Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-30

558 ROMANULU 3­0 IUNIU 1870 «is’ libertatea, și d-lu’, venindu la ra’mis­­terii, a deserme ușa ’nehhisorii d-luî Candiano, care erea 'nchise pentru procese de presă. T­. fiandiano. Ame dobândiții și eö pușcăria. D. Lahovari termină Z'cendu că Pleio­­scilorui 8’a garantata libertatea și trebuia se se mulțămască. Camera va judeca și jude­cata crede că va fi favorabile miniștrilor­. Guvernulü ș’a făcuta datoria, mănu­indă or­dinea și garantându libertatea. Se cere dnchciderea discusiunii. D. Nie. Blaremberg vorbesce contra 'nch­iderii discusiunii, spre a vorbi ca repre­­sintante ale colegiului IV, persona d-sele Sinde pusă in discusiune cu nisce interese multe mai mari. Cestiunea bluselor­ nu s’a agitații pene acuma. Nu crede că e bine a se țiice că haina ’m­alii séü josoresce pe om”. Nu crede bine a se acredita că cineva nu este espresiunea sireniloru, déca. n’are haina lore, cum s’a țjisil. In colegiulu IV nu sunltS numai sătianii cari votéza, ci și industrialii din orașe. Unü aatianü póte fi preotu séu profesore și va fi In colegiulu III. Așia dérü nu numai sătenii compune colegiule IV. Și apoi toto­­deauna s&tébule se uită mai susü de câtü ele. înțelege că represintantele colegiului IV se apere interesele colegiului IV, adică se nu fie contrazicere Intre interesele ce ele apără și ’ntre mandatul d’ab­sd de către colegiul­ al­j IV-lea, dare se nu se zică ci numai țărani trebuiesca se vie din co­­legiul­ IV. D. Blaremberg adauge că una din doctrinele funeste și pe care n’o susține este că un­ colegiu nu pate fi terorisata de câte de guverne. Nu numai administrația, ci și primăria, și partitele facű presiune. D-sea va vota dére In contra alegerii aces­teia fiindu că ș’a luat­ ingagiamentu a vota contra tuturorü alegerilor­ bănuite chiar­, nu numai pătata de ingerință, căci aci s’a ’ncrucișatft baionetă cu baionetă și e destuni­ neasta, fără a mai cerceta de unde au ve­­nit ingerințele. Protestă dére, âncă vă dată, contra ostracismului facuta în privința unora persone, ca neputându fi represintanții colegiului alö IV-lea. D. Petre Grădiștenu vorbesce pentru in­­chiderea discnsiunii. Puindu-se la vot­, se ’nchide. Se pune la vot și validarea alegerii d-lui Ion Brătianu la coleg. IV de Prahova și re­sul­tatulu este: Voturi esprese 105. Maj. de două treimi 70. Abținere­­ a d-lui I. C. Brătianu. Voturi pentru validare 75. Voturi contra validării 30. Președintele declară că adunarea a admis validarea și proclamă de deputații ale cole­giului IV de Prahova pe d. I. C. Brătianu. D. Aristide Pascali­ întreba pe d. prim ministru . Fiindu­că Camera nu e convocată de câta pentru 15 Z^e aceste termenii espiri mâne-poi-mâne, întreba pe d. președinte al­ consi­lului de miniștrii, va ave grațiositatea se pre unge­ ca sesiunea Camerei peste ter­­menul­ de 1 b­ob«» 8Pre a 80 puté Camera constitui și alege biuroule? D. primii ministru respunde că, după dec­orațiunile data, nu póte d. Pascalii gr­­or< supun­ ci guvernulü arü voi se facă unu actu de escamotare și a remâne la putere fără ca Camera se fie constituită și se se rostesca asupra posițiunei ministeriale. Came­rei dorö i se va da timpulu materiala ca se pótu se ’și esprime dorința și voința sea. Se pune la vota prin sculare și ședere propunerea susținută de 5 deputați d’a se numi u­ anchetă parlamentară care se cer­ceteze neregularitâțile ivite n alegerea co­­giului IV de