Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-01

a ANÜIip Ái ^Ú^ÉíÍ!-s/kE-MEOKLäA VOIESOE ȘI VEI FUTt .."y—""— bonamente L. n. L. n. Unii ane .... în capitale 48 districte 58 Sese luni 24 „ 29 Trei luni „ _ 12 „ 15 Dn lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele început la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplara 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 AlSTINTIUTRI L. b. Njinia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia • • • 20 L’Agent et Consul general de France a Hionneur d’inforraer ses compatriotes que le Gouvernement de la défense naționale, appelant tous Ies FranQais â combattre pour la patrie, a autorisé la formation de guerillas' 'de FranQais d’Orient. Une souscription est ouverte au Consulat general, pour coopérer a l’organisation de ces corps. LISTA DE SUBSCRIERE ín favorea răniților Francesi și a familiiloriilorii. D-lun redactare ală faurului ROMANUL! Domnule redactare. Bine-voiți a priimi cu acesta. Intre subscrierile ln ajutorulu rănițiloru Francesi, vă oea seamă din parte’mî, pe care vă roge să trimite la destinațiune. Tote-d’ui-datu vi mai roge a primi și asecutarea distinse mele considerațiuni. Elena Rucărenu. BERLIN, 11 Octombre. Generaliulu Tăun a bătutu, în 10 Octombre, avangarda armatei franceze de la Loire lângă Orleans. TOURS, 11 Octombre. U proclamare energică a lui Gambetta enumera mesajele luate pentru apărarea Parisului, care va resiste mulții timpu, proclamațiunea invită pe Francesi a nu l’ocupa de cătți de organisarea resbelului naționale, promițendă a ’ndrepta reale ce provine din lipsa de arme. APEL Ü. Procesul în privința acusării aduse de guvern a conduitei gardei civice din Ploiesci în ziua de 31 Maiü, cu ocasiunea alegerii d-lu Ion Brătianu ca deputata ală Col IV, fiind strămutată în cercetare. Curții cu jurați de la Târgoviște și citată spre înfucișare pentru diu. de 12 Octombre viitoră, facemă apelă la capacitățile baroului, legiștiloră noștri din țară, spre a se oferi mai dinainte cei cari ară bine voise ié apărarea, acusațiloră. Acesta procesă este ală cetății Ploiescienseși, lovită și strivită cu altâta neî ndurare, în cursă de doni ani de actualele regime. Maii mulți cetățeni ploiesceni.I ................ 11 . ......... Aami««Strați8 mea la Panagrula Roman, Wo, L- Baflacțiunea Strada Colțea No. 4a. I (Servițiule privații ale Monitorului.) VERSAILLES, 9 Octombre. Puteri inamice în destul de mari, cari inaintau despre Leira, au fost împrăștiate astăzi de trupele prusiane și bavareze la sudulu orașiului Etampes. Locuitorii satelor și orașelorii situate la nordul Parisului, cari fugiseră, se reîntorcu ■j acuma în căminurile lorii. II TOURS, 9 Ocombre. Unu raportă al Ci ‘ ministrului de resbulü constată presința la i Paris a 280,000 gariji naționali, 80,000 țiganjî mobili, 20,000 franci-tiroli, 150,000 trupe» de diferite arme. Un proclamațiune al guvernului informă despre eșistimnța a doue I armate, fiecare de câte 80,000 omeni, ce sunt deja formate In departamente, și al unei a treia armate, ce este în cale de a se I forma. BERLIN, 10 Octombre. Satul Ablis, ai cărui locuitori au surprinse escadranele prop Usiane, a fost incendiată, íI »Eg.» ■w.w—-i ■! ' ■»'«■ [UNK]R APELU. Instrucțiunea evenimentului de la 8 Augustă fiind terminată și procesulă strămutată în cercetarea Curții cu Jurați din Târgoviște, deși diua înfățișării nu este penă acumă afișată, facemă apelă la baroulă legiștiloră noștrii din țară, ca se se declare mai din iiainte aceia cari voră bine-voi se ne ia apărarea în acestă însemnată procesă. Cetățenii arestați. Redacțiunii ROMANULUI. 