Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-30
558 ROMANULU 30 IUNIU 1870 «is’ libertatea, și d-lu’, venindu la ra’misterii, a deserme ușa ’nehhisorii d-luî Candiano, care erea 'nchise pentru procese de presă. T. fiandiano. Ame dobândiții și eö pușcăria. D. Lahovari termină Z'cendu că Pleioscilorui 8’a garantata libertatea și trebuia se se mulțămască. Camera va judeca și judecata crede că va fi favorabile miniștrilor. Guvernulü ș’a făcuta datoria, mănuindă ordinea și garantându libertatea. Se cere dnchciderea discusiunii. D. Nie. Blaremberg vorbesce contra 'nchiderii discusiunii, spre a vorbi ca represintante ale colegiului IV, persona d-sele Sinde pusă in discusiune cu nisce interese multe mai mari. Cestiunea bluselor nu s’a agitații pene acuma. Nu crede că e bine a se țiice că haina ’malii séü josoresce pe om”. Nu crede bine a se acredita că cineva nu este espresiunea sireniloru, déca. n’are haina lore, cum s’a țjisil. In colegiulu IV nu sunltS numai sătianii cari votéza, ci și industrialii din orașe. Unü aatianü póte fi preotu séu profesore și va fi In colegiulu III. Așia dérü nu numai sătenii compune colegiule IV. Și apoi totodeauna s&tébule se uită mai susü de câtü ele. înțelege că represintantele colegiului IV se apere interesele colegiului IV, adică se nu fie contrazicere Intre interesele ce ele apără și ’ntre mandatul d’absd de către colegiul alj IV-lea, dare se nu se zică ci numai țărani trebuiesca se vie din colegiul IV. D. Blaremberg adauge că una din doctrinele funeste și pe care n’o susține este că un colegiu nu pate fi terorisata de câte de guverne. Nu numai administrația, ci și primăria, și partitele facű presiune. D-sea va vota dére In contra alegerii acesteia fiindu că ș’a luat ingagiamentu a vota contra tuturorü alegerilor bănuite chiar, nu numai pătata de ingerință, căci aci s’a ’ncrucișatft baionetă cu baionetă și e destuni neasta, fără a mai cerceta de unde au venit ingerințele. Protestă dére, âncă vă dată, contra ostracismului facuta în privința unora persone, ca neputându fi represintanții colegiului alö IV-lea. D. Petre Grădiștenu vorbesce pentru inchiderea discnsiunii. Puindu-se la vot, se ’nchide. Se pune la vot și validarea alegerii d-lui Ion Brătianu la coleg. IV de Prahova și resultatulu este: Voturi esprese 105. Maj. de două treimi 70. Abținere a d-lui I. C. Brătianu. Voturi pentru validare 75. Voturi contra validării 30. Președintele declară că adunarea a admis validarea și proclamă de deputații ale colegiului IV de Prahova pe d. I. C. Brătianu. D. Aristide Pascali întreba pe d. prim ministru . Fiinducă Camera nu e convocată de câta pentru 15 Z^e aceste termenii espiri mâne-poi-mâne, întreba pe d. președinte al consilului de miniștrii, va ave grațiositatea se pre unge ca sesiunea Camerei peste termenul de 1 bob«» 8Pre a 80 puté Camera constitui și alege biuroule? D. primii ministru respunde că, după decorațiunile data, nu póte d. Pascalii gror< supun ci guvernulü arü voi se facă unu actu de escamotare și a remâne la putere fără ca Camera se fie constituită și se se rostesca asupra posițiunei ministeriale. Camerei dorö i se va da timpulu materiala ca se pótu se ’și esprime dorința și voința sea. Se pune la vota prin sculare și ședere propunerea susținută de 5 deputați d’a se numi u anchetă parlamentară care se cerceteze neregularitâțile ivite n alegerea cogiului IV de