Ploitsch, și se admite in una­nimitate propunerea. D. Ion C. Brătianu, în cestiune per­sonale, arătă că nu va ’ntreține pe Cameră cu persona d-sele. D. N. Blaremberg a redicatü énsé uă ceg­­tiuue c re póte a ’ncelalü pe mulți asupra cuvintelorü d-sé!e de lerí. A­nțelese că d. alesü la colegiule IV de Muscelu se țipe ieri, dére nu și alții și cu atâte mai puținO d. N. Blaremberg. S'Șț1,1 im a Curge puteam­ sus­,iné eö, Zice d. Bră­tianu, că colegiule IV trebuia se trămită numai mantale albe — țeranî — căci pro­testam atunci, nu numai In contra alegerii mele la colegiule IV, dér” chiare în contra șederii mele in Cameră. Cea ce am­ vrutu se zicu ieri, a fost­ că voie se se puie co­legiule IV in condițiuni de neatârnare și a­­poi că 'mi pare rea că nu e în Camară ș’tine represintante ale acelei clase cu șuba albe, țăranii, ca se vézu și ei nevoile țerei. D. Blaremberg a zise că unde se vedé în alte țerî, unde se vede ’n Francia bluze albe ? In Francia a fostö­uă epocă recente i n care clasa țeraniloru s’a confundată cu cele halte. La noi ensé n’a foste acésta contopire. D-sea doré, continuă d. Brătianu, a­f^ă c’aru fi de dorite se intre in Cameră și cla­­sa țeranilor, spre a se face se dispară orî ce distincțiune de clasă. D-sea trăiesce la țară, cu țeraniî, de di­­minața péné séra, seri care suntu nevoile și prejudecățile lor­. D’acea dore va dori și va câta ca totö-d’auna se vie și ei aci, se se facă uă fusiune între clase, ne mai remâmda nici uă prejudecare între ele. D. N. Baremberg déré nu l’a înțeles­ și datű uă rea interpretare cuvintelora d-sele. Ș’apoi, nici ma facuta alusiune la d. N. Blaremberg, care nu era alesü cu con­­cursulu guvernului. D. Aristide Pascalu­ vorbesce în ces­tiune personale contra d-lui Costa-Foru, cerende ca se fie indulginte Camera pentru d-lum, care nu aparține nici unui partitü, pe cându d. Costa-Foru aparține unei partite, vechiei drepte, și toto­deauna cela ce aparține, unei partite e mai forte, fiinda susținuta de ea. D. Costa-Foru, facénde ieri alusiune la dis­­cursulü d-sele de Jeul, a menționată despre suferințele d-sale în timpulu alegerilor­ cu presiune. Cumő ? D. Costa-Foru, detrenulu rectore ale Universității, vechiulu profesore de drepte, d. Costa-Foru fostulu colegă alü d-luî Ie­­purenu la 1860 la a cărui scolă a debu­tată, tocmai d-lui vine se’î atribuie pasiu­nea p­rsonale ? Nu, interesele generale au fost i­mobilule vorbelorö d-séle, din ședința de Jeul, precum fi­e ș’ar fi scriselor­ și fap­­telor­ d-séle. Respinge dére cele ce d. Costa-Foru i-a Zísit ln respunsulu d-séle, și *î place a crede că sei! d. Costa-Foru sée d-sea s’a íncetatö. A reflectata pentru ce d. Costa-Foru s’a superato pe d-Sua. Cându a ținuta partea ănteia a discursu­lui, d-nu Costa Foru ha aplaudate chirii. Cându a venit­ la partea a doua, a vazut­ că s’a încruntata d. Costa-Foru. Și pentru ce acesta? Pentru că la acea parte a discursului a atacatu administrațiunea actuale, a ata­­cate guvernulu. Asta­fel a d-sea a avut­ ne­norocirea d’a nu găsi în d. Iepurenu con­­dițiunile acelea cari se cerii unui omö ce trebuie s e restabilesca libertățile. D. Iepurenu: Te cedeze locule. D. Pascalii: Nu cedați ce nu aveți. D. Iepurenu . Ve cedeze locule. Face­­re­ți espresiunea majorității adunării și vom­ consilia tronulö. D. Aristide Pascală, urmându : E forte lesne a da cea ce nu ai, d-le prim-ministre. ... Cându a vénutÖ dére pe d-nu Costa-Foru încruntata, ș’a