Romanulu, august 1870 (Anul 14)
1870-08-01
660 BESBEIJIJIJIJ Í*iarulü Independința belgică de la 5 Augusta demonstra, întemeindu-se pe probl, că cartierulű generală franceză nu cunoscea posițiunea exactă ce ocupa armata prusiana de sub comanda principelui Frederic-Carol. Din intențiunile sale. de notă oficiale din Paris asecuză că linia Sarre este întruna ocupată de al 7-lea și 8-lea corpuri de armată prusiana. Dară, cu câteva linii mai înjoșit, aceiași notă afirmă că mareșialulîi Bazaîne, recunoscândă linia Sarre, marți si intâlnită pe nicăirî pe inamicii în putere. Tóte acestea sunt farte conduse și merită să incredere mărginită. Acesta necunoscerea posițiunii inemicului trebuie se fiă principala causă a expunerii armatei francese în divisiunî mid Jovirilor a puterilor considerabile ale Prusianiloru. In cea ce priveșce modulă de bătaie alu ostașiloriî francesi, „se ne grăbimă a o spune, țice corespondentele din Saint-Avold ale Independințeibeige, că soldații francezi au arătat a uă aprindere care nu se pote defini; totudeuna aceiași, ei nu tragă multă și, dacă ve^i că inamiculă nu pleca, alerga la baionetă , nu’î poți opri, orîcare ară fi foculă prin care ară trece !“acă, pute, ânca una din căușele pentru care puterile inferiore ale Francesilor e mau putută resiste celui d'ântâiă focă ale unoră puteri prusiane cu multă mai considerabile. laoăierarea de la Saarbrücken reproducemă diferitele versiuni pe cari le găsim în dotarele străine, relative la lupta de Saarbrücken. ț)iaridu oficiale lancese publică urmatorea depeștă: „Metz 3 August, 12 ore 13 m. sera. „Ieri, cândă s’aă ocupată înălțimele de la Saarebruk, că bateria de mitrailleuse a fostă pusă în posițiune ’n presința Imperatului ș’a principelui imperiale, de câtă déc’ard fi nevoie d’acésta, Prusianii, în adevară, fiindă ascunși prin gropi și prin case, sóci, mai bine, resipițî ca vânătorii noi nu ne puteamă servi cu noua ne artileria: „Dară îndată secări una plutonă inamică, care defila pe drumul de seră ală râpei drepte lavă distantă două milă șase sute metre. Se ’ndreptă asupră l mi traileusile și întruă clipă de ochi grupa fu resipită, lăsândă jumătate din ómenii sei morți. Ună ală douilea plutonă sa arată din nucă pe aceiași liniă și avu aceiași sarte. „D’aci ncolo nimeni nu mai cuteză se trece pe drumul de seră. Oficierii de la artileria francesa sunt intusiasmațî de efectele mitrailleuseleră. „Printre prinșii prusianî se efUQ mai mulți voluntari de mană. Se scie că ’n Prusia acești militari aparțină familielor ei cu dare de mână, care se angajază ’n servițiu pentru mână. „Aă fostă fórte discreți la tote Gestiunile ce li s’aă făcută, dară suntu de acordă în a recunosce superiositatea pușcei francese peste pușca prusiana. „pe d’altă parte mareși alulă Bazaine a avută uă încăierare cu vânătorii inemicî. Mai ■mulți Prusiani au fost uciși. Nici unul din ai noștriî n’a fostă rănită.“ Uă notă, care s’a comunicată pe la isiare dă ș’alts detalie despre cele petrecute la Sarrebrok- Ettle : „Nici nu prea vorba se se ocupe Saarbrucken, care e ună oraștă deschisă cu 10,000 suflete. „Inamiculă a părăsită orașială și s’a retrasă pe ’nălțimele care se află dincolo de dânsulă. „Foculă a ’ncepută la 400 metre. Celă d’ântâiă venătură francesă cade , fu ucisă răpede ; ună medică majoră sosesce la densulîi In galopă și ’să rădica ’n mijloculă glonțeloră, dară omulă e cu desevârșire mortă și majorulă Îl lasă icre se cadă. Vânătoriî noștri înaintază cu vioiciune ai inamicului se retragă. „La 