Ploitsch, și se admite in unanimitate propunerea. D. Ion C. Brătianu, în cestiune personale, arătă că nu va ’ntreține pe Cameră cu persona d-sele. D. N. Blaremberg a redicatü énsé uă cegtiuue c re póte a ’ncelalü pe mulți asupra cuvintelorü d-sé!e de lerí. Anțelese că d. alesü la colegiule IV de Muscelu se țipe ieri, dére nu și alții și cu atâte mai puținO d. N. Blaremberg. S'Șț1,1 im a Curge puteam sus,iné eö, Zice d. Brătianu, că colegiule IV trebuia se trămită numai mantale albe — țeranî — căci protestam atunci, nu numai In contra alegerii mele la colegiule IV, dér” chiare în contra șederii mele in Cameră. Cea ce am vrutu se zicu ieri, a fost că voie se se puie colegiule IV in condițiuni de neatârnare și apoi că 'mi pare rea că nu e în Camară ș’tine represintante ale acelei clase cu șuba albe, țăranii, ca se vézu și ei nevoile țerei. D. Blaremberg a zise că unde se vedé în alte țerî, unde se vede ’n Francia bluze albe ? In Francia a fostöuă epocă recente i n care clasa țeraniloru s’a confundată cu cele halte. La noi ensé n’a foste acésta contopire. D-sea doré, continuă d. Brătianu, af^ă c’aru fi de dorite se intre in Cameră și clasa țeranilor, spre a se face se dispară orî ce distincțiune de clasă. D-sea trăiesce la țară, cu țeraniî, de diminața péné séra, seri care suntu nevoile și prejudecățile lor. D’acea dore va dori și va câta ca totö-d’auna se vie și ei aci, se se facă uă fusiune între clase, ne mai remâmda nici uă prejudecare între ele. D. N. Baremberg déré nu l’a înțeles și datű uă rea interpretare cuvintelora d-sele. Ș’apoi, nici ma facuta alusiune la d. N. Blaremberg, care nu era alesü cu concursulu guvernului. D. Aristide Pascalu vorbesce în cestiune personale contra d-lui Costa-Foru, cerende ca se fie indulginte Camera pentru d-lum, care nu aparține nici unui partitü, pe cându d. Costa-Foru aparține unei partite, vechiei drepte, și totodeauna cela ce aparține, unei partite e mai forte, fiinda susținuta de ea. D. Costa-Foru, facénde ieri alusiune la discursulü d-sele de Jeul, a menționată despre suferințele d-sale în timpulu alegerilor cu presiune. Cumő ? D. Costa-Foru, detrenulu rectore ale Universității, vechiulu profesore de drepte, d. Costa-Foru fostulu colegă alü d-luî Iepurenu la 1860 la a cărui scolă a debutată, tocmai d-lui vine se’î atribuie pasiunea prsonale ? Nu, interesele generale au fost imobilule vorbelorö d-séle, din ședința de Jeul, precum fie ș’ar fi scriselor și faptelor d-séle. Respinge dére cele ce d. Costa-Foru i-a Zísit ln respunsulu d-séle, și *î place a crede că sei! d. Costa-Foru sée d-sea s’a íncetatö. A reflectata pentru ce d. Costa-Foru s’a superato pe d-Sua. Cându a ținuta partea ănteia a discursului, d-nu Costa Foru ha aplaudate chirii. Cându a venit la partea a doua, a vazut că s’a încruntata d. Costa-Foru. Și pentru ce acesta? Pentru că la acea parte a discursului a atacatu administrațiunea actuale, a atacate guvernulu. Astafel a d-sea a avut nenorocirea d’a nu găsi în d. Iepurenu condițiunile acelea cari se cerii unui omö ce trebuie s e restabilesca libertățile. D. Iepurenu: Te cedeze locule. D. Pascalii: Nu cedați ce nu aveți. D. Iepurenu . Ve cedeze locule. Facereți espresiunea majorității adunării și vom consilia tronulö. D. Aristide Pascală, urmându : E forte lesne a da cea ce nu ai, d-le prim-ministre. ... Cându a vénutÖ dére pe d-nu Costa-Foru încruntata, ș’a