Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-09

ANULU ALD PATRU-SPRE­ PECELEA Adminificgaționest La Faga glasă Homan, Vo. 1.— Berlaod­inea, Strada Coicea Mo. 48. vineri, 9 octombre 1870. VOIESOR ȘI VEI PUTIN ABONAMENTE L. n. l. n. Una anii .... în capitale 48 districte 58 Șaise lun­­i a Trei luni » „ ]2 » 15 Ü5 lună­ri „ 5 „ 6 Abonamentele incepu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplarfi 25 bani. • Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au­tria și Germania trim. fl. arg­. v. aus. 7 ANTINTITURI L. b. Linia de 30 litere. ..................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMINIȘeZA­TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea­­ Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrains Rus de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-iî Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIEN A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt Procesulű politică pentru eveni­­mintele de la 8 Augustă s-a defipiü la 12 ale curuntei. Ar fi a necunosce baroulă din Bucuresci, adaugendă unu apelă pe lângă acestă simplu anunțiă. Totă la 12 Octobre, la Râmni­­culă Velcer, este fișată și judecarea victimelor­ de la Mavrodolă. Denunțămă baroului din Bucu­reșci acestă nouă manoperă a pu­terii, pentru a pute opri pe acelașă advocată se apere pe persecutați în mai multe cause. Nu va dejuca ore baroulă acestă fasorită mano­peră ? SERVITIA VEEEO«iAFI € U AMI HOMAR UIMII. BERLIN, 19 Octombre. —­ Soiri din Ver­sailles: Trei mii de­ gardii mobili au fost­ goniți, în 12 Octombre, din orășielulu Bre­­teuil 1 j. In 14 Octombre Frances« au facut a uă mică eșire, care a fost­ respinsă de către unii picheta de tunuri din alți 12-lea corpo d’armata. In 15 Octombre inamicul­ a fostü go­­nitü din lucrările de fortificațiune pe cari le făcea la Villejuif. Generalele Werder spune că, la apropia­­rea trupelor­ sale, trupele franceze s’au re­trasă la Bel­fort și Dijon 500 prisoniarî din garda mobile au sca­­pata din mâna Prusianiora în timpul­ ata­cului pe care îl­ faceau liderii-tragători în 18 Octombre la Chateau-Thierry. TOURS, 19 Septembre. — Miculu orașiu deschis( Chateaudin 2) dup’ oă luptă eroi­că de 10 ore. In 28 Octombre, a fostu lu­­ata de Prusiaoî. (Servic­iulü privatü ala Monitorulm). PETERSBURG, 18 Octombre —Le journalu de St. Petersburg <zice că generalului Burn­side a trimis­ d-lui Jules­ Favre condițiunile Germaniei pentru unu armistițiu, pe cari ge­­neralul­ Burnside le a recomandatü­raulté­­déra d. Jules Favre le a refusatü. Bucuresci, 26 Brumurelu, 1870. Tremurămă de nerăbdare, tre­sărimă la cea mai mică vibrare a firului telegrafică, în comunicațiile cu Occidentele, și ’n acestă timpi­ temnițele din România gemă mai multă de­câtă totü­deuna, înghe­suite de cetățianii cei mai însem­nați și­ cei mai cu durere de țară, și ’n acestă timpă suspinele fură dureróse suntu acoperite de vuie­tură mare! lupte din Francia, pen­tru care singură aud­ulă nostru, spiritulă nostru, inima nostră suntă deschise, atentive, simțitore! Frumóse titluri de nobleță suntă aceste simțiminte, înse ele nu tre­buie se fiă esclusiviste, cândă Ro­mânii sciă că guvernul, ce con­duce afacerile Statului loră, nu le împarte, nu este în nimică, asolută 1) Mica orașiă de 2700 locuitori la est de Paris și sud-est de Evreux. 2) Orășielfi mici, situata la nord-est de Orleans, în nimicit spresiunea simțiminteloră și aspirațiunilor ă lor”. Gândit unii guverna merge cu mișelia párn a profita de diversiunea făcută d’asemeni frumóse simțiminte, spre a năbuși ș’a ’nvelui în doliu uă mare parte din țară, prin acte neaudite de persecutare și violență, fie­care Românii este détorit d’a ’îm­părți atențiunea sea, bătăiele inimei sale: élű este détorit a cugeta, a simți ș’a lucra pentru țeră mai ăntâiă, și pentru Francia, decă mai póte. Ne ’ntrebămă, ce s’am­ fi întâmplată, decă tote cele ce se comitű adî s’ară fi comisă în altă stare a spiritelor­ și fără diversiunea din afară ? . . . De bună semă strigătulu de indignare ce s’arü fi rădicată de la unu capelă pené la altulă alți tereî, are fi res­­turnatű din temeliă uâ putere străină de simțiminte, arbitrariă și crimi­nale prin fapte. Ensé pe de­uă parte preocupațiunile durerose pen­tru situațiunea în care se află Francia, pe de alta prudința — cu prețulă chiar­ a ori­câte suferințe — pe care o impună adevărațiloru Români pri­­mejdiele ce potă nasce din com­plicările estem­óre pentru țara lor­, au íncuragiatű uă putere fără res­pectă de nimicit în actele sale de profanare a tota ce este românescă, finde­pendinte, demnii și bine-făcă­­torii pentru națiune. Unii diariștii mai cu semă tre­buie se țină seamă de cerințele