9 Alegerile sunt amânate pene cândă totă suprafația teritoriului Republicei va fi eliberată, și va fi, în curânda eliberată, C. A. Rosetti. SERVITIV TELEGRAFICI] AKU HORAMI.II TOURS, În Octombre. Ieri orașiul Artenay a fost atacate și ocupate de Prusianî; trupele franceze, după mai multe oi de luptă, au fost respinse în păduri, cai urmeza d’a fi ocupate de corpulö alți patrusprezecelea francese.i JOUI, 1 OCTOMBRE 1870. LUMINIeZA TBI ȘI VET PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondințiî sei și cu posta TA. PARTS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrainâ Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas .et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VXENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovieî, 15 Fleisch markt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein Vogler, li. Neuermarcht , Bucuresci, II 1870. 1 Depeșia pe care ne-a trămis-o Jd. C. A. Rosetti de la Tours, ne - în pluse inima d’nă nespusă veseliă Ne spuneamă, și suntemă convinș -âncă, cădecă d-nu Rosetti, care îi tóte epistolele sale nespusă atâti J de limpede adevărata posițiune ai franciei, încâtă ne făceauă du l ■erosă impresiune, din causa dorinței se aveme d’a vedé mergendă altă elu lucrurile la frații nostril din Occidinte, décá d. Rosetti, ne diseamn, care nici uă dată nu ne asi curată în modă positivă că Francesii voră fi victorioși, spune acumă că „pământulă Republicei francese „va fi în curendă liberată de năvălitori,“ apoi este imposibile ca facia lucruriloră se nu se fi schimbată în Francia și ca eroicii nostrii frați se nu fia în ajun d’a-’șî resbuna de umilirile și martirulă de pen acumă. Elisé depeștele ce le primirăma puțină după depeșia d-lui Rosetti, veniră se neamorescá momentele de veselie; cu tote aceste, depeșiele din urmă au anunțiă mare victorie: ocuparea, după puține ore de luptă, a unui orășiel deschis și uă luptă de avangardă; acestea nu sunt o avantagie cari trebuie se ne sperme, și, decá nici chiară mă desastru ca celă de la Sedan nu ne-£ sdruncinată în credința nostră d [Francia va eși victoriosă din aceștia mare resbelă, pentru că vedemi [uă națiune de 38 de milióne, care se scula și astă-felă devine nemvigibile, nu pentru că luptă de avangardă, și mai cu semn în urma telegramei de la d. C. A. Rosetti, se va sdruncina credința nostră că soldații dreptului ș’ai libertății, adică ai lui Dumned ă, vor triumfa pene în sine asupra soldaților] regelui Prusiei. Cea a ce ni se pare deplorabile, cea ace ni se pare revoltătorii chiară, în starea de suferință și de sbuciumare în care se află Inima tutoră Romănilor, privindă la suferințele fraților ăloru din Occidente, este d’a vedé diarie romăne, care pretindă a servi interesele ș’a interpreta aspirațiunile Românilor și, nesfiindu-se d’a afișa simpatiele loră cu totulă prusiane, d’a acorda totă felulă de laude Prusiei victorióse și totă felulă de insulte Franciei martire. Nu mai spunemă nume proprie, căci nu este timpulă a rădica polemice și reciproce încriminări; vomă areta énsecâtă de josă cade Monitorul guvernului, mergêndi cu simpatiele séle prusiane pen’a falsifica depeștele în favorea învingătorilor de la Sedan, și pentru a areta ca și mai sfărîmați pe eroi Jcii luptători ai dreptului și indipendinței naționale. E că în ce termeni veni al-alta ieri vă depeșiâ: „BRUXELLES, 9 Octobre. — Quenti? kiverte, resiste. Po pulation entiére, preíet en tété, te nu barricade 5 heures contre attaque I Prussiens, qui forces retirer. Prefei Yblessé.