Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)

1870-07-15

ANULU ALD PATRU-SPRE-SPECELEA Adminiatrațianea ln Pagagiolst Roman, Vo. 1.— Hedacțiunea Strada Colțea­no. 42. MERCURI, ÎS IULIU 18?p. voIESCE și vei Ptrife ABONAMENTE S. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 58 Șase luni „„ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 DI lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele íncepű la 1 și 16 ale Junei. Un8 eseinplai'ö 25 bani. Pacia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au­tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUKTIUEI L. b. Linia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMIN­EZA­TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea­­ Ziarulu­i In Districte, la corespondintii săi și cu posta­ LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. . 4 Pentru amințiuri: La d­in Drain, Thomas et (j­­u Rue Lepeletier, LA VIEN­A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleisch­markt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt. SERVIȚI O TELEGRAFICII A li 17 BOHAN ITIjUS WIEN*, 25. Bucuresci 26 Iuliu. SAARBRUCK., (Sorginte prusiana). Lângă Gersweiler a fost o uă hărțuire. Francesîî s’au retras o perindă 10 ómeni, era Prusianiî nici unul­. STOROLM Suedia și Norvegia vor ă sta neutre. BERLIN.^ Uă proclamațiune a regelui a­­veti Înțelepciunea principilor a Germaniei; re­gele zice că nici uă*dată n’au fostu uniți ca acuma și că speră că resbelulu va aduce uă pace chinuitorie, libertatea și unitatea Germaniei. FLORENZA. Ministerul­ a cerut­ Camerei unö creditö militarű de 16 milióne. Minís­­ trul­ afacerilor­ străine a dec­larat­ ca I­­talia va sta neutră, păstrăndu-șî libertatea de acțiune; ele dec­lară că î n privința Romei nu va profita de ocasiunea actuale, pentru a aduce Încurcături Franciei.­ ­Servițiule privata ale Monitorului.] PARIS, 23 Iulie. piarulu oficiale pu­blică urmatórea proclamațiune a împăratului, adresată poporului francesă: „Suntă tu vieța poporelorü momente so­lemne In cart­onarea naționale, oscilată cu violință, se impune ca uă forță iresistibile, domină tóte interesele și dispune directe de destinele patriei. Francia se află nnci’unul­ din acele momente decisive. »Prusia, căreia *î ama aretatü in timpuli și după resbeluli de la 1866 disposițiunile cele mai conciliante, n’a ținuta nici unu comptu de bună-voința și mărinimii nóstre. Apucindu pe calea cotropiriloru, a desceptatu spaima, a necesitat o Înarmări exagerate și a facutu din Europa câmpusă 1d care dom­­nesce incertitudinea și temerea de a doua zi, in loc­ d’a face sa Înceteze starea pre­carii care Împinge pe națiune a recurge la arme una contra alteia. „Gloriosulă drapele, pe care *la desfașiu­­răm. Încă vă­ dată Înaintea acelora cari ne provoca, este același ce a purtatü In Europa Intrăgă ideele civilisatrice ale marei nóstre revoluțiuni. Astă­z­ela represintă totu ace­leași principii și inspiră totu același devo­­tamentu. »Frances!,­amy­se­mé punâ­nd capulu a­­cesteî valinte armate, pe [care o animă a­­morulu datoriei și alü patriei. Ea scie ce valorăză, căci a verjută. In cele patru părți ale lumii, victoria mergendü alături cu dânsa. „Ieu cu mine pe fiulü meui: de și îDcă