Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)
1870-07-15
ANULU ALD PATRU-SPRE-SPECELEA Adminiatrațianea ln Pagagiolst Roman, Vo. 1.— Hedacțiunea Strada Colțeano. 42. MERCURI, ÎS IULIU 18?p. voIESCE și vei Ptrife ABONAMENTE S. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 58 Șase luni „„ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 DI lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele íncepű la 1 și 16 ale Junei. Un8 eseinplai'ö 25 bani. Pacia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUKTIUEI L. b. Linia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMINEZATE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondintii săi și cu posta LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. . 4 Pentru amințiuri: La din Drain, Thomas et (ju Rue Lepeletier, LA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt. SERVIȚI O TELEGRAFICII A li 17 BOHAN ITIjUS WIEN*, 25. Bucuresci 26 Iuliu. SAARBRUCK., (Sorginte prusiana). Lângă Gersweiler a fost o uă hărțuire. Francesîî s’au retras o perindă 10 ómeni, era Prusianiî nici unul. STOROLM Suedia și Norvegia vor ă sta neutre. BERLIN.^ Uă proclamațiune a regelui aveti Înțelepciunea principilor a Germaniei; regele zice că nici uă*dată n’au fostu uniți ca acuma și că speră că resbelulu va aduce uă pace chinuitorie, libertatea și unitatea Germaniei. FLORENZA. Ministerul a cerut Camerei unö creditö militarű de 16 milióne. Minís trul afacerilor străine a declarat ca Italia va sta neutră, păstrăndu-șî libertatea de acțiune; ele declară că î n privința Romei nu va profita de ocasiunea actuale, pentru a aduce Încurcături Franciei. Servițiule privata ale Monitorului.] PARIS, 23 Iulie. piarulu oficiale publică urmatórea proclamațiune a împăratului, adresată poporului francesă: „Suntă tu vieța poporelorü momente solemne In cartonarea naționale, oscilată cu violință, se impune ca uă forță iresistibile, domină tóte interesele și dispune directe de destinele patriei. Francia se află nnci’unul din acele momente decisive. »Prusia, căreia *î ama aretatü in timpuli și după resbeluli de la 1866 disposițiunile cele mai conciliante, n’a ținuta nici unu comptu de bună-voința și mărinimii nóstre. Apucindu pe calea cotropiriloru, a desceptatu spaima, a necesitat o Înarmări exagerate și a facutu din Europa câmpusă 1d care domnesce incertitudinea și temerea de a doua zi, in loc d’a face sa Înceteze starea precarii care Împinge pe națiune a recurge la arme una contra alteia. „Gloriosulă drapele, pe care *la desfașiurăm. Încă vă dată Înaintea acelora cari ne provoca, este același ce a purtatü In Europa Intrăgă ideele civilisatrice ale marei nóstre revoluțiuni. Astăzela represintă totu aceleași principii și inspiră totu același devotamentu. »Frances!,amysemé punând capulu acesteî valinte armate, pe [care o animă amorulu datoriei și alü patriei. Ea scie ce valorăză, căci a verjută. In cele patru părți ale lumii, victoria mergendü alături cu dânsa. „Ieu cu mine pe fiulü meui: de și îDcă fórte jine, era scre însă ce datorii 1 impune numele seu. El este mândru de a lua partea sa la periculele la care se espune acei cari luptă pentru patria lor. »In presința nouelor pretensiuni ale Prusiei, amü opusa reclamațiunile nóstre; déri ele n’au fostu primite de câta intr’una moda disprețuitorii. Țara nóstra a simțită vă adăncă iritațiune și ună strigată de resbelă a resunatu dintr’ună capii pănă la celăaltă alu Franciei. Nu ne mai remăne ăa câtă a Încredința sórtei armelorü destinele nóstre. Noi nu facemă mă resbelă Germaniei, a cărei independințî o respectam, dorimă însă ca poporale cari compună marea națiune a Germaniei Unite se dispună de destinele lor. „Câtă pentru noî, reclamămă stabilirea unei stări de lucruri care se garanteze securitatea nóstrá și se asecure viitorulă; voima sa dobândimü uă pace durabile și intemeiată. „Dumnedeă se binecuvinteza silințele nóstre 1 „Ună poporă, care apără uă caută justă, este neinvincibile.