Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-25
938 ciăiată, decă Repubica n’ar fi rădicată cu dânsa la cărma ferei demnitatea și onorea naționale, în locul turpitudinilor imperiului! Temerile de lovitură de stată au începută a se domoli la noi, împreună se pare cu decisiunea puterii. Cu tote acestea Pressa, evitândă d’a ne respunde categorică, face reservele sale, clicându „că-i facă puțină „impresiune deducțiunile nóstre, și „că va respunde la timpü, întrea puține cuvinte.“ Pressa ensé nu vrea se spune cândă va fi timpulü; se’să spunemu noi, atunci cândă se va lua uă decisiune definitivă. Dacă regimele se va convinge că nu este în putere d’a face oă lovitură de stată, Pressa ne va striga: „calomnie“! Și ’n aparință va avea dreptate. Dacă crima se va decide, Pressa ne va repeți: „n’amă fostă demni de libertăți, și bine a făcută puterea de le-a pusă la păstrare, pene cândă absolutismulă ne va face demni, cum îi făcu pe Francesi despotismulă imperiale“. E că responsulă „la timpă și ’n pré puține cuvinte!“ E comodă! MINISTERIULU DE FINANCIE. Comptabilitatea generală a Statului este temeiulu tuturor mișcărilor și financiare, busola, în casă cândă ministrulü Litreprinde oă operațiune órecare. Lucrarea acestei direcțiuni nu pote produce de câtă resultate positive basate pe cifre și acte, opere reale și incontestabile. Nu pote fi unii alții serviții mai importante, fiinducă fără densulti nu poți încasa, fără densulți nu poți cheltui. Nu póte fi unii altă serviție mai delicată, fiindu-că nimică nu póte compromite mai multă financiere unui Stată de câtă uă greșielă de socotelă, care se judecă, se osândeșce și se plăteșce totă prin socotelă. Cu tote aceste de câtăva timpă menționatulă serviții a fostă lăsată cu totulu fără îngrijire. Comptabilitatea generale a statului lucreza fără directore, și, numindu-se unu supt directore fără destulă practică, fără cunoscința mecanismului complicată ală acestei direcțiuni, a ajunsă astăzi într’uă stare atâtă de deplorabile, încâtă pentru anulă cuvinte nu esiste nici uă încheiare exactă pe lună, una adevărată haos. Uă mulțime de hîrtii nelucrate suntu puse la dosară. Situațiunea actuale e necunoscută, pentru că nu sa publicată prin Monitorulu oficiale măcar și pentru uă singură lună asemene situațiune, — după cumu este regule, împlinirile au mersă forte slabă, casiarii au remasă fără controlă seriosă, unii puși fără garanții suficiente, și protegiați în tote împregiurările. Domnul ministru arătă prin comunicată că casiarul de Doljiu a depusă garanția prescrisă de lege. Acesta nu este exactă fiinducă n’a depusă mai multă de câtă pe jumătate din cotizația fișată după încasările acestui districtă. Domnulă ministru înlocuiesce pe casiarulă de Dâmbovița supt motivă că n’a realizată garanția, și, îndată ce află formulă despre una deficită în casă, peste 100.000 lei nudi, să reintegrezi la momenta, trămițendă pe una inspectoră la fața locului care a potolită foculă și fostă silită d a regula comptabilitatea casieriei— ceea ce nu intra în atribuțiunile unui inspectoră. Domnul ministru C. Grădiștenu numeșce pentru județul Covurluiăună casiază cu garanția nesuficiente de și a avută alți candidați capabili și solvabili pentru acestă poștă. Feliciteză pe domnu C. Grădiștenu de caragiulu ce are în administrarea întregei averi a Statului, care îlă potă asigura că consecințele să se fie forte grave. Ce va face domnu ministru, cândă Camera legiuitore va cere uă exactă situațiune, și va ușa de drepturile ei constituționale ? Nu cumă va speră că se va trece vreoă situațiune de ocasiune, vreuă mascarada? O, d-le Grădiștene și Iepurene! timpii au trecut! A cădut masca acelora cari se servină cu asemene acte — astăzi nu se mai trece. — In totă casula prevenimă pe domnii deputați pentru a nu fi victima unei surprinderi în acestă vitale cestiune. Care este cuventulă că nu s’a ocupată postură de directore la comptabilitatea generale? Nu s’a găsită omul ? Ore asceptiî pe cineva din străinătate, saă speră că va apărea cineva substamente? Nu cumă va ore se se desființeze acestă poștă? A uitată d-nu C. Grădiștenu că n^ire directore, sau care este planul ă d-sele cu ținerea vacanței acestui poștă ? La tóte aceste voiă respunde altă dată énse totă aretândă lucrări oneste și ingeniose date d-lui C. Grădiștenu, și ’î voiă aminti mașina: „Me sntor ultra crepidam.