Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)
1870-09-11
ANULU ALD PATRU-SPRE-ZECELEA VOIESOR ȘI VEI PUTE ABONAMENTE L. n. L. n. amană .... în capitale 48 districte 58 de luni „ „ 21 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 US lună lun 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 AJSTTTSTTITIHI L. b. Linia de 30 litere. . . ... .. — 40 Inserțiunî și reclame, linia . . • :ĂâmlalstrațÎanp& in P&Baglnltt Romaa, Ko* L— Kedaoțhmea Strada Golțoa Ho. 43.VINERI 11 SEPTEMBRE 1870 laüHIwfeZÄ-TE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucurase I, la Administrațiunea tliarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta dÂ. PARTS Pentru abonamente: La d. Darras-Nallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: La d-in Drain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. X. A VIBHA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Pleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Hansenstein și Vogler, Jl. Neuermarcht Ne vinü în tóte dilele, prin telegrafii, cereri de abonare cu promisiunea d’a ni se trimite de ’ndata costum. Satisfacemu totu deuna cererile, ânsă adesea se Titemplă că nici peste mai multe luni nu ni se trimite prețiunii abonării. Administrațiunea Romanului crede deja că are dreptulu a cere ca esactitatea se fie reciprocă. SERVITIU TELEGRAFICII Anii Beailii'i.in Berlin, 21 Septembre. — Oficiale, espediată din marele cuarfiară generale la 20 Septembre. Tóte corpurile severșindu-șî mersulu lord înainte, la 19 Septembre, Parisulu s’afla cu totulul împresurate. Trei divisiuni din corpulu generalului Vinoy fură atacate de către doua corpuri de Germani, pe înălțimele de la Sceaux, și se retraseră după forturile Parisului, pe ronde 7 tunuri și mulți priseniari. MANDELSHEIM, 21 Septembre. Landwehra a luat lângă Strasburg a 53-a lunetă (termenii de fortificare). (Servițiul privata al Monitorului). PARIS, 19 Septembre. (Sorginte berlinese). Guvernul a decișit sa se înființeze o sistemă de baricade, impregiurulu Parisului, care se potä forma ca unu alți douila« ronde de ziduri de apărare. Rochefort a fost numitü președintele comisiunii însărcinată de a realisa acestü proiectü. 4,000 de ulani au ocupatü ieri Versailles. Servițiulu regularu alei postelora sa întreruptă parțială astățiji și administrațiunea a organisatü servițiulQ prin mesagerii. Sâmbătă și Duminică au avutü locüpici combateri între ecleronul prusian pe două parte și guarp-mobili și franci tirori pe de altă parte. "*! ) ) Bucuresel, 22 popciune, 1870. Depeșia oficiala din Berlin, pe care ne-o transmite acl servițiului nostru telegrafic, ne arată că dacă vocea diplomaților, tratând pacea, nu va amuți filele acestea vocea distrugetóre a tunului, lupta cea mare, lupta de astă dată cu națiunea francese se va ’ncepe suptă zidurile Parisului. Suntemși cumi că acestă depeștă berline se va produce la prima citire uădurerosă împresiune asupra celor mai mulți dintre cititorii Romanului, ânsă ce ne vestesce ea are atât d de neliniștitor, pentru simpatiele nóstre palpitante către Francia ? Sciam de mult, că Parisulüare se fie asediată, și ne asceptam, ca asediarea se se facă de ’ndată după desastrul de la Sedan; cu tote acestea depeșia prusiană ne spune eă abia la 1B S sptembre tote corpurile de asediare sosiseră în jurulu Parisului. Nimică mai naturale și mai asceptatu de totă lumea: se vedemü énse resultaturu finale. Câtă despre ataculă a trei divisiunî din corpulu generaliuluî Vinoy, depeșia prusiană ne spune adeverulu cumu ne-a datu atâte probe că scie se’le spuie. După curau se scie, trupele comandate de generaliulu Vinoy se retrăgeau spre Paris, în urma învingerilor de la Sedan, inemiculii le atacă, și, cu tote aceste, ele ajungi acolo unde mergeau fortificările Parisului. După câtă se pute înțelege din depeștă, inemiculü a căzută asupra cadei corpului francese, și nici uă luptă seriosă nu s’a rncăerat, căci depeșta prusiană se mărginesc e adice de astă dată cu modestiă: „s’a retrasă perdenda șapte tunuri și mulți prisoniari“ trenardi póte, iară s’adauge „luptă victoriósă, victoria strălucită“ ca de obicinuită. Luarea lunetei a 53-a, déca spirea este adevărată, ard fi în adevĕrd unaarecare avantagia pentru asediatorii Strasburgului, cu tote că ocuparea unei asemene lucrări înaintate de fortificare — pentru alte fortărețe forte primejdiosă, — pentru că fortăreță ca Strasburgul n’are nici oă însemnătate decisivă în ștansele de luare a cetății; cu tote aceste, vigorea ce se desfășiară în asediarea Strasburgului este din cele mai mari, mijlócele ’întrebuințate sunt imense. Publicămumai la vale interesante lămuriri în acestă privință. Din parte’î, Francia întregă se serlă, la sunetulu trompetei republicane arborândă gloriosulu stindard din 1792. Amănuntele pe cari le publicamü mai la vale, despre înrolarea voluntarilor, simtă de natură a rădica chiarüănimele cele mai abătute. Pe de altă parte uă epistolă, ce primim și noi înșine, de la una amică, care a luată el a insüstăzi parte gloriosă ca căpitani aici unei companie de trăgători liberi, în acea luptă dată în urma desastrului de la Sedan, și in care trăgătorii liberi au oprită puteri însemnate prusiane d’a trece und zid, acesta epistolă, fliteniu, ne spune că deși lupta actuale nu mai este undrescheld, ci uă măcelărie în care luptătorii cadă ca iarba sub casa care o taie, că deși, spre exemplu lupta de la Vitry-le-Francois, bata în honuld din care făcea amicul a nostru parte a foștii redusă la 142 omeni din 820, câți erau la ’nceput, totuși esaltarea patriotică este astfel atât d de mare în Francia, în câtă toți cântă cândă se bată și vădu murindă, făr’ a se ifiora de spaimă, mii de camarazi în jurul ă loră. Se vedemă ce va face îngâmfarea prusiană în faoia unei atâtu de mărețe deșceptărî, și decă uă națiune întregă ce se scolă, nu va arunca spada în locd de aură în balanța pe care ’i o arătă regele Prusiei, strigândd, cumd vă dinioră uă rege barbară naintea zidurilor Capitoliului: „Vai de cei învinși!“ Citiamd așii în Pressa— cu îndiferința cu sare ne-a deprinsă șe’î cstimă grațiositățile ce dilniă ne servesce — unu esorciu injuriosă, cumd singură are daruri d’a pute inventa, și ne ’ntrebamd la ce voiesce ea s’ajungă, treceadă prin acestă surugieseft prolegomenă ? Gentilul sed articlu era citită pene aprópe de sfârșitu, căndu vedurămă că tóte aceste argumente erau pentru a ne imputa pentru ce amu permisă isgonitului Giuseppe Bidischini a spune în diariuîu nostru und afectuosă adio frațiloră sei Români, în momentulu căndu era isgonitd d’uă putere arbitrariă de pe pământulu capitaliară și generoșii ai României. Ne pare bine Öä putem lichida întruă singură dată acestă costume, și cu Pressa și cu ultragiatoria simțimintelor de ospitalitate ale Românilor d. Maî ántéii câteva cuvinte pentru a arăta estrema și neaudita realitate cu care Pressa presintă epistola d-lui Bidischini către Români. Acestă faie fjice că d. Bidischini a mersd „perna face din România uă națiune mai sălbatică decâtu „Beduinii pustiiloru* ș’apoî ne desemnă pe noi urgiei și vindichei națiunii române, pe care o insultămd astă felu, împreună cu d.Bidischini. Intrebămd pe oricine, déc’uá asemene afirmare nu este culmea nerușinării, cândă ecă cari suntă propriele cuvinte ale bătrânului colonelă isgonită: „Frațiloru, „Ud putere brutale și arbitrarid a călcată în picióre legile internaționali și dreptulu ginților”, respectată până și de Beduinii pustieloru, isgonindu-me de pe pămentulu celu MAÎ OSPITALIARU ȘI GENEROLU DIN EUROPA, România, sora patriei mele, Italia. „Primiți salutările mele, frați Români! Totă viața mea nu vomi uita simpatia pe care totudeuna mi-ați demonstratu-o, și recunoscința mea va fi eternă.“ Cine va pute fice că aceste linie nu palpită de cea mai viuă iubire, stimă și recunoscință pentru națiunea română, pe care o declară es» presamente de cea mai „generosă din Europa?“ Cine nu vede, cu cea mai deplină siguranță, cu acele calificative pe cari Pressa are neaudita lipsă de putere d’a le aplica națiunii române, indignarea bătrânului colonelă nu se aplica de cătu puterii brutale și arbitrarie, care ’In istoria dintre frații sei Români, de lângă copii sei, căci eld are uă fetă măritată în România, cu und oficială Română, și alta în momentul de a se mărita totu c’und Romănă! Pressa ne mire dă cumă noi, cari ne chemă Români, amă putută publica ună asemene adio? Tocmai pentu că suntemă Romăni l’amă publicată, căci ar fi uă rușine se se peradice cu temeiü că puterea domnitore a^i în România este uă putere romănescă! Cumd ? Acestă putere presintă Romănia astd-feld, încâtu atrage asupră’î reprobarea tutoror puteriloru, și face pe representanții lor, se țină conferință în Constantinopole pentru a interveni ș’a nimici acestd cuibu de resvrătire, ?