11 ore, dece din ai nostrîî suntu pe verfură înălțimiloră prin fundulă cărora trece Sarro. Bateriele ni se sdruncină și scobora castele spre a se stabili în câmpia. La dreptată bateria prusiana își începe focul în pădure dincolo de Annewald. Canonada incepe, vigurosa și continuă fantasmii noștriî, precedați de vânătorii călări, se grămădescă la dreta, la costa pădurii, unda e bateria fixă a Prusianilor. Sunt douesprezece ore ș’ună cuartă. Pădurea Ludwigswald arde . . . „Ai noștriî, grămădiți la 2 kilometre de cósta care separa pădurea de bateria fixă prusiana, începă a caiita. Doue colóne de fumă gălbeniă se rădică în facia centrului nostru . Sarrebruckură și Saint-Jean ardă ... L’auda ’n act sta momentu uruitulu întrună mirailleusele nóstre. Suntu doue-spre-fece ore și trei cuarturi. Reservele nóstre mergu înainte .. Doue detunături îngrozitore, înlocite de ună verteju de fumă, ne anunțță că podul de pe Sarre a fostă asvertite în aeră, dére noi suntemă stăpâni peste Sarrebruck, „inamiculă sa retrasă, numera 6—7000 ómeni la adeposte de păduri și în urma baterielor fixe.“ Opiniunea naționale conține următorele: „Doue-spre-zece ore și jumătate. „Mitrailleusele tună pe tota linia, sgomotulă e continuă, uscată, stridentă, teribile! „Pe drumu latélnescu pe Imperatură pe ROMANULUI AUGUSTU 1870 josă, urmtă de escortați de oficialî și d’uă compania de vânători. Micuță principe ’să însoțesce. In acestă minută ună gardistă de vamă, care ne servesce de conducetură, s’apropiă de Imperatură și’î presintă certificatură gneralelor divîsiunei sale, care constată servițiele ce a adusă armatei în cursulă provocăriloră din aceste ultime zile. Ulă e primită fórte grațiosă. „Pe drumu se presintă trenurile d’artileriă și esbisonele. Dă ambulanță e pusă la una din margine , mare și alulă Le Baeuf sosesce și se dă josă de pe calu , s’apropiă d’ună rănită, care aiurază și care strigă mereu : „generale, cartușe! cartușe!“ „Mai departe S’aduce p’nă targa ună locotenentă, corpul ă îi este nemișcată, brațele 'Í bălănăiescă. „Cu tóte astea numerasă morțiloră nu e forte mare în câmpia. „Sosescă la casa ow roșia, care e mână colță ală poligonului. E ocupată de ală 23-lea de linie, care a dată celă d’ânteiu și d’ală 4-lea de vânători călări, care a mersă ca se lumineze locurile. „Mitrailleusele suntă în baterii; aă produsă uă efectă teribile: batalionele erau secerate . Mai la fiecare descărcătură făceau vârtejuri și sfârâiă în tóte părțile. „Câmpul de rinopere e ocupată de trupe ; ală 23-lea de linie a intrată celă d’ântâiă, gonindă în sints’î pe Prusiani. „Artileria s’a instalată imediată ; ea s’a îidreptată înspre gară și’n tate punctele depărtate ale Saarebrukuluî, care se ’ntinde înaintea nostra cu usinele pline de fumă, pe țârmiîilului Sarre. In timpă de câteva minute foculă începea din 3 — 4 locuri diferite și Prusianii deșertaă Sarrebruckură. Mitrailleusele nostre ’i urmăriaă cu teribilele loră descărcaturi. Aă străbătută drumurile care suia d'a lungul înălțimilor, de cealaltă parte a Sarrului. „La uă oră, lucrarea pate fi considerată ca sfârșită: divisiunile nóstre stau pe câm pulă de manoperă și pe colinele din potrivă. Generalul Frossard cu generalul Batailie urmază cu foanele retragerea inamicului : până la mieria unui focu in podulă drumului de seră, la stânga, între Sarrebruck și Foi bacii; podulă este casa apărată cu meterezuri de saci de pământă și, ceva mai multă, sunt ă buțî întregi de petrodă. „Focurile nóstre dislocă pe Prusiani și aprindă lucrurile : cei din urmă dintre inamici fugă sub plata venătorilor noștri”. „Chissepois suntă teribile, bată de la 1000 până la 1200 metrii. Abia glonțele prusiane mergă în zabară până la 800. „Mitrailleusese dă dată probă că suntă stăpâne în cee a ce privesce mortea și carnagială. De pe locală șesu și deschisă, pe care ne aflam, vedemă plaia glonțeloră culcândă batalionele, precumă vîrtejele turbate pustiescă și disrădăcinază uă câmpia de grâu .