București, ” 1870. Primul- ministru promise națiunii că alegerile voră fi libere, și dete d-loru Gheorghe și Pantaz Ghica cuvĕntulu seu de onóre ci nu scie nimicu despre esistința bandeloru. La rendulă nostru presinta rămî națiunii, dela 19 Maiu și peni astăzi, fapte autentice, erămu pro misiuni și cuvinte, prin cari se constată esistința, multă simțitori pentru națiune, a bandelor, și operațiunile loră, sevărșite prin înalt, și patenta protecțiune a administrațiunii și prin estrema bună-voință a justiției. S’amintim că nu presintarămă nici uă violare a legii și nici una din criminalele operațiuni ale bandei, fără se fiă atestată de către mai mulți martorî. S’amintimă că opta din aceste violări de lege și acte criminale sunt constatate de către însuși primulü procurore, în raportulü seu către ministrulu justiției, și că până astădî nicî unula din membrii bandei era foștii arestată. Acestea amintite, se ’nregistrămă âncă câte-va acte de gloriă ale gloriose și domnitoreî bande. Suntu doue séu trei dile de când d. Mihalache Bogdan din Craiova, domiciliată în suburbea Sănțiloră Apostoli,i dată primului procurore uă petițiune, din care reproducemă acuă parte numai. S’asculte do, miniștrii, și toate se voră înveseli inima dumneloru de progresulu ce face națiunea suptă domnia bandelor ”: „Nefericirea ura adusă a veni din orașiulă Craiova în capitala României, numită iurescî. Pe la 8—9 ore séra, venindu pe rada Principatelor-Unite, din colorea alistră, m’amu pomenite c’uă céta de bătăii sé), mai bine, de tâlhari din codruli vine asupra mea în no. de 5, în dreptuü scólei deuptu Mitropolie. Aceștia, o•indu-me io drumu, mi-au cerută unu sfanță cheltuiéla , respundĕndu-le că iamu, au ceputu pe d’uă perie se-mî tragă palme și i mî ié pelária, ére pe d’alta, căutându-me •in busunare, mi-au găsită portofoliule cu vini și mi l’aö luată. Făcăndă larmă, aurii ardistulu din acea stradă, numite Stana, și, mindu spre noi, s'a oprită cu doui din Isa céta, căci ceî laltî au fugită. Ducénii-me se spuiu gardistului cea-a ce ama fleritu, acei douî au începutö din nou a’mî ■age palme și cu bâta mi-au spartă capului, apa cumu mă vedeți, domnule prim-procure. Gardistulu mi-a irisă că eră mare nicî o putere, fiindu că mare ordinulă șefulî seu.“ dă, se află uă bandă de ciomăgași, (séu tâlhari) cari suntu susținuți de cine nu scriau ... a rădica viața oricărui cetăți a lui trece pe acea stradă,ziua și noptec, după cum se constată din procesele verbale, închiriate în acesta privință și pe cari anume îî vomu arăta prin osebită listă. „D-le prefectu 1 Nu maî putemu fi securi astăzi, în timpulu de faciă, de vieța nóstra ș’a familielor nóstre, din causa acestora indivizi, fără nici unu căpătâi« ■(’plătiți).“ E că ânea nă petițiune, ce s’a datu asemenea d-lui prim-procurore. D-lui primu-procurore alu Trib. Ilfovii. „D-le Primii-procurore: „Anarhia a ajunsă la culme, nu putemü dși afară din casă fără ca Să nu fimți bătuți cu tóta furia de către neșcemeni necunoscuți, în ale cărora capii se vede d. Vasile Velcu, Alesandru Stănescu’ măcelari, și alții din suburbia Dobrotesa. „Probă despre aceste, este că d. Ghiță Toaderu, bocanu în Dobrotesa, a suferită bătae în cafenea alăturea cu prăvălia sea, în fața supra-comisarului Nae Țărușescu, care nu numai că nu ș’a facut datoria ca funcționară și ausiliarü aia procurorului, mărginită numai in a petrece în téla bătuților. Probă că d. Constantin Radu a fost bătută asemenea în mijloculu drumului. „Că Ion V. Protopopescu din Dobrotesa suferită asemene bătaie la berăria Muștamn, de unde a fostű târziu pe strade până la marginea gârlei, cu intențiune d’a lu arunca acolo. Că tóte stradele și răspăntiele sunt ocupate de individe cari ținu drumurile cu intențiune de a bate în voia întâmplării pe ori carii vor fi aretați d-lorii G.