“ „NAPOLEON.“ PARIS, 24 iulie. — pianuri oficiale dlice. “Guvernulu imperiales făcură tóte silințele posibili spre a tmpedia resbelulü, însă, din nenorocire, elă n’a reușitiî, din causa rapidității resoluțiunilor luate. Imperatorele este decisă a observa că strictă neutralitate facia cu părțile beligerințe. Intrucâtă interesele Rusiei nu vor fi amenințate de eventualitățile resbelului. “ Guvernul ruso asecuză că va susține din tóte puterile sale pentru a limita teatrală resbelului și a se scurta durata lui. Ieri s’a votată budgetulu și alte legi. Același tliarO publică decretul prin care se declară Închisă sesiunea Senatului și a Camerei. BERLIN, 24 iulie. — Gazetta de Colonia anunță că la Saarbrücken a avută locără întâlnire Intre Prusiani și Francesi. Cei din urmă, retrâgându-se, au fost urmăriți de Prusiani parte la Emdes, aprope de Isteborken. BERLIN, 22 iulie. — Legea marțiale S’a proclamată In provinciile Rlenane, In Hessa, ln Hanovra, Schleswig, Pomerania, Prusia orientale. Generalulă Kirchbach s’a numită comandante ale corpului alü 5-lea de armată ; al 8-lea corpă, componândă armata Germaniei de Nord, se află sub ordinile generalului Falkenstein. BERLIN, 24 Iulie. — Se anunță că la Newcastle s’a tachinată bastimente englese pentru a aprovisiona cu căbună flota francese din Marea Nordului. SAARBUCKEN, 24 Iulie. — Afli dimineți a avută locă uă încăierare aprope de Gelsweik. Frances!, retrăgăndu-se, aflisată pe câmpul de bătae,zece ómeni morți și răniți. Prusianiî n’aă suferită perderi. Puscele cu acă aă probată ci suntă superiore celoră Chassepot. Ui companii detașată din al 70-lea regimentă de liniă a luată in posesiune localulă și casa de bani a vămei. La Schrecklinger vameșii francesî au fostă omorirî. Francesii aă prinsă ță ofîciără prusiană rănită. Desertorii francesi s’aă predată vedetelor prusiane. FLORENZA, 24 Iulie, țilaruri oficiale publici nă proclamațiune relativă la pășirea strictei neutralități. In Milano, Padua și Genua s’aă făcută mari demonstrațiuni pentru Prusia. PETERSBURG, 23 Iulie. — Rusia va fi neutră. București, Coptorü, 1870. Sorrile telegrafice de mai susți au însemnătate, mai cu semă în ceea ce s’atinge de Italia. Ministrul Italiei, care deblarase mai deună de neutralitatea și nu ceruse nici unu eredita nou, acuma cere 16 miliaoe și toto două dată dechiară, și Camera încuviințezâ, că-șî păstreză libertatea acțiunii. Acestă dechiarare devine și mai însemnată prin aceaa, că spune că nu va profita de ocasiunea presiune pentru a lua Roma, fără consimțimântul Franciei. Scia toți că Roma este neapărată unității Italiei, fără Roma unitatea Italiei nu este, nu pate fi pe deplină asecurată. Gânda deja posesiunea Romei este pentru Italia uă cestiune de vieță, și căndă guvernulü declară că nu va profita de ocasiunea favorabile ce i se ofere, și acesta numai pentru a nu aduce încurcături Franciei, avema aciuă dechlarare învederată de amidă pentru Francia, și totod’uadată vă dovedă temeinică că ’n curânda Roma va fi a Italiei cu consimțimântulă Franciei. Vgn urămă mai susți că regele Prusiei profită — și cu dreptă cuvântă — de resbeluri actuale, pentru a spune pe facă că lupta este între gintea germană și latină, și că resultatul va fi unitatea Germaniei. Când adérit regele Prusiei luptă pentru unitatea Germaniei, pe ce temeia ne mai putem îndoui că și gintea latină nu va profita de acesta luptă pentru unitatea iei? Și căndă lupta este între doue ginți mari, pentru mărirea, tăria și unitatea loră, cine mai pute asecuta că florile naționalității nu vor coprinde pe tóte poporele, și că nu suntem acuma în acea mare și decisivă epocă a unei creațiuni egale, în felulu iei, cu aceia pe care ne o relateză biblia, căndă spune că Dumnezeu a despărțită pământulă de ape, a creată lumina și viețuitórele și numai după ce a ve^utu că este bine, s’a odiaită? Din