adusu aminte cine e, că situațiunea d-luî e mal mai identică cu a d-lui Iepurenu. Am fi putute d. Costa-Foru pusé se vie sa—se combată atunci, ére nu după trei Zupt cu gesturi de natura unei comedii de caractere. D. Costa-Foru a voit cu tóte acestea se’mi gasesc á uă culpa. Ce a facutu dére d-le Costa-Foru ? S’a duse și a rescolitö prin arhhiveleri ministeriale, a căutata articolele scrise de mine supte ministeriale domnieisale, la care zicea ca’me sunte bune unele fapte ale guvernului d’atunci, ș’a zisit Evriga. Dére nenorocire ! . . . n’a cătat bine, căci gusta articole și avertismente ce -i dame guvernului pentru ordonanțele cele teribile de presă, la a cărora adulcere aminte și acum a tremura ! Amö fostö totodauna imparțiala — continuă a Zice d. A. Pascale— piarulüȚ era a lăudata pe d. Boerescu ca și pe d. Lahovari, miniștrii de justiție, când au facutu bine, s-a combitatö condvau să [UNK]•IVTITITIMI cute reö. Funcțiunea Ziaristului e defieile și pena e unu ghimpe ce ’indunge pe celü ce’10 iea ; ea e grea și măreță, și diferea dintre déosa și guvernă e ca greșelele celui d’ânteră, ale Ziaristului, cade asupra sea, ere ale celui d’ale douüea asupra tezei. Câtă despre generatiunile tinere, ele nu pote și nu trebuiesconăbușite. D. Pascală termină facendouă comparative ntre poeții și artiștii cari nu seia se se oprescă la loculi cuveniții și in urmă remână la bătrânele supte povera păcatelor lorö. Se face uă scurtă cestiune personale. Zgomote continue. Voci: ordinea Zilei D. AL Candiano Popescu, în cestiune personale, arăta că ieri d-nn Vernescu nu S’a mărginită a discuta despre alegerea coleg. IV din Ploiescu, ci a alunecată și la cestiunî personale: «Jicendîi între altele că ce vrea se zică d. Candiano cu laudele ce totu face Ploiesciloru ? Că laudele ce face acestui orașii se restringe ș’asupra d-sele, ca alese ale lui. D. Candiano crede c’unu omu ca d. Vernescu, a căruia limbă e esercitată cu gimnastica cuventului, nu trebuia a se fi coborită pene la cestiuni personale, căci atunci dovedesce că n’are rațiuni seriose. CâtG despre d. G. Manu, roboistrusă de resbeld, d. Voinovc a jjvenită ș’acredicată insulta ce ’i adusese d. Manu d-sele. Mulțămesce d-luî Voinove și Z*ce d-lu’ Manu c’acele zone de militarisme d’a se pune vocea unui comandante mai presusu d’a unui represintante ale națiunii, e primulü pase a militarismului. D. G. Manu esplici că n a facut o ieri altă decâta a zisă că trebuie se se creda spusele unui militară, până la probe contrarie. D. Arion, Candiano și Grigorescu au spusă că prefectul« a dată ordine se se tragă focuri pe cândă prefectură nu Z S3Se de câtă se se încarce pușcele, și d-sea a crezută d’a d-sée détorie d’a rectifica erorea. D. P. Angelescu, In cestiune personale, arată că, deși nu voia se facă cestiune personale, a fostă iasă atacată. D-sea n’are gesturi ca d. Costa-Foru, cumă a zisă d. A. Pascală, nici gimnastica de limbă ca d. Vernescu, cumă a zisa d. Candiano, déru are dreptatea. D. Brătianu a zisă că d-sea a țipată ieri. D lui du țipă, ci vorbescc tare, [rîsete] căci e născută la munte, unde curge apa cu torente [rîsetaj. ]]. președinte. Aidi o cameră nu curge apăt D. Brătianu, continuă d. Angelescu, a venită ș’a pusă totndoaială libertatea coleg. IV, căci gura pecătosului adeveră vorbesce. D. Angelescu arăta c’a fostă guvernatorii sare amici în coloniile din Basarabia, care