âlcu, A. Stănescu, Țărușescu, s. c. 1. I. N. Protopopescu, M. Gr. Teodorescu, P. Bollaceanu, G. Nicolescu, Preotulu P. Popescu, Barbu.“ Tóte aceste reclamări, ca și cele ce se făcură în totă țara de la 18 Maiü și până astăzi, renaseră în adormire sau, cumü dice de prim procurore, suntu în cercetare. Bandele ânsă opereză necontenită și e că încă una fapta din sera trecută. Ion Săvescu (cărciumaru) și Nicolae Marcu, din suburbea Flămânda, ieriseră, pe la orele 9, fură năpădiți de un detașament și alți bandei. Agerți apărători ai ordinii domnitore intrară în casele creștinilor, chiar și’Î bătură și pe socla și pe socra lui Ion Săvescu. Bătaia a fostü atătu de vigurosă în câti patiențiî jacü greu bolnavi la spitalul Brăncovenu. S’a reclamatu la parchetă însă bătăușii — Niță Tănase, Meluși și Toma, Alecu Purcelu, Florea Oltenu și alții — se preumblă victorioși pe stradele capitalei! Și cu acesta moda voiescu doi Manolache Costachi, C. Grădișteanu A. Lahovary și Carp a ferici națiunea ș’a întări dinastia! In adevera că rătecirea d’apoi este mai rea decâtu.cea d’ânteiii!.. Dera bătăile urmeză și în alegerică ce s’a petrecută la colegiulu II de Ilfova. După deschiderea ședinței, a început discusiunea asupra biuroului provisoriu. Uă parte din alegători cereați de președinte pe d. Christea Orescu, cealaltă, cea mai numerosă, pe d. Antony Stoianovici Cu tote acestea cel din urmă, considerându că d. Orescu este mai bătrănm, l’au primită de președinte, după orecari desbateri. S’a propusă apoi de secretari de partea cea mai numerosă din alegătoria locotenentă Fănuță. Acestaa a luată locu la biurou. Pentru alți douilea secretarii s’a începută ierăși uă desbatere scomotosă. S’a propusă a se oțărî prin votare, împărțindu-se alegetorii în două părți. Cel mai mulți au fostü pentru d. G. Melicu. Ceilalți casa au continuată a striga și a se opune. Pe cănd și acestea se petreceau în sala de alegere, la ușia sălei era grămădită banda electorale, condusă de d. Constantinescuistulü dorobanțilorii comunali, Dumitru Ionescu, Călii Stănescu și alții. D. Constantinescu stabilită pe un bancă, rechimat de ușia sălei de alegere și dirigea tote mișcările bandei, care făcea una scomotii teribile și cerca chiarű se petrundă în sală. Mai mulți alegători protestezâ din întru contra acestei grămădiri de bandiști, ânsușî d. Disescu someză de mai multe ori pe acei indivizi a se retrage, însă fără nici unu resulatu. După cererea alegetorilor, cari voiau asecutarea libertății alegerii, ușele s’au închisă de mai multe ori, însă au fost deschise cu violință de bande. D. Tase Seorenu venia fórte desu la ușiă și schimba vorbe cu capii bandei. In momentulu căndă s’a procesă în sală la alegere prin împărțirea alegetorilorü pentru alți douile seretariu, majoritatea pronunțându-se, precumu amulisă, pentru celu mai ține, d. Melicű, banda, ca cumu ar fi respunsu la unu semnale, a începută se stinge: „Afară turburătorii! Afară cei cari tulbură alegerea!“ Uă mare învălmășelă a urmată acestei strigări. Unii alegetorii în colegiulu II de Senatu, d. Zamfirache Hristovici, fosta staroste de pantofari, care veni a-și lua certificată spre a vota și pentru deputată, precum o făcuse d. G. Gherman la colegiulu I, a fost împinsă afară din sală de către d. Tase Scorțeni și aruncată în minele bandei. Ea a începută a lă trînti și a lă bate cumplită, fără ca autoritatea comunale, membrii primăriei, cari se aflau în sală și priviau, și poliția care era sosit la scară se fi intervenită în nici ună modă spre a lă scăpă, deși bătăușii erau conduși de fistulu municipalității. Mai mult cetățianî au sărită de l’an scosă din minele bandei și l’au dusu în camera secțiunii administrative, de unde d. Eugeniu Carada și alți patru cetățianî leau condusă la