adusu aminte cine e, că si­­tuațiunea d-luî e mal­ mai identică cu a d-lui Iepurenu. Am­ fi putute d. Costa-Foru pusé se vie sa—se combată atunci, ére nu după trei Zu­pt cu gesturi de natura unei co­medii de caractere. D. Costa-Foru a voit cu tóte acestea se’mi gasesc á uă culpa. Ce a facutu dére d-le Costa-Foru ? S’a duse și a rescolitö prin arhhiveleri ministeriale, a căutata articolele scrise de mine supte m­inisteriale domniei­­sale, la care zicea ca’me sunte bune unele fapte ale guvernului d’atunci, ș’a z­isit Evri­­ga. Dére nenorocire ! . . . n’a cătat­ bine, căci gusta articole și avertismente ce -i dame guvernului pentru ordonanțele cele teribile de presă, la a cărora adulcere aminte și a­­cum a tremura ! Amö fostö toto­dauna im­parțiala — continuă a Zice d. A. Pascale­­— piarulüȚ era a lăudata pe d. Boerescu ca și pe d. Lahovari, miniștrii de justiție, când au facutu bine, s-a combitatö condv­au să­­ [UNK]•IVTITITIMI cute reö. Funcțiunea Ziaristului e defieile și pena e unu ghimpe ce ’indunge pe celü ce’10 iea ; ea e grea și măreță, și diferea dintre déosa și guvernă e ca greșelele ce­lui d’ânteră, ale Ziaristului, cade asupra sea, ere ale celui d’ale douüea asupra tezei. Câtă despre generatiunile tinere, ele nu pote și nu trebuiesco­năbușite. D. Pascală termină facendo­uă comparativ­e ntre poe­ții și artiștii cari nu sei­a se se oprescă la lo­­culi cuveniții și in urmă remână la bătrâ­nele supte povera păcatelor­ lorö. Se face uă scurtă cestiune personale. Zgo­­mote continue. Voci: ordinea Zilei­ D. AL Candiano Popescu, în cestiune personale, arăta că ieri d-nn Vernescu nu S’a mărginită a discuta despre alegerea coleg. IV din Ploiescu, ci a alunecată și la cestiunî personale: «Jicendîi între altele că ce vrea se zică d. Candiano cu laudele ce totu face Ploiesciloru ? Că laudele ce face acestui o­­rași­i se restringe ș’asupra d-sele, ca alese ale lui. D. Candiano crede c’unu omu ca d. Vernescu, a căruia limbă e esercitată cu gimnastica cuventului, nu trebuia a se fi co­­borită pene la cestiuni personale, căci atunci dovedesce că n’are rațiuni seriose. CâtG despre d. G. Manu, roboistrusă de resbeld, d. Voinovc a jjvenită ș’a­credicată insulta ce ’i adusese d. Manu d-sele. Mul­­țămesce d-luî Voinove și Z*ce d-lu’ Manu c’acele zone de militarisme d’a se pune vo­cea unui comandante mai presusu d’a unui represintante ale națiunii, e primulü pase a­ militarismului. D. G. Manu esplici că n a facut o ieri altă de­câta a zisă că trebuie se se creda spu­sele unui militară, până la probe contrarie. D. Arion, Candiano și Grigorescu au spusă că prefectul« a dată ordine se se tragă fo­curi pe cândă prefectură nu Z­ S3Se de câtă se se încarce pușcele, și d-sea a crezută d’a d-sé­e détorie d’a rectifica erorea. D. P. Angelescu, In cestiune personale, arată că, de­și nu voia se facă cestiune personale, a fostă iasă atacată. D-sea n’are gesturi ca d. Costa-Foru, cumă a zisă d. A. Pascală, nici gimnastica de limbă ca d. Vernescu, cumă a zisa d. Candiano, déru are dreptatea. D. Brătianu a zisă că d-sea a țipată ieri. D lui du țipă, ci vorbescc tare, [rîsete] căci e născută la munte, unde curge apa cu to­rente [rîsetaj. ]]. președinte. Aid­i o cameră nu cur­ge apăt D. Brătianu, continuă d. Angelescu, a ve­nită ș’a pusă to­tndoaială libertatea coleg. IV, căci gura pecătosului adeveră vorbesce. D. Angelescu arăta c’a fostă guverna­torii sare amici în coloniile din Basarabia, care