fórte jine, era scre însă ce datorii 1 im­pune numele seu. El­ este mândru de a lua partea sa la periculele la care se espune acei cari luptă pentru patria lor­. »In presința nouelor­ pretensiuni ale Pru­siei, amü opusa reclamați­uni­le nóstre; déri ele n’au fostu primite de câta intr’una moda disprețuitorii. Țara nóstra a simțită vă a­dăncă iritațiune și ună strigată de resbelă a resunatu dintr’ună capii pănă la celă­altă alu Franciei. Nu ne mai remăne ăa câtă a Încredința sórtei armelorü destinele nóstre. Noi nu facemă m­ă resbelă Germaniei, a că­rei independințî o respectam­, dorimă însă ca poporale cari compună marea națiune a Germaniei­ Unite se dispună de destinele lor. „Câtă pentru noî, reclamămă stabilirea unei stări de lucruri care se garanteze se­curitatea nóstrá și se asecure viitorulă; voima sa dobândimü uă pace durabile și intemeiată. „Dumnedeă se bine­cuvinteza silințele nóstre 1 „Ună poporă, care apără uă caută justă, este neinvincibile.“ „NAPOLEON.“ PARIS, 24 iulie. — pianuri oficiale dlice. “Guvernulu imperiale­s făcură tóte silințele posibili spre a tm­pedi­a resbelulü, însă, din nenorocire, elă n’a reușitiî, din causa rapi­dității resoluțiunilor­ luate. Imperatorele este decisă a observa că strictă neutralitate fa­cia cu părțile beligerințe. Intru­câtă intere­sele Rusiei nu vor­ fi amenințate de even­tualitățile resbelului. “ Guvernul­ ruso asecuză că va susține din tóte puterile sale pentru a limita teatrală resbelului și a se scurta durata lui. Ieri s’a votată budgetulu și alte legi. Același tliarO publică decretul­ prin care se declară Închisă sesiunea Senatului și a Camerei. BERLIN, 2­4 iulie. — Gazetta de Colo­nia anunță că la Saarbrücken a avută locă­ră întâlnire Intre Prusiani și Francesi. Cei din urmă, retrâgându-se, au fost­ urmăriți de Prusiani parte la Emdes, aprope de Iste­­borken. BERLIN, 22 iulie. — Legea marțiale S’a proclamată In provinciile Rlenane, In Hessa, ln Hanovra, Schleswig, Pomerania, Prusia o­­rientale. Generalulă Kirchbach s’a numită coman­­dante ale corpului alü 5-lea de armată ; al­ 8-lea corpă, componândă armata Germaniei de Nord, se află sub ordinile generalului Falkenstein. BERLIN, 24 Iulie. — Se anunță că la Newcastle s’a tachinată bastimente englese pentru a aprovisiona cu căbună flota francese din Marea­ Nordului. SAARBUCKEN, 24 Iulie. — Afli dimineți a avută locă uă încăierare aprope de Gels­­weik­. Frances­!, retrăgăndu-se, af­lisată pe câmpul­ de bătae,­­zece ómeni morți și ră­niți. Prusianiî n’aă suferită perderi. Puscele cu acă aă probată ci suntă superiore ce­­loră Chassepot. Ui companii detașată din al­ 70-lea regimentă de liniă a luată in posesiune localulă și casa de bani a vămei. La Schrecklinger vameșii francesî au fostă omorirî. Francesii aă prinsă ț­ă ofîciără pru­­siană rănită. Desertorii francesi s’aă predată vedetelor­ prusiane. FLORENZA, 24 Iulie,­­ țilaruri oficiale publici nă proclamațiune relativă la pășirea strictei neutralități. In Milano, Padua și Genua s’aă făcută mari demonstrațiuni pentru Prusia. PETERSBURG, 23 Iulie. — Rusia va fi neutră. București,­­ Coptorü, 1870. Sorrile telegrafice de mai susți au însemnătate, mai cu semă în cee­a ce s’atinge de Italia. Minis­­trul­ Italiei, care deb­larase mai de­ună­ de neutralitatea și nu ceruse nici unu eredita nou, acuma cere 16 miliaoe și toto două dată de­chiară, și Camera încuviințezâ, că-șî păstreză libertatea acțiunii. Acestă dechiarare devine și mai însemnată prin acea­a, că spune că nu va pro­fita de ocasiunea presiune pentru a lua Roma, fără consimțimântul­ Fran­ciei. Scia toți că Roma este neapă­rată unității Italiei, fără Roma u­­nitatea Italiei nu este, nu pate fi pe deplină asecurată. Gânda deja posesiunea Romei este pentru Italia uă cestiune de vieță, și căndă guvernulü dec­lară că nu va profita de ocasiunea fa­vorabile ce i se ofere, și acesta nu­mai pentru a nu aduce încurcături Franciei, avema aci­uă dechlarare învederată de amid­ă pentru Fran­cia, și toto­d’ua­dată vă dovedă te­meinică că ’n curânda Roma va fi a Italiei cu consimțimântulă Fran­ciei. Vgn urămă mai susți că regele Prusiei profită — și cu dreptă cu­vântă — de resbeluri actuale, pen­tru a spune pe fac­ă că lupta este între gintea germană și latină, și că resultatul­ va fi unitatea Ger­maniei. Când a­dérit regele Prusiei luptă pentru unitatea Germaniei, pe ce temeia ne mai putem­ îndoui că și gintea latină nu va profita de acesta luptă pentru unitatea iei? Și căndă lupta este între doue ginți mari, pentru mărirea, tăria și unitatea loră, cine mai pute asecu­­ta că florile naționalității nu vor­ coprinde pe tóte poporele, și că nu suntem­ acuma în acea mare și decisivă epocă a unei creațiuni egale, în felulu iei, cu aceia pe care ne o relateză biblia, căndă spune că Dumnezeu a despărțită pământulă de ape, a creată lumina și viețui­­tórele și num­ai după ce a ve^utu că este bine, s’a odiaită? Din acesta punta de vedere ple­­cându, credemu că dechlararea mi­­nisteriului Italiei este preludiu la fe­lnire reposata și mine, și s’ascepta pote la uă scenă sfășietore. — Vrei se citesc! acésti serisóre acumü sau mai târgiă ! — me ’ntrebă ele. Deschi­sei și citii. Anima ’mi batea de credeamă că mi se va rupe, dérii nu lisai se mi se vegi emoțiunea, celu puțină asta speră. Scrisórea conținea același limbagiu care me iritase căndă l’ama augită eșindă din gura neno­rocitului smintită; abia es­presiunea erea mai stémpiratá de ideia morții séle celei apro­ piate. Nu putui descifra pe deplină aceste linii scrise d’uă mână tremurată de friguri. După ce citii scrisórea, primarele se ș­­terse spre mine c’una aeră totală bine­voitori Iei celei mari, în care omenirea se va regula pe ginți și pe naționali­tăți, și d’acea­a reproducemű ch­iar d aci următorele soiri pe care le estra­­gemă din foile străine: „PARIS, 20 Iulie. In prevede­rea unei diversiuni a Rusiei în fa­­vorea Prusiei, s’afirmă că s’a făcută uă ab­and­ă între Francia, Englitera, Austria, Italia (cărei­a Francia îl va cede Roma) și cele trei puteri scandinave, Danemarca, Suedia și Norvegia. — „Spirea că principele Gorth­a­­koff a venită la Paris este ne’nte­„CONSTANTINOPOLE, 20 Iu­­lie. Urmările Turciei se urmeză cu cea mai mare activitate. „Suntă temeri d’ua revoluțîune în România ș’m­ă atacă în acestă punte din partea Rusiei.