— Prussiens graudes pertes.“ Traducendă frasca suplimată avemă: „.... contra atacului Prusianilor, cari siliți retrage. Prefectură rănită.“ Séfi, completându, cari f’urd siliți a se retrage, etc. E că acumă în ce modă găsi de cuviință se traducă Monitorulü: BRUXELLES, 9 Octombre. — La Saint- Quentin, populațiunea iutrega, cu prefectura In capű, a luptată 5 ore pe baricade In contraatacului Prusianiloru. Prefectulu, fiindu rănitu, a fostu silitű a se retrage. Pru[ sianiî aă avură mari perderi. De unde în realitate Prusianii fuseseră siliți a se retrage, Monitorulu face ca .„prefectulu, fiindă j „rănită, se fiă silită a se retrage“. Și Inima Romăniloră se restrînse de durere, vegendă că cu totă eroismulă poporațiunii și ală prefectului, ei totă fură siliți a se retrage naintea năvălitoriloră, pe căndă în realitate eroismulu fusese încoronată prin victoriă, și fericirea Romăniloră putea se fiă deplină! Romănulu care se acu parte cu Prusianii contra Francesiloru, nu póte ajunge de cătu acolo undea ajunsă Monitorulu romănă, în mănele puterii ce ne domnesce. l[ Se chemă că noi vedemă cea-a l[ce se petrece la Romănia, tote actele puterii, prin prisma amăgitorie a pasiunilor de partită, și că cea-£ ■ice scriemu în acestă diariă suntf ■ impresiunile și espresiunea acestori ][pasiuni. Se vedemă énse ce[alte diarie romăne, chiar cele de peste Carpați, pene și din Pesta, cari nici uă dată nu saă pasionată în privința luptelor politice interiore din Romănia; se vedemă ce dice ciariulă Federațiunea, care, prin inteligința cu care este condusă și prin credința sea pe calea principieloră cea adoptată, de la fundarea Iui chiară, și-a soiutu atrage respectulă tutoră inamicilor ă sei, cari suntă și inamicii Românismului. Și-aducă aminte cititorii noștril într e termeni scurți și nepasionați amă anunțată noi batjocora făcută de putere legiloră țereî și datiniloră României, prin isgonirea juinelui diaristă Alesandru Panozzi. * S’arezămă adî cumă indicăm tarnele de peste Carparți, între cari și federațiunea, aceste acte ale puterii din Romănia. Se citimă: If. Alesandru Panozzi, italiana de nastere [fostă directore ale Kanuimi Diogene, la Con stantinopole, fu, ca și colonelulö Bidischini jespinse din România sunt pretestule că, fi[nude republicane, este periculosa ordinei publice, că atenteza siguranța Statului, person. [principelui domnitor], etc. Pentru a pute face asemenea espunsiuni [s'are cere judecată formale, probarea crimei și constatarea faptelor], prin cari cine va fi atacate ordinea publică. A persecuta, fără vouă probă, pre frații noștri Italian! și a’î scute cu forța din Rom[mânia, sora Italiei, este nu numai a viola ospitalitatea, care pretutindene in lume est respectată, ci a discredita chiar și numele Ide Romane, înaintea Occidentelui Europei.1 ! Sunte alți străini In România, de exemplu, idanii, de cari are trebui se se ocupe de puteri. Însă, precum se vede, guvernule duale ale României dă Nemților și Jidalilor, tóte favorela și persecută tote ceste Română, Italianö și Francese, oneste și tacificii. Se nu uite însă acești frați aî noștri perecutațî și maltratați, că un § Ion Brătianu, ............................................âncă a fost aruncată în temniță totü de guvernul lui epurenu. Câtă de neaudite și nemai vérsute aiurea trebuie se fiă actele puterii din România, dacă chiară mă jiară din Pesta, unde nefericiții Români suntă deprinși cu barbariele Unguriloră, crede că ester de urmă folosă a mai aminti că isgonire nu se póte face decâtă 1 după „judecată formale, probarea j crimei și constatarea faptelor!