i-au spusă caă mersă se ceru de la prefectă, sub ministerial­ d-lui I. Brătianu, libertatea pentru ună colegiă și nu S’a putută. D. Brătianu e locuitoru la tero ca și d-sea cu care e vecină, dérü nu ca ună mincinată, ci ca se potă sufla cu foile m­agitatiunile din Pitesc!. De ce d. Brătianu ș’amicii d-lui nud am propusă candidatura la colegiule IV de Mus­­celă. Țeranii aă vrută se’iu aléga pe d-lu’ ("pe d. Anghelescu) căci aă vedutü că a regulată bine interesele locui­tori­lor, de la moșia d-sele, mai alese cu legea rurale. Țeranii dérű s’ae adunată și ’i aă opusă m­ă candidată teranei forte inteliginte, și care merită a fi deputată. Déru totö ei ș’aă zisă că nu se pricepu la cele din cameră, căci deputatulă de la divanul ă ad-hoc­a ve­nită cu dulama ruptă, totu trăgându’lă de ea, căci elă nu intelesese nimică. Așia derd, ș’aă zisă terapiî, se alegemă pe d. Pavlache și — fiindă că nu’mî scină pronumele Zi­­cead: „pe d. Pavlache ală coconel Ani­­chei, căci asta o chiamă pe mama (râsete generale). Voci. Asta nu o cestiune personale. D. Anghelescu, nimăndă, de ce d. Bră­­tianu nu'și pune candidatura la Muscelă ? sî pare reă că d. Brătianu nu se află pre­state, căci pote iară spune de ce. D-lui a făcută ânsuși subscrieri de le aă trimisă d-lui Brătianu și celoră alti tribuni de la 1848 bani la Rusciucă, unde erau esilati și ii curgea lacrimile căndă auzia de tri­­bunii poporului. Dére In urmă a vezutü că aö sfârșita de unde trebuie se incepa și a­­cumö d. Brătianu a remase simplu repre­­sentante alți coleg. IV ca și d-sea, de­și a­­m­ieiî d-iut •­­punu­m mai multe colegie d’uă dată candidatura, ca, de mo­eși ici se esa dincolo. Spune apoi că în Muscelu, căndi­ se insera țeraniî, vinii și boierii la nuntă (risete), că din acelű județe nu esti gazete incendiare și că in fine nu esiste nici uă corupțiune. Așa dori se vre­d. Brătianu se véZa cumü s’au facutu alegerile la Muscelu. Prefectura, numai și numai se nu se zică că face ingerință, se pusese se facă cure minerale și se băgase în pimniță, după or­dinele președintelui consiliului de miniștrii și alegerile s’au facutű libere. A regreta, în cele din urmă, că se perde timpulu Camerei cu vorbe multe pe care tora le plătesce ca aurii. (In cursulu vor­birii d-lui Anghelescu rîsetele sunt­ con­­tinue). D. V. A. Urechă, raportorele, citesce partea din raportul' seu, privitóre la alege­rea coleg. II din Tutova, unde s’a procla­­mat­ d. C. Negri deputatu. Sunt­ proteste de la une alte candidate d. Ganea, care cere a se face a doua votare, căci nu se intrunise majoritatea voturiloru. Secțiunea a propușii invalidarea alegerii. D. Costa-Foru susține că cestiunea e de unu biletd subscrisă de depunatorü și scriso­rea, ére c’alegerea e bună la cele­alte pri­vințe, conchizându c’alegerea d-lui Negri tre­buie a se valida, fiind­ că alesulü a intru­­nitu maj. voturilorö. Se pune la votu validarea d-lui C. Negri ca alesü la coleg. II de Tutova prin bile și se admite cu 80 contra 14. Se proclamă deputata. La colegiul­ III de la Sucéva, s’a a­­les­ d. Grecenu. S'au anulat­ 5 bilete date pe numele d-lui Agioglu. Alte 5 bilete care s’au contestata și care erau ale d-luî Gre­cenu, s’au admisă de biuron ; biletele d-lui Agioglu cosá sunt­ pe nedreptu anulate ca și unele ale d-lui Grecenu și secțiunea a va­lidată alegerea d-lui A. Agioglu, care are 42 voturi, pe cându d. Grecenu, chhiare a­­daugându’i-se biletele anulate, are 41. Sec­țiunea a mai