“ Se aude că se va numi acuma ca directoră ală comptabilităței generale d-nu Nițescu membru al sursei de compturi. Așî consilia pe d. C. Grădiștenu a lăsa în pace pe acestă omu, a nu’lă perde cu deseversire. Séű este și aci planulă d’a câștiga locă la curtea de Compturi spre a pricopsi vre-ună candidată ală d-lui C. Grădiștenu sau cine scie ală cui? Primiți, etc. B. Publicamu articlulu de mai la vale, relativă la una din cele mai însemnate ramure ale administrațiunii financielor. Oricine înțelege că atunci, cândă servițiulă inspecțiunii financieloră va fi compusă din omeni pe atâtă de activi și scrupuloși pe câtă mai cu semă de speciali, în materie de financie, vomă vede îndată îmbunătățiri însemnate, casiarii și perceptorii nu vor mai cutiza a face din lucrările loră ună labirintă nediscutabile și rămășițele nu se voră mai grămădi cu zecimele de milione. Dacă articlul de mai la vale dă și nume proprie, nu este pentru a le denigra, ci numai pentru a le arăta că, capabile în alte ramuri, n’au destule cunoștințe speciale pentru a ocupa cu folosă pentru tesaurii funcțiunile de inspectori financiari. INSPECTIUNEA FINANCIARI. Intre denominațiunile diferiteloru funcțiuni publice, acea de inspectare denotă una impiegată ce împărtășeșce, pene la orecare puntă, vegherea și grija șefului seu superiore, în ramura unui serviții ală Statului. Se înțelege deră, din acestă definițiune, că ună inspectori de finanțe trebuie se înțelegă, prin cunoscințele sale, tote acele detaliuri de teorie și de practică, în cestiunile ce atingă încasările, efectuarea cheltuelelor, rămășițele, viiturile în servițiă, abuzurile ce să ară comite și pedicile în împliniri, etc., care sunt principalele condițiuni ce potă pune mașina financiară în stare de mișcare regulată și eficace. Ca se corespundă deră inspectorii de financie la tote aceste cerințe, trebue ca ROMANULU 24 BRUMARELU 1876 ei se fie recrutați numai dintre vechii amploiați de la finance, cu bună reputațiune, cu cunoștințe proprii de servițiă, și cu aptitudine recunoscută pentru asemenea lucrări. Actuala inspecție de finance se compune din personalula următoră: I. D. Tache Vora, fostă amplaiată la curte și ocupată la financie cu licitațiunile moșiilor Statului, de la care a fostă revocată în două rânduri. N. D. D. Danielopolu, fostă amplaiată la comitatul teatrului, s'a rutinată numai cu lucrarea verificării tabelelor, de improprietărirea foștilor clăcași. M. D. Pencovici, fostă telegrafistă, aflată în ministerial de finanțe, numai de 7 luni. Prin urmare nespeciale în finance, IV. D. Locustenu, fostă amplasată pe lângă prefectura de Ilfovă, fără cunostință despre diferitele lucrări financiare. V. Bolintineau, ale cărui inspecțiuni au provocată, adeseori, necesitatea de supra inspecțiuni, neavând cunoscințe de diferitele servicii financiare. Elăderă personalul de inspecțiune ală finanțelor, compusă parte de președintele ministru, și parte de d-nn actuale ministru, care a respinsă pe vechii amploiați la finance, onest și capabili, mai cu semă pentru c’am avută nenorocirea a denunța mai multe abuzurî. Ideia convingetore ce pate se’șî facă cineva despre binele adusă servițiului de acești d-ni inspectori, se reduce la acesta că se dă neocupați în capitală, și d-nn ministru a propusă altor persone însărcinarea de a merge cu diurne de câte ună napoleon, se constate remășițe ce lasă mă golă la tesaură. Cu asemenea personaje se pute ajunge la scopul înființărei serviciului de inspecțiune ală finanțelor? Opiniunea publică va prețui decă trebuie a mai fi încărcată budgetulă Statului, cu lefurile d-loră actuali inspectori. V. MEDICII ROMANI IN RESBELULU ACTUALE Organisarea serviciului medicale alei armatei germane (A rede „Românulu“ de la 18, 19 și 22—21 cuvinte) La Domcourt era serviciule medicale centrale, represintată prin general slab doctoru Loeffier, unul din delegații congresului din Berlin, bărbată eminentă care organisa și inspecta necontenită tóte ambulanțele din satele învecinate. Acțiunea sa era directă asupra întregului personală sanitară, asupra materialului și administrațiunii. TOTULU în interesul serviciului era pusă la disposițiuma și ordinile sale. Fiecare medică detașată era adevărată șefă ală ambulanței, și adminisrațiunea era aceaa ce trebuie se fiă, rogrijitarea