acesta punta de vedere plecându, credemu că dechlararea ministeriului Italiei este preludiu la felnire reposata și mine, și s’ascepta pote la uă scenă sfășietore. — Vrei se citesc! acésti serisóre acumü sau mai târgiă ! — me ’ntrebă ele. Deschisei și citii. Anima ’mi batea de credeamă că mi se va rupe, dérii nu lisai se mi se vegi emoțiunea, celu puțină asta speră. Scrisórea conținea același limbagiu care me iritase căndă l’ama augită eșindă din gura nenorocitului smintită; abia espresiunea erea mai stémpiratá de ideia morții séle celei apro piate. Nu putui descifra pe deplină aceste linii scrise d’uă mână tremurată de friguri. După ce citii scrisórea, primarele se șterse spre mine c’una aeră totală binevoitori Iei celei mari, în care omenirea se va regula pe ginți și pe naționalități, și d’aceaa reproducemű chiar d aci următorele soiri pe care le estragemă din foile străine: „PARIS, 20 Iulie. In prevederea unei diversiuni a Rusiei în favorea Prusiei, s’afirmă că s’a făcută uă abandă între Francia, Englitera, Austria, Italia (căreia Francia îl va cede Roma) și cele trei puteri scandinave, Danemarca, Suedia și Norvegia. — „Spirea că principele Gorthakoff a venită la Paris este ne’nte„CONSTANTINOPOLE, 20 Iulie. Urmările Turciei se urmeză cu cea mai mare activitate. „Suntă temeri d’ua revoluțîune în România ș’mă atacă în acestă punte din partea Rusiei.“ Făcurăm o cunoscută ierică (fiabulă din Pestă, Reforma, organă subvenționată de dol. Beust și Andrassy, se ocupă cu dragoste de noi, și ne iubesce acuma pen’a propune Romăniloră „Se-î ajutească„pa de Carol și a pune sérupe Cuza „pe tronulă Romăniei." Astăzi vedemă că foile străine vorbescă despre uă revoluțîune în Romănia, care va înlesni intervenirea armată a Rusiei. Aceste solii, venite din i^fară, ceră numai a fi luate în considerare, cândăănsă ele vină și din? întru, căndă mai cu semă ele vină de la guvernă, și mai cu osebire de la guvernulă actuale sau de la partizanii sei, atunci credem că toți vor fi de opiniune că ele trebuie se ne ’ngrijiesc, fórte, ne esplicămă, lămurimă și publiculă va aprecia și va jndica. țiarulă Pressa este sau nu ună organă ală guvernului Iepureanu? Și, celă mai puțină, este ună singură omă care póte nega că acestă 4iară nu este pentru guvernulă Iepurenu? Nu acesta nu se póte nega, căci toți sciă că Pressa a fostă cu bandele de pușcăriași și bandele cu Pressa, și că miniștrii, administrațiunea, justiția și poliția au fostă cu bandele ș’ale bandeloră. Nu se póte nega, căci toți sciă că în Cameră redactorii și amicii politici ai Pressei au fostă cu guvernnlă și pentru guvernă. Nu se póte nega, căci toți sciă că înalții funcționari de la direcțiunea posteloră și de la poliție suntă membrii al direcțiunii farului Pressa. Atunci elüimî lăsă copia testamentului spre a’lu puté citi, cându capu’mî va fi repausatu, mai nainte d’a lua vr’uă decisiune. — De ești majoră, adause dênsula, și n’ai prin urmare trebuință de nici uă autorisațiune, dă’mi voie se te sfatuiescu d’a cugeta matura la acésta și d’a nu retușa cu ușiurință ună astă felă de dară. Voiă veni peste câteva zile„ Trebuie se esă din casă; nu potă sta in cameră cu acele foi de hărtiă care mirose a friguri. Le voiă receti mai târgiu. Fără nici uă indoiélá, acésti moștenire are se fie a săracilor din Meran. ....................................... . . . . „Așia dérü détoria nóstrá de neutri ne impune, nu numai de a nu da noî Înșine nici unu ajutoră beligeranțiloră, nici una felu de serviții chiar, déri nici măcară a permite ca unulă din eî se facă a trece armata sa prin teritoriulă nostru, căci prin acesta s’ară viola încă neutralitatea ce însăși Europa ne-a creat’o. „In politică, In relațiunile Internaționale, nu este permisă sentimentalismulă. Ele se reguleza după nisce precepte fixe și positive ; cândă uă națiune sa depirtezi de dânsele, riscă adesea chiarüesistința sa. In asemenea