“ Ministerial de interne ală Franciei comunică urmatórea narare oficiale: „3 August”. „In 31 Iulie, generalele Frossard, care-și dusese cartierulă generale la Marsbarck, își urca la divisiune (Conorat de Vergâ) la Bering, a Il-a (generalele Bataille) la Forbach, a IlI-a (generalele de Laveaucoupet) la Octina. „A doua-iji 'eta forțele din al douilea erau grămădite în jurul Forba cluilui și ieri, 3 Augustă, a doua divisiune s’a îndreptată spre Sarrebruck. „Acțiunea din 2 Augustă a fostă ta recunoscere ofensivă, arendă de scopă d’a coprinde formulă stângă ală Sarului înainte de Sarrebruck. Prusianii pară c’amtără du s’aă asceptată la ataculă nostru. Omenii de gardă postați întrun hirtă numită Bellevueră fugită la apropriarea nóstra, și noi amă rădicată cadavrul unuia dintra o soră. „In miijlocul acțiunii, generalele Bataille a inaintatu în direcțiunea cărei drumului de seră ș’a găsită înainte’ câte-va plutane de vesători inamici, grămădiți pâne la podulă de patra de peste isulă Sarre. La ună momentü dată, ună tare despărțimentă prusiană arâtându-se pe rădicăturele de pământă pe care este pusă drumul de feră, uă descărcătură de mitrailleusă a fostă ordinată și aduse imediată cea mai mare desordine in șirurile inamice. In totală s’a trasă 12 lovituri, ale căroră efecte au fostă sdrobitóre. Câteva lovituri de tună au fostă destule apoi pentru ca se stingă foculă muschetăriei, îndreptată asupră-ne din intrulă caseloră din Saarbruck. „Pe cândă se începea încăierarea principale, că colona, compusă d’ună escadronă de cavalerie și de două btalione de infanteria, cupt comanda colonelului Ferron, cutreiera țara situată d’a stânga corpului de operațiune. A shimbată focuri de pușcă cu vânătorii inamici și a avută câțîva omeni răniți, înaintată apoi până unde se puteijări Sarrulă. In fața Gessweilerului. „In finalnă despărțimăntă ală corpului «A*MAținlnliit Tilitaîen ** »"'SInnAC ■*ivf fț poCÎ^HîTlP.a inamicului între Sarrebruck și Sarrelouis, până la 1200 metre aprópe, în fața Werdemului. Inamiculă nu era in putere aci. „Astăferă e în generală acestă operațiune preliminară, ală cărui resultată este d’a priva pe inamică de comunicațiunile sale pe calea ferată între Traves și Neunkirchen. „N’a fostă altă încăierare la iiua de 2 Augustă și trupele să campată pe terenul ă luați de la inamică. „Sóra, cartierulă generale alü generalélul Frossard erea ospelulă numită Brôme d'or, așezată la estrema limită a teritoriului francesei și teritoriului prusiană. „Raportul generalélul Frossard, care este c’am necomplet, a fost făcut mai nainte ca el se fi primită raportele divisionarilor ă sei.“ 31 Iu 1id. 1870. D-lui redactare ală farului ROMANULU. Domnule redactare, Amă onore a ve alătura a patra listă de sub-scriere în favorea rănițiloră francesi și a familiilor ă soră, și vâ FogU §8 bine-voițî a’î da publicitate. Primiți, va rogă, încredințarea pre osebitei mele considerațiuni. G. N. Alesandrescu. LISTA DE SUBSCRIERE In favórea Francesiloru ce S’oru răni și a familielorű loru. Totală, lei nou. . . 