“ Făcurăm o cunoscută ieri­că (fia­­b­ulă din Pestă, Reforma, organă subvenționată­ de­­ dol. Beust și An­­drassy, se ocupă cu dragoste de noi, și ne iubesce acuma pen’a pro­pune Romăniloră „Se-î ajute­a­­scă­­„pa de Carol și a pune sérupe Cuza „pe tronulă Romăniei." Astă­zi vedemă că foile străine vorbescă despre uă revoluțîune în Romănia, ca­re va înlesni interveni­­rea armată­ a Rusiei. Aceste solii, venite din i^fară, ceră numai a fi luate în considerare, cândăănsă ele vină și din? întru, căndă mai cu semă ele vină de la guvernă, și mai cu osebire de la guvernulă ac­tuale sau de la partizanii sei, a­­tunci credem­ că toți vor­ fi de opiniune că ele trebuie se ne ’ngri­­jiesc, fórte, ne esplicămă, lămurimă și publiculă va aprecia și va jn­­dica. ț­iar­ulă Pressa este sau nu ună organă ală guvernului Iepureanu? Și, celă mai puțină, este ună sin­gură omă care póte nega că acestă 4iar­ă nu este pentru guvernulă Iepurenu? Nu­ acesta nu se póte nega, căci toți sciă că Pressa a fostă cu bandele de pușcăriași și bandele cu Pressa, și că miniștrii, administrațiunea, justiția și poliția au fostă cu bandele ș’ale bandeloră. Nu se póte nega, căci toți sciă că în Cameră redactorii și amicii po­litici ai Pressei au fostă cu guver­­n­nlă și pentru guvernă. Nu se póte nega, căci toți sciă că înalții funcționari de la direcți­unea posteloră și de la poliție­ suntă membrii al direcțiunii farului Pressa. Atunci elü­imî lăsă copia testamentului spre a’lu puté citi, cându capu’mî va fi re­­pausatu, mai nainte d’a lua vr’uă decisiune. — De ești majoră, adause dênsula, și n’ai prin urmare trebuință de nici uă auto­­risațiune, dă’mi voie se te sfatuiescu d’a cugeta matura la acésta și d’a nu retușa cu ușiurință ună astă­ felă de dară. Voiă veni peste câte­va­­ zile„ Trebuie se esă din casă; nu potă sta in cameră cu acele foi de hărtiă care mirose a friguri. Le voiă receti mai târgiu. Fără nici uă indoiélá, acésti moștenire are se fie a săracilor­ din Meran. ....................................... . . .­­ . „Așia dérü détoria nóstrá de neutri ne impune, nu numai de a nu da noî Înșine nici unu ajutoră beligeranțiloră, nici una felu de serviții chiar­, déri nici măcară a permite ca unulă din eî se facă a trece ar­mata sa prin teritoriulă nostru, căci prin a­­cesta s’ară viola încă neutralitatea ce însăși Europa ne-a creat’o. „In politică, In relațiunile Internaționale, nu este permisă sentimentalismulă. Ele se reguleza după nisce precepte fixe și positi­ve ; cândă uă națiune sa depirtezi de dân­­sele, riscă adesea chiarü­esistința sa. In a­­semenea grave cestiuni națiunile nu se con­ducă nici după inspirațiunile de inimă, nici după afecțiunile de origine, nici după sim­­patiele de rudeniă , rațiunea nu mai are se ne arate care este dreptulă, și cândă prin rațiune vomă practica dreptulă, interesulă va fi apărată. „Noi mărturisimă ci amü vei juta cu mi­rare pe unii din deputați, nu ședințele tre­cute, recunoscându că noi trebuie se simă neutri­, și totă de uă dată declarândă ci­noi trebuie se urmără politica occidentale. In materia de neutralitate nu pote fi simpa­tii sau antipitipatii, căii sară putea Împărți la mai multe tăbărî. NegreșitQ că afecțiunile nóstre de inimă sunt ă și voră fi pentru occidente. Dérü nu se vorbesce de afecțiuni iarășî, cândă este vorba de aplicarea unui principiu pozitivă. * 