materialului, care este absolută în disposițiunea mediciloră. Fiecare corpă de armată prusiana are un organisațiune completă pentru 12 ambulanțe de resboie, (Feldlazarett) și fiecare din aceștia are materialulă completă spre a așeria cu tote ale loră 200 de vunerațî pe nisce paturi mobile,cari servescă și de tărgi și formeza astă-felă pentru fiecare rănită mijloculă de transportă și de repausă. Materialul de ambulanțe este clasificată și pachetată astă-felă, în câtă póte sa fie împărțită la trebuință în două sau patru divisiuni spre a fi dirigintu în diferite puncturi mai aprope de linai de bătăi. Fiecare ambulanță este sub direcțiunea și ordinile medicului prinipale (Oberststabsarzgt), care are sub densula ună medică de reg. Clasa I, trei medici de regimente. Clasa II, ună spițeră, ună ajutoră ală acestuia, 12 sub-Chirurgî, 24 soldați sanitari bine instruiți, și în sfârșită ună ofițără de administrație, bucătari, soldați, ajutori ună oficiără sâă valimaistru de trenă cu soldați speciali, spre a conduce numerosele trupuri de ambulanțe. Fiecare ambulață are două trăsuri două construcțiune speciale fiecare cu două cai, care conține tóte bandajele, aparatele și medicamentele necesarii pentru 200 de bolnavi și răniți, precum și oă colecțiune completă de instrumente de chirurgie, pentru diferite operațiuni. Repetă că clasificațiunea și împachetarea este astă-felă, încâtă fiecare trăsură are ună materială completă și pate astă felă se funcționeze separată ! Afară de aceste două trăsuri de constituțiune speciale, există încă patru furgone, fiecare cu câte patru cai, cari conținu totă materialulă, ustensilele și aprovisionamente de alimente și băuturi trebuinciuse pentru 200 de bolnavi. Eînă în totă-de-va uă aprovisionare de alimente și de vină pentru mai multe jile. Spre a menține ordinea și disciplina între sold ți infirmieri și conducătorii de trăsuri, mediculă șefă ală ambulanței transmite ordinele sale prin oficiăruilă sex Vahmaistrului da trenă, care este absolută și directă sub ordinele sale. Vedemüdoja că pentru uă ambulanță a unui corp d’armată prusiana, organisată pentru 2 400 de răniți, esiste afară de personalul medicale, care merge cu regimentele, ună Genaralstab doctoră, 12 medici de regimentă Clasa II, 144 sub-chirurgi, 288 soldați sanitari, 12 ofițărî, 524 bucătari, 48 soldați pentru trebuințele administrațiunii , 12 oficiirî sau Vahmaistri de trenă și peste 120 de soldați și sergenți de trenă, cari îngrijescă de cai și de trăsuri, în totală 630 de persone. In acestă enumerațiune nu intră numerósele trăsuri speciale pentru transportul răniților, deră numai trăsurile de materialii. Pentru transportul mediciloră generalulu slab doctoră are o trăsură închisă cu doui cai, și toți medicii fără escepțiuneau cai de călărie în proporțiune cu gradulă loră. Notămă ca în Domcourt trăsura d-lui Loeffier era întocmai de același modelă și mărime ca trăsura pe care era scrisă cu litere mari Principele Frederic Karl. Mai mulți medici sunt atașați la mediculă șefă și însărcinați se centralise raporturile listele curieraților și se dea instrucțiunile cuvenite mediciloră ambulanțeloră divisional. Generalul stab doctoră este In tóte filele în relațiune directă în generalulă comandanții șefă ale corpului. Fiecare medică principală, șefă de ambulanță, este asemenea în relațiune cu generalul de diviziune sau de brigadă la care este atașată. In momentul unei loviri, căndă armata merge înainte, generalul- comandantă superiori comunică generalului slab docloră direcțiunea bătăliei. Fiecare generală comandantă de divisiune dă indicațiunile necesarii șefilor de ambulanțe, cum se se stabilesca în locurile cele mai apropiate, ca sa nu remăse astăferă mai departe de câtă celă multă 1000 metre de linie. Mediii alegă sub o loră respundere locurile cele mai convenabile pentru stabilirea ambulanței pe câtă se pate, în sate, case mari, sau câmpuri acoperite prin undulațiuni de teren și în apropiere de păduri și ape. Ună locă speciale este alesă pentru operațiunile cele mai urgente materialul este despachetată, și îndată se rădică steagulă internațională, pe nisce prăjini speciele cari sa lungescă prin adoptarea una lângă alta, ca astfel o semnulă de neutralitate din Geneva se pute fi văzută la uă distanță cită se pare de mare. Lângă drapelulă cu cruce roșie, se află