Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-18
914 GAMBETTA. Gambetta lucrezi cu turbare. Nu primesce pe nimeni. Lucrezi. Fără ’ndoieli care ține plana a cărui esecutare o Începe. Arătă mai bine, atâtö mai bine, orîcare arti fi acela plană. In momentele acestea grave nu mai remine de câte doue lucruri: ori se se Inchiăie pace, ori se se facă o Încercare pe care o și face Gambetta. In departamentele Eure-et-Loire lupta urmază mereu. Dreux se apără. Sosirea la Tours a lui Gambetta pare a fi dată guvernului din Tours uă nouă viață. In ministerie se lucreză pene membrii delegațiunii țin o consilie noptea și pené la morțile nopții. La 8 ore de dimineță generalele Lefort se vede în conferință cu membrii guvernului. Plecarea lui Gambetta In Vosges, unde Garibaldi organisezi că viguros, resisting și nisce atacuri neașteptate, nu póte fi fără bune resultate. §dri din Francia, RESBELULU. Citimii în Gazeta de Colonia. Francesii construiesc o una forte, lucrare tare de piméntu, între Vanves și Montrouge și lucrază cu energiă a fortifica Villejuif. Casele sunt: Îndopate cu arme și unelte amonitare, stradele sunt aprovisionate de baricade și de șianțuri. Reduta de la est de Villejuif și de la Sud de Bicêtre, mai ântăi fi părăsită, e din nou ocupată. Întărită și armată cu tunuri cari batü la 5,000 pași, Francesii construiesc ouă linie de comunicațiune care lagă Villejuif cu Bicêtre. * * * Comerciantul de la pământ, industria..., nu mai e de vorbitu; artele.... nici cuvente... Germană Francia! Omenii nu se mai găndesc decât a purtată pușcă. * * * Generalele Matterouge, sosindu la Tours, luă direcțiunea trupelor care se pregatesc a lupta la Orleans. Ense unde credeți că ora a doua zi? Întrebă une corespondinte ale Independinței belge. In capule luptatorilor ? Nici de cume, era la gară, fumăndu’și cigara și asceptăndO noutăți. Eră generalii imperiului! Și aproposito de dânșii, mai adauge corespondintele: „Aruncai privirea, zficea órecine. In sala de consilie unde erau Întruniți generalii. Pe legea mea nimică de câte capetele lor, pleșuve și tremurende, ș’atunci mi-am esplicatu tóte visurile nóstre!“ Faptul este, adauge corespondința, că pân’acumi, nimeni n’amțeles că trebuie resturnată tóta ierarhia și că trebuie se se puie tineri sau celü puținOameni In puterea etății, in locul litregei acestei gerontocrații, care a perduta Francia. » * # Curierii francezi ajunge a intra In Paris chiar cu periculul vieței. Astafel0 nne curierO, care venia de la Tours, ajunse lângă Paris după ce trecuse de done ori Sena Innota. Fioolo oprito de sentinele, căci se bănuia că e unü spionii prusiano, fu conduso la fortula cele mai apropiații, unde fu recunoscutö. * * * După triariul, Comercialii breton din Saint-Malo, uă persină, care a venito din Jersey, raportă că mareșialele Le Boeuf, care ugise cu tata familia sea in acesta insulă, a fostű constrânsa d’a o părăsi după patruzeci și optu de ore, ca se scape de indignațiunea Francesilor, cari residu in ea. Ei, ln adeverO, auțJindO de sosirea ve chiului ministru de resbele, causa principale a desastreloru, se duseră la domiciliul lui, unde rupseră porțile și sparseră ferestrele amenințându’le că’10 vor ucide. Mareșialul fu nevoitO se plece noptea la Londra, lăsândă tata familia la Jersey. * « Tours, Sâmbătă, 16 Octombre. Uă scrisóre din Paris, cu data de 11, conține urmatorele scrii: Unö consiliö de resbelö a judecatO aZi pe desertorii de la Chatillon. Cinci aö fostO condamnați la mórte: ședința urmézá. S’asigură că statule majore ale gardei naționale a decise d’a nu mai tolera întrunirea a 5 batalioni intr’uă legiune, sub ordinile lui Flourens. Nici une baloni n’a plecatO ani dimineță, venturi fiind nefavorabile. Poporul din Paris se opune cu energie la ori ce pace, care s’ara basa p’uă cestune de teritorie sée p’uă umiliațiune a națiunii. » * * Epernay, Jouî, 13 Octombre. Dintre cei 1500 bolnavi prusianî, morO câte 15 pe zi-Locuitorii din Aube și de la fruntariele departamentului de Marne sunt deciși a resiste cu energie. Numeroșii liberi trăgători, ascunși prin păduri, atacă fără veste pe inamice. 