parchetă. D. procurore Tacianu a venită la facia locului, a primită declarațiunile bătutului și ale marturilor și a închiriatu procesul- seu verbale Nici unula dintre autorii acestora crimi n’a fost case arestată, din potrivit chiar pe căndă procurorele închiriă actele constatatare, • eî au urmată face scompta ș’a amenința, astefelu încâtă d. Tacianu a fost ă nevoită de doue sau trei orî a eși din biurou, unde lucra, și a-l soma se se retragă. Efectul somațiunilor a fost a ensă altula, căci, îndată după plecarea procurorului, bandiții au reîncepută atacurile lor și asalturile contra ușei săleî de votare; alegătorii prestați erau amenințați, și cei cari vină luați pe gonă. Vedínda acestea ceî mai mulți dintr’coșii s’au și retrasă din sală, înnainte chiaru de votarea biuroului și definitivă și a hotărîtă a protesta a Cameră. In momentulu cândă scriemu aceste rânduri ni se spune că bătăile au reîncepută. 3 ore. Bătăile au reî ncepute, banda s’a aședată în permaaniuțjF și ’n facia lumii ș’alegătorii, nemai putendu pătrunde, bandele au începută a-șî împlini a doua a lora misiune, adică acea a d’a vota. Unii ormi, la intrarea comunii, a osta bătută apoi și împlută de sânge de către bandiți. La acesta scrie piaciasta închisă. D-nii miniștrii de interne și justiție au venită înșii la comune, înșciințațî de d. G. M. Ghica. Mai mulți cetățiani și comercianți au mersă atunci de an reclamată la miniștrii, aretauda că nu mai suntu securi nici chiarü de viața lorü, cândă bandele se plimblă pe straie,jiua mâdă mare, și atacă pe cetățianî prin colegiurile electorali și chiar prin casele lorű. Ei au cerută a se lua îndată mesuje și a se aresta bandiții și capii oră, cari au fostü prinși asupra faptului, constatată d’ună mare numerü de marturî. In ce privesce cele petrecute la colegiul II, D-ii Miniștrii au declarată că acum nu mai potă face nimica, remăindu ca Adunarea se se pronunțe asupra alegerii. Alegătorii pot a merge însămăne la vota, cu adausa D-ii Miniștrii, cu asigurarea că vor fi proiectați. D-ii alegetori ai colegiului II au respunsu că nu mai potü ave nici uă asigurare, căndă urna a stată trei ore în măna bandeloru, că se vorü apține prin urmare de la acesta alegere remâindü ca se-șî facă protestulű lora motivată la Cameră. In ce privesce colegiulu alü Ill-le. Miniștrii au promisă că voru lua măsurile cele mai energice, au declarată pe onerea loru că voru garanta la colegiulü III totu libertatea și că voru pedepsi cu asprime orice violență și ilegalitate. După acesta judecătorii de instrucțiune au începută opera lora. Mai multe deposițiuni s’au făcută constatatare de bătăile comise. La unulți din bandiții arestați s’a găsită ună instrumentă, în forma de inelă, avândouă grosime ca de unü centimetru și uă mărime ca de unü icosariu, cu care se servia spre a asuma pe alegători. Vomü vede acuma ce va face instrucțiunea, ce vor face d-niî miniștrii, spre a da satisfacere țerei, ce valore are cuvântulu d-lor de onoré. Pe cândă guvernulă actuale, ca și celu care Ia precesü, își face sie-șî și tronului unu așternută de bâtele bandelor, de es-puscăriași ecă ce publică Gazetta de Garlsruhe, ale căreia caracteru oficiosü este bine cunoscută de toți: „Porta a crezută că este dotóre a face cunoscută puterilor întrunirea, în taberă lângă Shumla, a unui corp de armată a Bulgariei și care va fi reîntăritu de detașamente din gardă, adăugăndă că acestă concentrare se face din causa situațiunii în care se află România și ‘n unire cu guvernulii românii. „Unii vedu în acésta întrunire a trupelorű unu respunsu la concern doru socolist. ■ Bătutulă și despuiatulu de bani pune apoi că, însoțită de d. Costică, revisore peste beuturile spirose, și de d. Ioniță, s’a dusă la omisiune. Acolo directorele i-a clisă ,e mergu la despărțire, unde nu