i-au spusă caă mersă se ceru de la prefectă, sub ministerial d-lui I. Brătianu, libertatea pentru ună colegiă și nu S’a putută. D. Brătianu e locuitoru la tero ca și d-sea cu care e vecină, dérü nu ca ună mincinată, ci ca se potă sufla cu foile magitatiunile din Pitesc!. De ce d. Brătianu ș’amicii d-lui nud am propusă candidatura la colegiule IV de Muscelă. Țeranii aă vrută se’iu aléga pe d-lu’ ("pe d. Anghelescu) căci aă vedutü că a regulată bine interesele locuitorilor, de la moșia d-sele, mai alese cu legea rurale. Țeranii dérű s’ae adunată și ’i aă opusă mă candidată teranei forte inteliginte, și care merită a fi deputată. Déru totö ei ș’aă zisă că nu se pricepu la cele din cameră, căci deputatulă de la divanul ă ad-hoca venită cu dulama ruptă, totu trăgându’lă de ea, căci elă nu intelesese nimică. Așia derd, ș’aă zisă terapiî, se alegemă pe d. Pavlache și — fiindă că nu’mî scină pronumele Zicead: „pe d. Pavlache ală coconel Anichei, căci asta o chiamă pe mama (râsete generale). Voci. Asta nu o cestiune personale. D. Anghelescu, nimăndă, de ce d. Brătianu nu'și pune candidatura la Muscelă ? sî pare reă că d. Brătianu nu se află prestate, căci pote iară spune de ce. D-lui a făcută ânsuși subscrieri de le aă trimisă d-lui Brătianu și celoră alti tribuni de la 1848 bani la Rusciucă, unde erau esilati și ii curgea lacrimile căndă auzia de tribunii poporului. Dére In urmă a vezutü că aö sfârșita de unde trebuie se incepa și acumö d. Brătianu a remase simplu representante alți coleg. IV ca și d-sea, deși amieiî d-iut •punum mai multe colegie d’uă dată candidatura, ca, de moeși ici se esa dincolo. Spune apoi că în Muscelu, căndi se insera țeraniî, vinii și boierii la nuntă (risete), că din acelű județe nu esti gazete incendiare și că in fine nu esiste nici uă corupțiune. Așa dori se vred. Brătianu se véZa cumü s’au facutu alegerile la Muscelu. Prefectura, numai și numai se nu se zică că face ingerință, se pusese se facă cure minerale și se băgase în pimniță, după ordinele președintelui consiliului de miniștrii și alegerile s’au facutű libere. A regreta, în cele din urmă, că se perde timpulu Camerei cu vorbe multe pe care tora le plătesce ca aurii. (In cursulu vorbirii d-lui Anghelescu rîsetele sunt continue). D. V. A. Urechă, raportorele, citesce partea din raportul' seu, privitóre la alegerea coleg. II din Tutova, unde s’a proclamat d. C. Negri deputatu. Sunt proteste de la une alte candidate d. Ganea, care cere a se face a doua votare, căci nu se intrunise majoritatea voturiloru. Secțiunea a propușii invalidarea alegerii. D. Costa-Foru susține că cestiunea e de unu biletd subscrisă de depunatorü și scrisorea, ére c’alegerea e bună la celealte privințe, conchizându c’alegerea d-lui Negri trebuie a se valida, fiind că alesulü a intrunitu maj. voturilorö. Se pune la votu validarea d-lui C. Negri ca alesü la coleg. II de Tutova prin bile și se admite cu 80 contra 14. Se proclamă deputata. La colegiul III de la Sucéva, s’a ales d. Grecenu. S'au anulat 5 bilete date pe numele d-lui Agioglu. Alte 5 bilete care s’au contestata și care erau ale d-luî Grecenu, s’au admisă de biuron ; biletele d-lui Agioglu cosá sunt pe nedreptu anulate ca și unele ale d-lui Grecenu și secțiunea a validată alegerea d-lui A. Agioglu, care are 42 voturi, pe cându d. Grecenu, chhiare adaugându’i-se biletele anulate, are 41. Secțiunea a mai