4fr # * Troyes, H Oetombre, séra. Uda balene cu cinci saci de scrisori, care vine de la Paris, s’a scoboririt lângă Troyes In bună stare. * * * Bouillon, 13 Octombre. Garnisona din Montmedy a locusü să eșire la 11 cuvinte. Francesii au făcut 60 de prisonieri. Unii pretinde c’acésta cifră are lî mai mare. * 4* ** IdariulO Times, Intr’uă depeștă din străinătate, semnaleza că: Prusianii n’au stabilită ăncă baterii destul de aprope pentru a pute bombarda Parisul. Tifusul o seceră pe Prusianiî de la Versailles. * # Soiii din Versailles, cu data de 13 Octombre, spune că Francesiî, fără cele mai mici curente, au întreprinsa unö aspru atacurn contra posițiunii Saint-Cloud, pe care l’aö bombardată cu cea mai mare rigore. Resultatul acestui atac a fost aprinderea palatului și completa’! distrugere. U i cșire din Mont-Valerien fu din nou Încercată, dérii cele Zece batalioni, cari luară parte la locăierare, au fost respinse. * * * * S’a secura,frec unu triarin din Paris intr'uă notă a sea, s’asigură din sorginte destul de sigură că principii de Orleans sunt la marea armată de la Rouen, de 160,000 omeni, care merge la ajutorul Parisului. * * * După ijiamile International, mareșialele Canrobert are fi rănită grec. * * * Se scrie de la Dieppe, la 10 Octombre a istamului francesa la Liberté: „Alesandru Dumas tatale e aprópe d’aici, intr’une sătulețe, la Pans, unde e aprópe d’a espira. „E Înconjurații de zogrijirele fiicei și fiului seu. „M’amü presintate ca se’le salută, déra nimeni nu este priimitö. „Dumas e isbitü de paralisie și a caijuta Io stare de copilăria. * ft * ROMANULU 18 BRUMARELU 1870 Unii emisarii, care a venit de la Verdun, asigură că garnisona, într’uă eșire de curende, a redusu pe 800 inamici In stare d’a nu se mai pute lupta. Trei zile In urmă Prusianiî au încercată se dea une asalte, care fu instructuose, căci perdură 1800 ómeni. Invitare la cununie. D. Miltiade Grigorie Costiescu anunță amicilor și cunoscuțiloru sei celebrarea căsătoriei sale cu domnișora Anna Matilda Gay, care se va sevârși Duminică la 18/30 curentă în sf. biserică Stejaru, strada Palatului, suburbea Brezoianu. Acesta va servi de invitație pentru cei ce nu vor fi primită bilete. SINUCIDEREA DOMNULUI DELESVAUX. Citimü îniatul Echo du Nord din Lille următorulu articlu despre sinuciderea d-lui Delesvaux: Multe renumitule președinte Delesvaux ișî sdrobi creierii. Bine de densult, acesta era singurul mijlocü cu care putu scăpa de galere și póte de ceva și mai rec Etă causa sinuciderii lui: își aducă oricine aminte condamnările esorbitante pronunțate fără deosebire de d. Delesvaux In contra scriitorilor politici și ’n contra nenorociților, pe cari plăcea poliției sed denunțe ca pe unii ce are fi făcuto, vorbita și gândită zéö despre Napoleon. In tota lur,ga’o carieră de magistrate, â. Delesvnux n’a avuti se ’și impute uă singură achitare, Pentru dénsulű orî-ce prevenite gosticai era convinsa de mai nainte, causa judecată, procesulu perduta! D. Delesvaux era ’n felule seü une oma completa. In lume, chiarö In cea oficiale, toți se cam spăimântaă d’acésta nemilosa severitate totu de una neobosită, nici vădită sleită. In fine ajunseseră se considere pe președintele ’n cestiune ca p’une fele de inamice de austeritate, una solo de magistratu jansenist. . . Lumina trebuia se se facă ’ntrui țji și acea Zi sosi. Intre hârtiele inventariale din cabinetul împăratului, alături de esplicarea devotamentului d-lorö Jérôme David, Cassagnac etc, s’a mai descoperită și aceaa a rigorilor d-lui Delesveaux. Fiecare condamnațiune aducea d-lui președinte celei d’a 6-a camere uă sumă mai multă sau mai puținii rotundă, după importanța condamnatului. D. Delesvaux strânsese, prin aceste mnici comereiü, capitaluri considerabile care au servită a*îmulțămi pasiunile și a cumpăra moșii de la Stată. îndată ce fu vestită despre acesta descoperire, d. Delesvaux, sicure de sorta ce’le accepta și fiindu puse, prin asediare, în imposibilitate