constatată că biuroule a per­secutat a pe d. Agioglu și ea a și decisă a se da în judecată biuroulö. p. N. Fleva, in cestiune de regula­­mente, arata c’acésta alegere e ca acea pe care d. Costa-Foru a invocat-o ca precedenta ca se­amăne la calendele grece alegerea d-lui Ion Ghica. D-sea nici nu cunoscepe d-la Agioglu; nu póte dove fi nici macara banuite de pasiu­ne. Secțiunea s’a indignata chiar­ de­sca­­mptarea făcută de biuroc, atâta de departe a mers­ parțialitatea lui in favorea candida­tului Greceau, ca și a biroului de la Te­­leormanu în a d-lui C. Boerescu. Nu primesce ideia d-lui Costa-Foru că secțiunea a creato pe deputatü ; ela e creată de majoritatea alegetorilor­. Secțiunea constată voturile și cele cu mai multe e deputații. Aci nu e vorba de câtu de alegerea făcută în persona d-lui Agioglu, érő câtu despre a­­legerea d-lui Grecenu, ea nici că esiste. D. Iacobu Negruți, alesü la colegiulu IV, se miră de cea ce susține d-sea, că adică numai alegătorii făcu pe deputați. D-lui pate că e de opiniune contrarii, că prefecții ’I crează­. . . . (risete). Ensușî d. Nic. Crețulescu, care nu este de aceleași opiniuni politice ca d-lui. ânsușî d-lu Crețulescu, a declarată c’a fostă scan­­dalisată de prociderea, parțialitatea și ilega­litatea biroului colegiului III de Sucéva... D. N. Crețulescu. Asta este. D. N. Fleva opînă dorit că e justi a se valida alegerea d-lui Agioglu, cum i s’a validată acea a d-lui Ion Ghica— cagulă fiindu identică — și daci cine­va o contestă, facă uă propunere inscrisa susținută de 5 deputați. Atunci se va discuta acea propunere. Doju nu se găsesce nimeni care se’și iea asupra procederea biroului de la Sucéva, precum­u totu așia nu s’au găsită 5 depu­tați cari se iea asupră-le procederea imorale a biroului din Teleormanu care a scalaotatu iDtrunü moda atâtü de cutezatore alegerea d-lui Ion Ghica la colegiulö I. Aci ca și acolo biuroule singurü a voitu se’șî impuie numai voința sea, singurii nu­mai se numéscu pe deputatulu care’î plăcea. In facia acestora scamotărî dérü, trebuie se se valideze alegerea de la colegiul­ III de Sucéva In persona d-lui Agioglu. Ia­cobii Negruți, sllice că nu se póte pune la votü de câttS admiterea sau res­pingerea d-lui Grecianu era nu a d-lui Agioglu. Nu se pute­a zice că biuroule e­­lectorale a creatu unui deputat, péné cânda acesta nu se va aproba dinaintea tribuna­lelorü; d. Negreți invocă președintele d-lui Soreca și s­pune că d. Grece nu trebuie a se pune în aceiași categoria. Orî­cumu s’ar pune votulu, art. 8 din regulamentu cere două treimi pentru respingere, și la votu nu se póte pune de câtn d. Grecianu care singura are certificatului. D. N. Voinovă, vorbindu totu în re­gulamentu, spune că este adevărații că conformă articolului 8, trebuiescu done treimi pentru respingere ; totul el este d'a se sti ce se pune la vot fi : voința d-lui Negruțî sau conclusiunile raportului, ad­miterea celui care are mandatula, sau a acelui despre care secțiunea Camerei a constatată că este bine alesa. Așa déja la vot fi trebuie a se pune cu două treimi validarea alegerii constatată ca bună de către comisiune, trebuie a se pune la vot fi conclusiunile raportului. D. Voinovfi asi­­mileză acestei casă cu acela alu d-lui Ion Ghica unde s’au făcută ca ș’aci abusuri de către biurou, éra nu cu casulu d-lui Sorecu, unde s’au făcută doue biurouri. Déca se pune în dubiu roua credință a biuroului in privința anulării bileteloru, n’are