grave cestiuni națiunile nu se conducă nici după inspirațiunile de inimă, nici după afecțiunile de origine, nici după simpatiele de rudeniă , rațiunea nu mai are se ne arate care este dreptulă, și cândă prin rațiune vomă practica dreptulă, interesulă va fi apărată. „Noi mărturisimă ci amü vei juta cu mirare pe unii din deputați, nu ședințele trecute, recunoscându că noi trebuie se simă neutri, și totă de uă dată declarândă cinoi trebuie se urmără politica occidentale. In materia de neutralitate nu pote fi simpatii sau antipitipatii, căii sară putea Împărți la mai multe tăbărî. NegreșitQ că afecțiunile nóstre de inimă sunt ă și voră fi pentru occidente. Dérü nu se vorbesce de afecțiuni iarășî, cândă este vorba de aplicarea unui principiu pozitivă. * 1 Acestă adevară constatată ca punta de plecare, se vedemă ce ne spune guvernulă, prin organulă seă Pressa. Iniua de Mercur!, 8 Iulie, guvernulă, scu amicii și susțiitorii guvernului, publicară un articlu în privința posițîunii țarei nóstre. Acestă articlu dechlarămă îndată că este însemnată din tóte punturile de vedere. Se reproducemu dern aci părțile cele mai esențiale ale acelui articlu: „Cată dérü se simă franCÎ și iealî neutri, adică se nu participant întru monă la resbelula actuală, nu numai acuma cândă e departe de noi, déra chiarü cândă amă presupune că sară apropia. „In acești cași din urmă ipotesă, se presupuneam că unulă din beligeranți, sau unulă din aliații soră, amu cere de la noi ca se trecu oscirile sale prin teritoriulă nostru, spre a ataca pe aliatură celeîlalte părți. Am trebui noi Românîi se permitemă acesta ? „Nu, îi vomă respunde noi, și respunsul nostru se află sprijinită de cei mai însemnați publicești. FOIȚI A ROMANULUI. MERAN, O Diamulu unei tineri bolnave. Câte-m fiile mai târziiu. N’amü mai avutü trebuință d’a mai nara ace’O neplăcută incidinte amicului meu ; nenoroculu care ’mi inspira frică nu va mai fi nici uă dată *n calea mea. Așî diminăță stăpâna casei mi-a povestitu că una tenore a muritü In cea din urmă nópte. După descrierea ei, nu póte fi decâtă bietulu nebună. A fost găsită mortă de apoplesie tn pată. 1) A vede „Âomâcală“ de la â, 10, 11, 12, 1$ ți 14 Iuliă. Me căiescU că ’iamă vorbită pré tare póte ; dérü n’aveamă altă armă de câtă cuvénturu, și privirea *i erea ’ngrozitóre. Ș’apoi nici nu puteam ă sei bine de erea séu nu ’n toti firea lui. 23 Noembre. Agi dimineți amă primită uă visită la care de sicură ci nu arași fi asceptată nici uă dată: erea primarulă de la Merano. Veniase’mî dea uă scrisóre, ’nsocită și de testamentulă celui ce-o scrisese, care mĕ constituiesce moștenitóre a lui universale. Remisei împotrită . . . Aruncai ochii pe scrisóre . . . scriptura’mi erea necunoscută, adresa a franțusesce, cea a ce mi causă uă are, care spaimă. Mirarea mea păru că c’uséza oreși care mulțămire primarului. Crezuse fără ’ndoielá că nescariva relațiuni intime esistaă — Tóte acestea, tî giseî, nu simtit mai multü de ne’nțelesă pentru mine de câtă pentru d-ta. 25 Noembre. E cea din urmă iubire... ea a sguduit atâtă de tare arborele pene in rădăcină, nu câtă nu mai e nevoit d’uă vijelia ca se’să restórne .. . mâna unui copilă 110 va trânti la pământă ! Trebuia óre ca nefericirea se'mi fi venită din partea In care mă credeamă mai șicumi d’a găsi ajutoră și sprijină ? Id sferjitu ațiiama întâlnită pe Morrik. I sa vorbise despre testamentă, nu se ndoise de refularea mea. Simțiamă trebuința d a-i povesti totu; ți geamă să’î probeză câtă ’mi era de indiferinte sermanulă nebuna. Stărui mai multu t a’i spune fiorulă ce ’mi inspirase pericululu d’a lăsa liberă p’una omă, care erea învederată lipsită de rațiune și cu desăvârșire incapabile d’a înțelege importanța faptelor și vorbelor ă sele. — Ești In erore, scumpă Marii, Imi ,Iig Morris, nu erea mai nebunü decâtă mine, care stau lângă d-ta și care nu’ți causeră nici uă frică. Și n’are elăună avantagiă