1 Acestă adevară constatată ca punta de plecare, se vedemă ce ne spune guvernulă, prin organulă seă Pressa. In­­­iua de Mercur!, 8 Iulie, gu­vernulă, scu amicii și susțiitorii gu­vernului, publicară un­ articlu în privința posițîunii țarei nóstre. A­­cestă articlu dechlarămă îndată că este însemnată din tóte punturile de vedere. Se reproducemu dern aci părțile cele mai esențiale ale acelui articlu: „Cată dérü se simă franCÎ și iealî neutri, adică se nu participant întru m­on­­ă la res­belula actuală, nu numai acuma cândă e departe de noi, déra chiarü cândă amă pre­supune că sară apropia. „In acești cași din urmă ipotesă, se pre­supuneam că unulă din beligeranți, sau u­­nulă din aliații soră, amu cere de la noi ca se trecu oscirile sale prin teritoriulă nostru, spre a ataca pe aliatură celeî­l­alte părți. Am­ trebui noi Românîi se permitemă a­­cesta ? „Nu, îi vomă respunde noi, și respun­­sul­ nostru se află sprijinită de cei mai în­semnați publicești. FOIȚI A ROMANULUI. M­E­R­A­N, O Diam­ulu unei tineri bolnave. Câte-m fiile mai târziiu. N’amü mai avutü trebuință d’a mai nara ace’O neplăcută incidinte amicului meu ; ne­­noroc­ulu care ’mi inspira frică nu va mai fi nici uă dată *n calea mea. Așî diminăță stăpâna casei mi-a povestitu că una tenore a muritü In cea din urmă nópte. După des­crierea ei, nu póte fi de­câtă bietulu ne­bună. A fost­ găsită mortă de apoplesie tn pată. 1) A vede „Âomâcală“ de la â, 10, 11, 12, 1$ ți 14 Iuliă. Me căiescU că ’i­amă vorbită pré tare póte ; dérü n’aveamă altă armă de câtă cu­­vénturu, și privirea *i erea ’ngrozitóre. Ș’a­­poi nici nu puteam ă sei bine de erea séu nu ’n toti firea lui. 23 Noembre. Agi dimineți amă primită uă visită la care de sicură ci nu arași fi asceptată nici uă dată: erea primarulă de la Merano. Ve­nia­se’mî dea uă scrisóre, ’nsocită și de tes­­tamentulă celui ce-o scrisese, care mĕ con­­stituiesce moștenitóre a lui universale. Re­misei împotrită . . . Aruncai ochii pe scri­sóre . . . scriptura’mi erea necunoscută, a­­dresa a franțusesce, cea­ a ce mi causă uă are, care spaimă. Mirarea mea păru că c’uséza oreși­ care mulțămire primarului. Crezuse fără ’ndoielá că nescari­va relațiuni intime esistaă — Tóte acestea, tî giseî, nu sim­tit mai multü de ne’nțelesă pentru mine de câtă pentru d-ta. 25 Noembre. E cea din urmă iubire... ea a sguduit­ atâtă de tare arborele pene in rădăcină, nu câtă nu mai e nevoit d’uă vijelia ca se’să restórne .. . mâna unui copilă 110 va trânti la pământă ! Trebuia óre ca nefericirea se'mi fi venită din partea In care mă credeamă mai șicumi d’a găsi ajutoră și sprijină ? Id sferjitu ații­ama întâlnită pe Morrik. I sa vorbise despre testamentă, nu se­­ n­­doise de refularea mea. Simțiamă trebuința d a-i povesti totu; ți geamă să’î probeză câtă ’mi era de indiferinte sermanulă nebuna. Stărui­ mai multu t­ a’i spune fiorulă ce ’mi inspirase pericululu d’a lăsa liberă p’una omă, care erea învederată lipsită de rațiune și cu desăvârșire incapabile d’a înțelege im­portanța faptelor­ și vorbelor ă sele. — Ești In erore, scumpă Marii, Imi ,Iig Morris, nu erea mai nebunü de­câtă mine, care stau lângă d-ta și care nu’ți causeră nici uă frică. Și n’are elă­ună avantagiă

Next