“ J. Cine se mai gândesce aci, în regiunile puterii, la judecată formale și a probarea faptelor!— Probare, daensă prin martori falși, prin membrii din bande, cari, după ce aă bătută și batjocorită pe cetățianii onorabili, suntă aduși de poliție ca martori contra celoră pe cari totă ea pusese se’i bată, se le sfărîmej membrele!. . . Acesta pare că n’aă văzută-o frații noștri de peste Carpați nici chiară în Ungaria.... Cândă este vorba de isgonitu,— apoi cumă prejudițiosă oservă cont fratele nostru de la Pesta,— numai Prusianiî nă putută pén’acuma se vră a ne esploata nesupărațî ș’a găsi vai!,, ajutoră și protecțiune contra intereseloră Româniloru péné și r-i bie ce trebuie se le credemă românesc!! Intruă singură punta diferită de opiniune cu confratele nostru, acolo, unde glice că d. Iepurenu „ar trebui se se ocupe de Evrei“. Fiindă că ne place a restabili adevărulă pretutindeni unde o să găsimă strîmbată, vomă susține cu probe că d. Iepureni din contra se ocupă cu mare activitate de Evrei; se ocupă atâtă de multă, încâtă n’a lipsită d’a da concursulu seu vestitului bancrută Leiba Cabana spre a’și cumpăra mai multe moșii pe numele primului ministru al României; se ocupă atâtă de bine, încâtă a mersă în persona la Iassi, spre a vede ce este de făcută cu nefericitulă și onestulă de Leiba Cabana și cu hoții sei de creditori, se ocupă cu atâta solicitudine, încâtă a adoptată ca părinte economicü ală scă —acumă dice Dreptatea — pe jupănă Nutan și ’ia dată se administreze moșia sea Iepurenii, i-a dată dreptă de stepănire și superioritate asupra nefericițiloră locuitori Romăni de pe , moșia primului ministru al României; în fine, se ocupă atătă de aerjtivă, îo cătă, pentru a pedepsi pe bună onorabile cetățiană și impiegată română, parea cutezată a sminti interesele lui tata-Natan, l’a destitută din funcțiune. Déja în acestă gestiune se lăsă să se vorbească aiultă mai bine și mai în cunostință de causă ^iarulu Dreptatea lui Iassi. E că de ce fapte nobile ne spune acestă diartă— în numerulu scă de la 24 Septembre — că s*ocupă d. Iepureni: „Monitorulú oficiale Nr. 189 ne adusese mai țjilele trecute une decrete domnesce, prin care d. Panaite Armașiu se destituie din posturi de avocate ale statului pe lângă tribunalul din Tutova, pe motivele din raportă: „Raportulö éasa nu fu date la lumină, ceea ce lasă a se presupune că ministeriulö nu cuteza a ave motivele acestei destiluțiuni. „A trebuit a deci se luame informațiuni e la facia locului, și era ce am aflamu : „D. Panaite Armașiu, ca procuratore ale nui creditori ale d-lui Iepurenu, a reeșit a pune secuestru, prin portăreți de Ilfovo, de a treia parte din onorariul a d-lui minisru președinte, pene la acoperirea totale a amei datorite, afară de acesta d-sea, ca procuratore ale unei creditore tote ale d-luî epureni—reeșise a pune în urmărire reolta de pe moșia d-lui prim-ministru — iepurenii, care de vruă dece ani înapoi se sfla, pentru datorii, lăsată In administrațiunea „jidovului Natan, părintela economice „alț d-luî prim-ministru și care pe fie ce „ane administra d-lui Iepureni vă pătrime „din veniturile proprietăților” sale nominali, „ca miijloc” de asistință.“ „Se înțelege de sine că d. Manolachi Costachi, lovită în demnitatea sa propriă și în interesele sale și ale părintelui seu economicü-Natan, ca „omnipotentă și in magistratură ca și în administrațiune“ prin calitatea sa de prim-ministru, a provocatöune raporte din partea tribunalului respectiv. In contra d-luî Panaite Armașiu, cine Iscie pe ce córdu, și cu aceste raporte, ne-