constatată că biuroule a persecutat a pe d. Agioglu și ea a și decisă a se da în judecată biuroulö. p. N. Fleva, in cestiune de regulamente, arata c’acésta alegere e ca acea pe care d. Costa-Foru a invocat-o ca precedenta ca seamăne la calendele grece alegerea d-lui Ion Ghica. D-sea nici nu cunoscepe d-la Agioglu; nu póte dove fi nici macara banuite de pasiune. Secțiunea s’a indignata chiar descamptarea făcută de biuroc, atâta de departe a mers parțialitatea lui in favorea candidatului Greceau, ca și a biroului de la Teleormanu în a d-lui C. Boerescu. Nu primesce ideia d-lui Costa-Foru că secțiunea a creato pe deputatü ; ela e creată de majoritatea alegetorilor. Secțiunea constată voturile și cele cu mai multe e deputații. Aci nu e vorba de câtu de alegerea făcută în persona d-lui Agioglu, érő câtu despre alegerea d-lui Grecenu, ea nici că esiste. D. Iacobu Negruți, alesü la colegiulu IV, se miră de cea ce susține d-sea, că adică numai alegătorii făcu pe deputați. D-lui pate că e de opiniune contrarii, că prefecții ’I crează. . . . (risete). Ensușî d. Nic. Crețulescu, care nu este de aceleași opiniuni politice ca d-lui. ânsușî d-lu Crețulescu, a declarată c’a fostă scandalisată de prociderea, parțialitatea și ilegalitatea biroului colegiului III de Sucéva... D. N. Crețulescu. Asta este. D. N. Fleva opînă dorit că e justi a se valida alegerea d-lui Agioglu, cum i s’a validată acea a d-lui Ion Ghica— cagulă fiindu identică — și daci cineva o contestă, facă uă propunere inscrisa susținută de 5 deputați. Atunci se va discuta acea propunere. Doju nu se găsesce nimeni care se’și iea asupra procederea biroului de la Sucéva, precumu totu așia nu s’au găsită 5 deputați cari se iea asupră-le procederea imorale a biroului din Teleormanu care a scalaotatu iDtrunü moda atâtü de cutezatore alegerea d-lui Ion Ghica la colegiulö I. Aci ca și acolo biuroule singurü a voitu se’șî impuie numai voința sea, singurii numai se numéscu pe deputatulu care’î plăcea. In facia acestora scamotărî dérü, trebuie se se valideze alegerea de la colegiul III de Sucéva In persona d-lui Agioglu. Iacobii Negruți, sllice că nu se póte pune la votü de câttS admiterea sau respingerea d-lui Grecianu era nu a d-lui Agioglu. Nu se putea zice că biuroule electorale a creatu unui deputat, péné cânda acesta nu se va aproba dinaintea tribunalelorü; d. Negreți invocă președintele d-lui Soreca și spune că d. Grece nu trebuie a se pune în aceiași categoria. Orîcumu s’ar pune votulu, art. 8 din regulamentu cere două treimi pentru respingere, și la votu nu se póte pune de câtn d. Grecianu care singura are certificatului. D. N. Voinovă, vorbindu totu în regulamentu, spune că este adevărații că conformă articolului 8, trebuiescu done treimi pentru respingere ; totul el este d'a se sti ce se pune la vot fi : voința d-lui Negruțî sau conclusiunile raportului, admiterea celui care are mandatula, sau a acelui despre care secțiunea Camerei a constatată că este bine alesa. Așa déja la vot fi trebuie a se pune cu două treimi validarea alegerii constatată ca bună de către comisiune, trebuie a se pune la vot fi conclusiunile raportului. D. Voinovfi asimileză acestei casă cu acela alu d-lui Ion Ghica unde s’au făcută ca ș’aci abusuri de către biurou, éra nu cu casulu d-lui Sorecu, unde s’au făcută doue biurouri. Déca se pune în dubiu roua credință a biuroului in privința anulării