d’a fugi din Paris, se hotărî a’și face singură dreptate . Își sdrobi creierii cu pistolulö. Câmpu Lungu In ambulanța a V-a și Polihroaie din Slatina In ambulanța a X-a. Evenimentele resbelului precipitându-se cu iuțală, doctorul Davila a fost trimisü la misiune estraordinară cu uă escuadă de ambulanțe, împreună cu d. Monier (consliarii de State), la Gravelotte, in armata mare și ale lui Bazaine. Intre personalului ambulanței se afla d-nnî doctori Bouties din Tours, altă medică din Epernay și între infirmieri d. A. Monod avocate, d. G. Monod profesorii de istoria, din scala normale superiora, d. Oberkampf legista din Bordeaux și mai mulți studiațî In medicină și teologia. Mergândü cu drumuri de ferii la Sedan, s’a găsită acolo trei trăsuri așezate pe vagone cu totii materialul, trebuinciosü ambulanței, și, urmându calea prin Carignan și Montmedy, a ajunsu diminață la Audun, la Roman, unde a părăsită calea ferată. Trecându prin Montmedy, întâlni pe inspectorele generale baron Larrey, care era însărcinată cu evacuarea răniților a armatei care era deja fără comunicațiune cu corpul de armată din care făcea parte. Prin urmare, după u matură consultare, ambulanța lua direcțiunea prin Trieux și Avril la Briye. Scopul era de a ajunge la armata lui Bazaine sée a pătrunde in fortăreța Metz, dére la pădurea Moyeuvre au fostö Incongiurați de uranii prusianî. Drapeluri internaționale, care era pe fiecare trăsură, fu respectată, în acesta sens, că uranii, după câteva ocupațiuni ostile, se mărginiră a conduce ambulanța sub escortă la oficialii lor, cari erau în ferma Fiere la Grange. Oficialiî, după ce constatau cu cela mai mare amănuntă identitatea personalului ambulanței internaționale, a dirigeatu-o spre Briey, sub-prefectură la 22 kilometre de la Metz. Aceste orașie, ca și câmpurile de prin prejure, prusiane, era ocupată de numeróse trupe In orașă una mare numerű de case erau transformate In ambulanțe și fiecare casă purta semnule convențiunea de la Geneva, oă cruce roșie pe pânză albă. Răniții erau în numerű aprope de 800, dintre cari mai mulți francesi, căci Prusianii erau în mare parte evacuați la Ponta-Mousson. Personalul medicală era destulă de numeroși. Cu tote aceste, s-a petrecut o mare parte a nopții prin spitale spre a da ajutore vulneraților. In aceste orașiO se aflau sésse regimente de cavalerie prusiane dintre cari și dragoni din garda regale cu uniformă colore albastră deschise. Orășianii erau la descuragiarea cea mai mare, căci In noptea precedentă la 3 ore de dimineță, tote casele fuseseră visitate de soldați cu cea mai mare rigore spre a lua requisiuuni. — Fiecare pute se-și facă uă idee de spaima locuitorilor, do uă asia de mare violare de domiciüe Ia tacerea nopții. — Lipsa de hrană era asolută, cu remăsese nici pâne, nici carne, nici făină, nu remăsese nimicö. Mișcarea trupelor a începu la 4 ore de dimineță prin plecarea în grabă a 3 regimente de ulani. La 5 ore de dimineță, după invitarea chiarö a comandantelor prusiane, ambulanța a luată direcțiunea spre Monthey și Camville și a ajunsă la St.-Marie auebenes și St.-Privat la Montagne, unde erau sute și sute de răniți încă la polițienea la care căzuseră în luptă. Câmpurile erau acoperite cu morți cu casce și echipamente militare. Soldații erau ocupați cu îngroparea morților, cari formau șiruri de companii întregi în liniă de bătălie, grămădiți cum căduseră în luptă; — căci, în aceste locuri, mai deosebită în partea stângă a șioselei prin St.