și noî se dicemde’acestă putere este românescă, ci din contra se nu ne silimd a o areta ca fiindă luată afară din națiune ? Cumd ? Acesta putere, în pasiunile’] fosorite și rele, pentru că und omu i-a refusat, d’a-și mânji păruld sec cehi albă prin acte infame de spionagiu, merge cu degradare până aluteri în temniță ș’i presintase subscrie uă sentință de vagabondagid, și cândă acesta bătrână este Italiană, frate alc nostru, se nu ne fie rușine d’a dice cină asemene putere póte se fie romănescă ? Se mai dă dreptate óre colonelulu Bidischini d’a fice că puterea care la isgonitor este brutale și arbitrariă și s’o despartă de națiune, când ein, il’aiația aut înTumumia. uvouf I copii stabiliți aci, fiind socruld linul bravă oficiărd romănă, fiindă socrulă lui Menotti Garibaldi, fiul eroicului luptătorii aid unității italiane, cândd ela, ajunsă la bătrânețe, este terîtd cu neomeniă la pușcărie împreună cu hoții, unde i se presintă se subsemneze uă sentință de vagabond agid, pentru că nici uă altă nausațiune nu s’a putută susține pentru add. condamna? Din contra, suntemă recunoscători uniunea filoromâne a colonelului italiană, c’o deosebită de națiune uă putere capabile de asemene necalificabile fapte. Și suntemă recunoscători cu atâtd mai multă, cu câtă instrucțiunea judiciasă ce i s’a făcutu, a dată cu probe pe facă infamia acteloru puterii. E că în ce modă cere gr.vermilo ca junii membrii ai parchetului se ’și începă apostolatulu de dreptate și imparțialitate : „iubiților”, „Póte nu veți găsi de uă dată „neciud hârtie compromițătoriă a„supra indivișliloru.l) Acesta se „nu ve descuragieze. Ii strimtorați. „voră areta. Arestații provisorm. „Faceți lucrurile asta-felu, incatu „SE PUTEMU SCOATE LUCRURILE D’A„SUPRA. „Amiculă vostru, „G. Petrescu.“ Astă-felă scrie colegilorü sei omulă de lege, care a meritată în I. D. Bidischini și proprietarul« casei unde locuia crederea puterii, pentru a nu pune în capulu parchetului tribunalului de Ilford. „Nu veți găsi hârtii compromițătore; dejii strimtorați, arestați și faceți ca se puteau scote lucrurile dasupra“ adică, prin presiune și terorisare se găsimu culpabile pe celer care voind se fiă pedepsită, cu orice prejdică sistema după care suntu târîți atâți cetățiani onorabili la temniță, împreună cu hoții! Nu e nici un probă, după cumu o mărturisesce însuși integrala primă procurare, nu face nimică!.. „strimtorați,întemnițați !“ Puterea ve ordonă: cine are se ve ’ntrebe cumă comiteți asemeni abuzuri de putere ? E că morala și modul de cârmuire a acestei puteri, pe care n’o putem numi rămână. E că ce voiesce ea se fiă juneta instruită și luminată, viitorulu și speranța națiunii, schhingiuitorii lord, seu nisce simplii înregistratori ai actelordiei criminale. Ense deșerte! suntu silințele, mai este încă inimă nobile în peptul acestei junețe, care se revoltă contra atâtord crime: ună mică și tristă adeptă ca d. G. Petrescu nu formeză generalitatea, probă este că membrii parchetului au refnsat a fi a găsită Clupă acolo unde nu era, și isgonirea bătrânului Bidischini purta sigiliulă celui mai brutală și arbitrariă abusu de putere. Dera prin asemene mijllace, și cându se găsescu servitori ca d. G. Petrescu, uă putere abusivă totă póte face acea-a cea făcută la Ploiescu, de unde publicămu ai,li none soiri revoltătore, în Bucurescî, la Pitescî, la Craiova, la Brăila, în totă țara în fine. 1 A strimtora, a întemnița, cu tóte că nu esiste nici uă probă , apoi a faca ca inocintele se fie găsită culpabile și pedepsită: ecă sistema după care este guvernată afli nefericita națiune română! Ecă căiele pe cari se î mplinesc speranțele și aspirațiunile, resimțite la întronarea regimelui care urmă lui 11 Fevruarie! SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Luni, în 14 Septembre, la ora 1, se va ține ședință publică în Aula Universității, sala Senatului. Obiectele vor fi: a) Darea de semn despre lucrările societății, fondurile ei, și întrebuințarea lord; b) Discursă asupra importanței istoriei la Romani, și mai vîrtosă a istoriei Romănilor”, de d. Georgiu Bariți. Intrarea la locurile reservate, cu biletu. La galeriă, liberă pâne la orele 12 și %