bileteloru, n’are cineva de câtă se cercete de acele două bilete anulate care suntü alăturate la dosariu, și se va vede pentru ce motive absurde ele s’au anulată. Conchizendu, d. Voinovu, afetit din nou asemănarea acestui casu cu cele de la colegii S-ifi de Teleormanu, și demonstra, că din momentul ce nu se presinte nici uă contestare în Cameră, se se proclame deputatulü. Voci, se se proclame închiderea discuțiunii. D. Vernescu, vorbindu contra închiderii discuțiunii, spune că este uă flagrante contrazicere d’a cere proclamarea deputatului, acumu dupe ce s’a lăsată a se discuta la urma acestă alegere. A trecută periodi proclamarilorö șia venită acea a a votäniorii, D. Vernescu susține că s’a cerută cuvéntulu numat pentru regulamentu, și cu tote aceste nimeni n’a ^ísu una singură cuventu pentru a se discuta regulamentulu. Gestiunea de faciă este curată regulamentari; ș’ară trebui se nu se închidă discuțiunea, pentru a se putea lămuri; trebuie a se șhbi și ce se pune la vot fi ; cei Secțiunea Camerei nu s’a mărginiți a cerceta titlurile personei proclamate de biuroule electorale și posedând și certificată în regulă, ci a mersü pân’a anula acelă certificată și a cere validarea unui altu deputată, care n’a fostă proclamată de biuroc. D. Vernescu este de părere că la vota nu se póte pune decâtă validarea sau invalidarea alegerii d-lui Greceanu; cu tote aceste chiară jurisconsulții cei mai distinși diferescă de opiniune aspra acestui punză. Trebuie dorit a se lămuri acestă cestiune, pentru a nu mai putea avea locă discuțiuni ca cea a ce se face acumă. D. Chițu spune că trebuie a se închide discuțiunea, déci deputații nu voiescă ca ea se devină atióse. D. Chițu este și d-sea de părere că acestă alegre treb de se se pună la votü, flinftă lăsată a se discută la urmă, ore nu se se proclame. Cu tote aceste, nu este delocă de părerea d-lui Vernescu că secțiunea trebuia se s’ocupe numai de acea personă căria biuronlîi electorale bine-voiește a’I da ună certificata; d. Vernescu care scie atâtă de bine regulamentulu, ară trebui se scie că ele dă dreptă secțiunelor, nu numai a cerceta dosariul alegerii, dore âncă a chiama dinainte’i persone pentru a le face întrebări, spre a putea se se pronuncie în consciință, nu asupra prsonei care are una certificată, ci asupra acelei parșegig ÎB adeverit alesă de către colegiulü electoral’. Prin urmare, ori câtu s’ară discuta cesiunea, totö aceea cari nu voră se se convingă, nu voru conveni că secțiunea are dreptul ă a avea uă judecată separată de voința biurouluĭ electorale. Discuțiunea domnară deveni o ucisă și este mai bine se se închidă. Discuțiunea se închide cu mare majoritate. Se pune apoi la votă conclusiunile raportului, cari suntű pentru validarea alegerii d-lui Agioglu, și resultatul este: 66 bile albe pentru 33 bile negre contra; prin urmare d. Agioglu e proclamata deputate, cu majoritate de doue treimi a voturilor d esprese. Dup’acesta S’a pus în desbatere alegerea contestată a colegiului III de Vlașca, în persona d-lui N. Gogoșiă. In acesta cesune au vorbim d-le Ministru de Interne, d-lü A. Lăzărescu și d. Ministru de Justiție, apoi ședința s’a rădicată la 5 ore și una cartă și desbaterea a remasă a se continua a doua-iji, Luni 29 Iunie. Vom publica monecarea de semn a acestei desbateri. Gerante respunzătorii Pavel Jonegen. ipografi* <3. A. Roaetti, Strada Coltei, Ne, 4S,