2570 Lei b. Eugeniu Carada 100 Alesandrina Ion Ghika 250 Ion Ghika 250 I. Dumba 40 Lena E. Dumba 100 G. Dumba 40 Lena T. Dumba 20 D. Pisica 20 Gr. Argetoianu 40 Petrache Hagiopolu 100 George Vernescu 250 Majoru Berendel 100 D. Berendel 80 Locotenenta Colonelu * # * 30 Locotenentă colonelă Boteanu 100 Găpitană C. Odobescu 100 A. Nenciu 40 Grigorie Moscu 100 loan Polizu Micșunescu 100 Robescu Nicolae 20 C. Bacov 20 Andrei Lillovici 10 Filipache 20 D. Gheorgiad 20 N. Dumitriu 100 C. E. Schina 20 loan N. Alesandrescu 500 CORESPONDINTA PARTICULARA ROMHANULUI. Viena, 6 Augustă 1870. Mai lipsia încă numai mă atacă victoriasă din partea Francesilor, asemenea aceluia dela Saarbrucken, pentru ca Germanii se despereze de causa lord. Dară iată că asardulu resboiului le ofere uă fir de reculegere și de bucuriă, cândă aflară că In 4a i. c. principele coronei Prusiei reeși a surprinde divisiunea francese de luptă generalulă Douai , care isbutia ocupa posisiunea de la Weissenburg, punândă totă d’udată mâna pe mătună francesă. Va sedică armata aliată a Germaniloră se revangi pentru pierderea de la Saabrücken. Deși p e Christan, care trecea la acele momente, ne strigă: — Drace! Francesi prisonierî 1 Ii ducă la Berna, dére mai sântă âncă uă mare mulțime, undei vor pune pe toți ? Käfigthurmulă va fi de zece ori pre mică, suntü celă puțină vrem 20.000 de prinși. După ce trupa trecu de micuțăpodă, intrai la cârciumă. Gretli se uitase și ea la prisonieri, și plângea cu lacrimi ferbinți, căci acei germani soldați erau nescenani cu facia inteligiale și nu cumănul închipuiserărnă. Eî aveau ochii albaștrii sau crăpui, întocmai ca și noi; hainele lor nu mai erau croite mai ciudată decât ale nostre. — Copii, ne dise tatală Gretlei, acesta este fórte gravă, mai cu semn pentru noi, cari suntemă pe drumul Bemei. Amă audită vorbindu-se despre soldații francesi, se ne feresc. Dumnide- sei vedema d’aprope, ei suntă buni, dérü cândă se bată, lasă bunătatea ’n tabără și devină draci, draci curați. Trebuie se na face mă delcria ; că apără de ramură. Tu, Fritz, te vei duce la Berna și v«î înscrie ca soldată; trebuia animă, și nu vei fi nici vă dată sociulu fetei mele; de Vei comite vr’uă lașitate. Noi n’avemă dreptulă se decidemă dacă guvernulă are séu nu dreptă ! Afară ninsarea și plaia biciuiaă ferestrele; din cândă în cândă se vedeaă numai vecinii trecândă înveliți în lungele loră haine cafenii și mânându’șî vitele. Gretliî li crea ochii umflați de plânsă. Hans și Gottlieb ședeau într’ună colță muți și abătuți; ș’acum ti-e dinaintea ochiloră acestă tablă intimă. — Stai cu noi tata dina, Fritz, du-te de ți vidi d'3 vite și apoi intórce-te, căci amă se’țî vorbesce, ^lise tatáid Gretli. Mâ ’ntorsesemă cândă sunaă doue ore în clopotniță. Gretli erea la același locă. Mamă-sa sta lângă ea ș’o ținea de mână , tatălă citea tire la biblia cea mare a familiei. Nu se ‘ntriruise pentru mine și urmă a citi până la sfirșitulă capitlului. Atunci închise cartea și ’mi făcu semnă se vână. — S’avemă credință în Dumnezjeu, z ise ela ; și va ava grijă de noi. A fără s’au<Jia 5 clopoțeii csiforă prin sgomotulă vântului ș’ală pluia ș’apoi uruitură carului celui mare, încărcată cu baloturi și lății. Erea căruțașulă de la Friburg. După câteva minute ele intră in cârciumă , apa ciuruia de pe haina care lă acoperia, pâlărial îndesată pe urechi nu mai avea nici oă formă. — Bună-dina, bună-dinadige era- Ce timpă ! și coadă mâ gândescă c’acestă dramă este celă din urmă pe care’să facă ! Inchipuiți-vă