-Privat mitralieusele și chassepolurile făcuseră victime numerase. Satele erau cu desăvârșire păsite de locuitori. Casele, în cele mai mare numără, erau arse și găurite de bombe, devastațiune pretutindene ! Pentru îngroparea morților, se făceau șanțuri chiar alături cu morții în mărimi proporționate cu numerule lor, ânsă nici uă dată destul de mari, nici uă dată destulă de adânci, și cu totul afară din condițiunile ce permitű pământului a absorbi gazele cari resulta din putrezirea cadavrelor. Infecțiunea care resulta era deja mare, și se simte astăzi de Prusianiî cari asedieza Metzulü, căci íatr’un perimetru de 30 kilometre faerule ?este molipsită și tifusul și disenteria cari decimază armata principelui Frideric Karol. Prusianii erau ocupați a îngropa ântâifi morții lor, lăsându pe cei francesî în urmă. Se ințelege că astafel procedeza armatele ca sa ascundă câtă sa póte perderile lorö și se arate pe câta se póte pe acele ale inamicului. La satul St. Marie numerulö morțiloră francesî era maî considerabile; nu se luase însă nici ui disposițiune pentru îngroparea lor. — Câmpul și drumurile erau mai cu sumă acoperite cu eqhipamente framese; ranițe la mare mimerit, căci ele sunt aruncate de soldați în timpul luptei. Prusianii, în genere, nu purta ranițe la bătaie ; ei nu purta de câtă mantaua legată pe umere. La atacul satului St. Privat ambulanța francase fu acoperită de diusurile prusiane, cari incendiau casele, omorau și răneau încă vădată pe vulnerații din cari uda își găsiră mortea în flacăre. Faptul era din cele mai grozave și reclamările răniților francezî erau unanime în contra Prusianilor. Ura produsă prin acesta nenorocită întâmplare nu găsi de cât o espresiune violente de resbuare. Era datoria fiăcărui om de a cerceta împregiurările cari au putută se producă uă asemenea nenorocire; datoria flăcăruia se 'și formeze cu sânge rece uă convicțiune spre a putea mărturisi adevărulă la cunoștință de causă. Resultatul cercetării a fost că la începutul luptei, spre St. Privat, casa In care erau răniții francesî n’avea drapelul internațională , că, de astă parte, chiarö In urma rădicărei drapelului cu cruce roșie, acesta nu se putea vedea de artileria prusiana, căci ea era ca la 2000 de metre In vale, și casa ambulanței, deși în dealu, era însă ascunsă de alte case forte înalte, cari formau linia satului spre ataculü Prusianilor, că prin urmare aceștia nu putură vedea semnale de neutralitate care, abia de un metru, fâlfâia d’asupra vârfului casei. Bombardarea și incendiarea ambulanței este doriă nenorocire prin ororile resbelului fără ca se pote fi imputată relei voințe ori cruzimea. Atât la satulu St. Privat câtă și satulö St. AIarie una numero Însemnată de medici francesi și germani erau ocupați cu căutarea vulneraților, și se înțelege că au dată fără deosebire ajutoră la răniții ambelor armate. Obiectele de pansamente și tota ce conținea furgonele erau în abundanță, înse erau în lipsă absolută de hrană, chiar apa lipsia. Puterile erau secate, tulumbele stricate. Răniții cu une cuvente sufere de sete și de fume, și se plângeau mai multü de aceste suferințe decâtu de durerile ce le causau rănile. Ambulanța din care făcea parte d. Davila a fost destulă de fericită a descoperi lntr'uă casă isolatâ și ruinată una pură care le a dată apă Îndestulător?. Uă ambulanță Lasonă a Împărțită cu cea francesá o rezule, careua, pânea, carnea, vinulü și totu ce avea, și numai astafel, vulnerații francesî au putută se numeri de fume. Rănile erau din cele mai grele, căci soldații cei mai ușoară răniți erau deja transportați în satele învecinate unde erau căutați pretutindenea de medici. Medicii germani purtau toți fără escepțiune brasardulu cu cruce roșie, énse medicii militari francesî n’aveau acesta semne de neutralitate și se plângeau cu drepta cuvântă contra intendenței, care nu împărțise brasarde la începutulu resbelului. Trăsurile de ambulanța ale Prusienilor, furgonele de aprovisionare și chiar trăsurile de rechisițiuni purtau pe pereți crucea MEDICII ROMANI IN RESBELULU ACTUALE V. Doctore Davila. D. Davila, după sosirea sea la Paris, sa presentata la comitatuli internaționale presidate de comitele de Flavigny, care, pe baza convențiunei de la Geneva, era Însărcinată a organisa ambulanțele spre a da ajutoră răniților pe câmpuri de bătălia. Preocupațiunea sea principele a fostu d’a obține inscrierea formale a mediciloru români In ambulanțe, și, după orecari stăruințe, s’a Înscrisă d-nii doctori Miloteanu și Iovîță din Mehedințî, și Petrașii din Tecuci In ambulanța No. VIII; doctorulö Ștefănescu din *