în tofă-deuna drapelulă națională ale beligerantelor, conformă art. 7 din convențiune. Drapelul adoptată, crucea roșie pe pânză albă este modificațiunea drapelului republicei elvețiane, care purta crucea albă pe pânză roșie. Este același desemnă cutsa cu schimbul coloritoră. Prin adoptarea steagului elvețiană s'a stabilită uă legiuitură durabile și visibile între noulă dreptă ală gințiloră și republica, care fu legenula ei. Notămă că chiară Turcia a apotată acestă semnă al lui Cristă,c$ a devenită semnulă salvărei pentru vulterați, semnulS alesă se recomandă încă prin simplicitate, prin Înlesnirea de confecționare, prin aparință, că' î colorile fiind atâtă de diferite, se vădă la aă mare distanță. Lângă drapelul convențiunei trebuie se se rădice totădeauna drapelulă naționale al ambulanței, căci altă dintrelea soldații isolațî și chiară corpurile de trupe ară putea răteci și cădea în mânile inamicului, cândă credă că mergă spre liniile loră. Germanii păstraă stogurile particulare, se vede acelă ală Saxoniloră, Hessieniloră, Bavaresilora, Badesiloră și Wurtenbergesiloră și mai în deosebită ală putere! dominante, albu și negru ală acele! din Berlin, Bilgînarî, Englesii, Americanii Holandesiî, Italienii, Elvețiană, Spaniolii etc. aveau și o drapelulă naționale lângă crucea roșie; numai drepelulă României nu fălfăea suptă scutură neutralității națiunea, simpatia guvernului proclamată în adunare lipsea cu desevărșire. Considerăndă cestiunea din puntură de vedere esclusivamente filantropică numai, totuși simpatiele trebuiafi se fiă pentru celă mai nenorocită, căci ele are trebuință de ajutoră. Acestea fjisese reveniră la serviciului medicale al armatei organisarea prusiane. Ună altă personală purtătoră de vulnerați este mobilitate, cu brancarde perfecționate perete, și urmeza pe câtă se pate linia de bătae spre a ajuta ambulanțele regimentale și a transporta vulnerații în ambulanțele divisionale, căci se scie că medicii militari ai regimenteloră urmără ca aceștia în totă timpulu luptei spre a da celă d’ântăiă ajutoră. La fiecare ambulanță, se gătesce ciorbă, și la multe s-a constatată că estradură de carne de Liebig era întrebuințată în cuantitățî considerabile. Mijlocele de a transporta răniții fiind o totă de una nesuficiente, una din preocupațiunile unei ambulanțe este de a face cu cea mai mare activitate din tote satele de prin pretură, reqursițiuni din tote mijlocele de transportă , trăsuri particulare de tote felurile, căruțe mici, care mari, tote sunt trebuinciose pe linia de bătaie spre a transporta răniții în mare maneră, la ambulanțele de reservă ce sunt aședate la 10—20 kilometre departe de loculă luptei. potă Aici se vede câtă de însemnate serviciulî se aducă sătenii și locuitorii, transportul și adăpostirea răniților.pentru : Ia ambulanțele de reservă se întrebuințămi de Prusian! mai multă organisațiunea de voluntari cari sub direcțiunea cavalerilor) de Malta, cu personale speciale de medicii și pe infirmieri. Înzestrați cu materialul celă mai perfectă, cu mijlocele speciale de transportă, cu aprovisionamentele de alimente și vinuri, de îmbrăcăminte de totă felulă, sunt trimise prin comitatele de ajutoră din tote orașele Germaniei. Acești omeni patrioți și devotați au adusă serviciurile cele mai eminente și aprobată cea ce pate inițiativa personale pentru ușurarea omenirei suferinde. Ajutorul, care s’arată de ambulanțele voluntare, respectate sub scutul drapelului internaționale, este neapărată în mijloculă promleră resboiului cea mai mare dovada de civilisațiune a secolului nostru, căci, fără deosebire de naționalitate, vulnerații francezi sau germani, câteva minute în urma luptei erau alături unii cu alții și căutați de medici de diferite naționalități. Am fise că ’n ambulanțele germane, voluntarii erau dirigiațî prin cavaleri de Malta , între cari să află, cum se scie, representation celei mai Înalte aristocrații. Ei nu cruțau nici uă ostenilă, și nu refusaă nici uă dată a îndeplini chiar funcțiunile cele mai modeste și se pote zice că aă servită de pildă tuturoră națiunilor. In modulă cu care am îndeplinită misiunea loră filantropică. Exista încă și ună altă ordină; acelă ală sântului lórn, al cărui membri erau întrebuințați în diferite spitale, unde domnea tifusul și desenteria. Devotamentul ă loră n’a slăbită! (Va urma).