că la Boma guvernulă pune tunuri și pe zidurile cele mari și pe cele mici; se facă rechisițiuni de fotă feliile și toți junii cari potă purta arme suntă luați la oste; nu mai română pentru a apăra orașială, de câtă orfanii, cu cele 2 tunuri ale lor, femeiele și bătrânii. Săpâniî noștriî aă retrasă garnisanele de la Yverdon, Lucens, Aigle, Morges și Lausanne, dare Francesiî ne amenință și la Nidau; artileria Barnesiloră e aședată la 50 de pași de sentinelele armatei francese. Tunurile sunt încărcate cu caruice și, dintr’unu momentu într’altulă se pote da. Cantonele confederate ne trimită trupe 'n ajutoră și toți jură se ne apere. Schwyizuri, Unterwald și Grizonină respunsă la apelul țârei. Ah ! amiciloră, are se fie lucru ’ngrozitoră , nu soii deca trebuie sa ma ducă până la Friburg, pentru că batrânul Berger umblă cu marfă pe cândă Francesiî intră ■n țară. Tatăl nu respunse nimică; 4ise numai Gottlie și mumă-sei se éa apoi astăfelă lui vorbi: — Vedic Fritz, lucrul ă e gravă, mâne ’i d'că vei pleca cu Hans și Gottlieb și, In paza Domnului, patria mai ’nainte de tate. Eă voiă sta aci cu cei bătrâni și vomă para, de va fi nevoia, tóte grădinile din prașiă. Șaudindă pe acestă tată de familia vorbinde astafele, simții focură sacru ală amorei de țâră suindu-mi-se n ânima. — Da, diseî tatălui Gretliî, vomă pleca mâne diminuță, și nu se va duce că patria se supune fără se vadă murindul toți copiii iei. Pe când p âncă vorbiamă, bătrânul Berger dete cu cada biciului în masă curândă că se va duce la Friburg chiară în acea zi și că se va ’ntorce noptea la Berna pentru a se pune la ordinile guvernului. Se puse pe cale și din ace di cu Famă mai vedută. Cândă sora sosi, ne aflamă toți în mica cameră a familiei, muți; numai tatălă vorbia din cândă ln cândă, pe cândă Hans și Gottlieb Își împachetau rufele. In sala cârciumi nu mai erau de câtă Disce bătrâni, toți tinerii se duseseră la regimentele bernese. Lăutarulă Ghristian, bătrânulă Rudi, păstorulă Wald, toți erau întruniți, și vorbiră despre resbelă. Flăcare ’și făcea ’n mintea lui socotâla, și cândă 10 ore bătură și păstorulă vorbi, vă sută de voci sguduiră marea casă de lemne: es lebe des Vaterland ! Pe uliță grupele se despărțiră prin noroi și apă, mânele se strîngă unele cu altele și apoi totulă se liniștasce. Atunci tatăl Gritliî mă luă de mână și ’mijise: — Aide, Fritz, vino de’țl îmbrățișază pa muma și pe logodnica mea, apoi vomă merge câte patru adîse te ’nregimentămă cu ómeniî noștriî. Vedî că te dă ca pe fluid meă, fiindă că te să cu dânșii, și bunulă bătrână nu maî putu dici nimică, atâta de multă să lnăbușia emoțiunea. Cândă iH’apropiaî de Gretli, ea ’mi stinse mâna și ’mi lăsă mirânsa uină obiectă pe care lă ascunsei. O sărutai pe frunte, erea ardarare și ’și lăsă capulă se cadă între mânele mele suspinândă. Hans și Gotlieb creau liniștiți, sărutară pe mama și sora loră. Mama nu scose nici uă lacrimă. Erează femeia de inimă și de caracterii. Pe ne departe ’n napte se ocupi de vestmintele copiilor săi pe care i trimitea, fără se se plângă, laaintea morții. Cândă Închisei ușia ca se esă, Gretli ișî rădică iarăși ochii și ne privi, dară c’mă aeră asta de dulce, nncâtă, fără motivulă care mâ făcea se plecă, n’așî fi putută face mă pasă. Sosindu acasă, îmi aprinsei mica’mî lampă, micu’mî bagagiă fumdată gata. Avea mă uă buclă de peră bălană pe care o pusei la mă cordonă In jurul gâtului și adormi în pace și liniștită, gândindu-me la datoria de cetățiană. (Va urma). A. Meylan.