cine­va de câtă se cercete de acele două bilete anulate care suntü alăturate la do­­sariu, și se va vede pentru ce motive ab­­surde ele s’au anulată. Conchizendu, d. Voinovu, afetit din n­ou asemănarea aces­tui casu cu cele de la colegi­i S-ifi de Teleormanu, și demonstra, că din momen­­tul­ ce nu se presinte nici uă contestare în Cameră, se se proclame deputatulü. Voci, se se proclame­ închiderea dis­­cuțiunii. D. Vernescu, vorbindu contra închiderii discuțiunii­, spune că este uă flagrante con­trazicere d’a cere proclamarea deputatului, acum­u dupe ce s’a lăsată a se discuta la urma acestă alegere. A trecută periodi pro­­clamarilorö șia venită acea­ a a votäniorii, D. Vernescu susține că s’a cerută cuvéntulu num­at pentru regulamentu, și cu tote aceste nimeni n’a ^ísu una singură cuventu pen­­tru a se discuta regulamentulu. Gestiunea de faciă este curată regulamentari;­ ș’ară tre­bui se nu se închidă discuțiunea, pentru a se putea lămuri; trebuie a se șhbi și ce se pune la vot fi ; c­ei Secțiunea Camerei nu s’a mărginiți­ a cerceta titlurile personei pro­­clamate de biuroule electorale și posedând și certificată în regulă, ci a m­ersü pân’a anula acelă certificată și a cere validarea unui altu deputată, care n’a fostă proclamată de biu­roc. D. Vernescu este de părere că la vota nu se póte pune decâtă validarea sau inva­lidarea alegerii d-lui Greceanu; cu tote a­­ceste chiară jurisconsulții cei mai distinși diferescă de opiniune aspra acestui punză. Trebuie dorit a se lămuri acestă cestiune, pentru a nu mai putea avea locă discuți­­uni ca cea­ a ce se face acumă. D. Chițu spune că trebuie a se închide discuțiunea, déci deputații nu voiescă ca ea se devină atióse. D. Chițu este și d-sea de părere că acestă aleg­re treb de se se pună la votü, flinftă lăsată a se discută la urmă, ore nu se se proclame. Cu tote aceste, nu este de­locă de părerea d-lui Vernescu că secțiunea trebuia se s’ocupe numai de acea personă căria biuronlîi electorale bine-voiește a’I da ună certificata; d. Vernescu care scie atâtă de bine regulamentulu, ară trebui se scie că ele dă dreptă secțiunelor­, nu nu­mai a cerceta dosariul­ alegerii, dore âncă a chiama dinainte’i persone pentru a le face întrebări, spre a putea se se pronuncie în consciință, nu asupra p­rsonei care are una certificată, ci asupra acelei­ p­­arș­egig ÎB adeverit alesă de către colegiulü electoral­’. Prin urmare, ori câtu s’ară discuta cesi­unea, totö acee­a cari nu voră se se con­vingă, nu voru conveni că secțiunea are dreptul ă a avea uă judecată separată de voința biurouluĭ electorale. Discuțiunea domn­ară deveni o u­cisă și este mai bine se se închidă. Discuțiunea se închide cu mare m­ajoritate. Se pune apoi la votă conclusiunile raportu­lui, cari suntű pentru validarea alegerii d-lui Agioglu, și resultatul­ este: 66 bile albe pentru 33 bile negre contra; prin urmare d. Agioglu e proclamata de­­putate, cu m­ajoritate de doue treimi a vo­­turilor d esprese. Dup’acesta S’a pus­ în desbatere alege­rea contestată a colegiului III de Vlașca, în persona d-lui N. Gogoșiă. In acesta ces­­une au vorbim­ d-le Ministru de Interne, d-lü A. Lăzărescu și d. Ministru de Justi­ție, apoi ședința s’a rădicată la 5 ore și una cartă și desbaterea a remasă a se conti­nua a dou­a-iji, Luni 29 Iunie. Vom­ publica mone­carea de semn a acestei desbateri. Gerante respunzătorii Pavel Jonegen. ipografi* <3. A. Roaetti, Strada Coltei, Ne, 4S,

Next