publicului și se le satisfacă pre câtă îl este cu putință. Mărturisimă înse că vedemă cu mâhnire că cee­ a ce intereseză mai multă pe cititorii noștril, suntă peripețiele res­­belului din Francia, în locă d’a a­­corda prima lor­ atențiune și are dintele loră interesă la acea-a ce directă îi privesce, la cea-a ce le dămă în privința peripețieloră pro­­prieloră foră suferințe, în privința persecuțiunilor, ce aruncă în tem­nițe, în beciuri și supt torturele mișeiloră, chiar ș pe cetățianiî cei mai considerați din România. Și n’alungă persecuțiunile, torturele de totă feluză­ uă putere, lipsită de ori­ce simță de legalitate și naționali­tate, are nevoie a discredita, a de­grada și tóte instituțiunile terei, are nevoie a face pe Români se des­­pereze și de salvarea națiunii ro­mâne prin moralisare și rădicare interiore, și de dreptatea și spriji­­nul, ce trebuie se accepte de la con­­cetățianulu seă, de la fratele seu. Unü esemplu din­ cele mai isbitore a acestoră culpabile silințe ale pu­terii este uneltirile ce pune în miș­care, pentru a face din frumósa in­­stituțiune a curților­ de jurați, u­­nealta pasiunii oră­șele celoră­rele ș’a actelor­ sale de resbunare. Cee­a­­ ce s’a petrecută nu de multă la Râmniculă Velcei desveluiesce pe deplină aceste rușinose uneltiri, a­­­­ceste culpabile silințe d’a face se se condamne cu ori­ce preț­ă victi­mele inocinte ale furiei anti-române a puterii. Sperămă dorit că­­ cititorii noștril ne voră ierta, décâ adî n­ ne ocupămă de soirile din Francia, despre cari putemă fi deja mai li­niștiți, și voră citi până în capelă, ori câtă ară simți sângele fară clo­­cotindă de indignare, următorea re­­lațiune, ce ni se face despre faptele puterii la Râmniculă Vâlcea: Pitescu, 1870 Octombre 2. „Suntă momente în care omulă, în facia unei fapte neprevădute, fericită sau nefericită, remâne ame­țită uimită. Astfelă amă remasă că la Râmnică, în ziua de 28 Septem­­bre, cândă d. președinte ală curții juraților, a anunțată amânarea pro­cesului. „Mișelescilori uneltiri ale admi­­nistrațiunii din Argeșă și Vâlcea datoreză nenorociții acuzați prelun­girea martirului loră. In ce se a­­tinge de magistrații curții, nu ne putemă pronunți. Fostă-nă­ei com­plici cu administrațiunea, pre­cumă susțină toți, ce datu-aă ordinilor­ guvernului centrale, precumă se a­­firmă sau aă fostă și dânșii jucă­ria puterii ? „E că ce voiă afla mai târziiu. „Procesulă erea strămutată mai ântâiă la Târgoviște — acestu o­­raș iă de predilecțiune ală puterii, la care trimite ce se judece sau tóte procesele politice. •— „Déca Târgoviștea va condam­na și pe martirii de la Ploiesci, se va numi cu dreptă cuvântă orașulă călăiloră puterii. In urma oposițiu­­nii acuzațilorfi, susținută de învăța­­tură amică ală Pitescenilor­, d. Eu­­geniu Stătescu, procesulă S’a stră­mutată la Râmniculă-Velce­. „Jurații se trăseseră la sorți fără a se ave în vedere procesul ă din Pitescu .... înțelegi dojit că ad­ministrațiunea locale s’a pusă pe lucru ori pentru a face ca resulta­­tul­ procesului se fie favorabile gu­vernului său pentru a face impo­sibile judecarea. „Pe d’altă parte de procurare ge­nerale din Bucuresci — fratele d-lui ministru de justiție (?) — a făcută ce erea în putința sea. Dosarulă cause! abia a ajunsă la Râmnică în 15 Septembre, de­și strămutarea se ordonase de la 5 Septembre, a­­dică cu dece­­iile mai nainte, de­și distanța este numai de dove dile și avocații acuzaților u­ră cheltuită mulți bani prin depeșie cerândă dosar­ulu. „Sesiunea juraților­ la Râmnică începe la 15 Septembre și se sfâr­­șia la finea lunii. D. Președinte al­ curții a definit procesul­ la 28, dândă chrămările pentru marturî la 18 Septembre și trimițendu-le ad­­ministrațiunii din Argeș, spre a le da: „Suntă în acestă procesă peste 130 marturi. D. Băjescu, judecătoră de instrucțiune pentru a da, se vede, acuzațiloru mai multe garanții de imparțialitate, a luată ca martorî ai faptei pe toți soldații și dorobanții ce au împușcată pe alegători, pe prefectű, pe primarulă ce-î împușca de pe ferestra, dreia funcționarilor, unită cu seidii lorii, ordonatori și esecutori ai masacrului. „Ce pate fi mai demnă dumă ministeriă june, dreptă, liberale și românescă, de câtă asemeni fără nume uneltiri! „Dintre acești martori, soldații de liniă mai cu semă lipsescă acum din Piteșci. Ei sunt­ duși în dife­rite garnisone prin țară. „Celă puțină cele­l­alte chiămărî, spre a mărturi, după stăruința ami­­ciloră acusațiloră, s’aă dată adre­sanților ă. Dară ce folosă ? Admi­nistrațiunea n’a voită se trămită curții dovedite primitoriloră și, sub pretestul ă acesta, procesul ă s’a amâ­nată, de și mărturii în cea mai mare parte veniseră la curte, ieră alții e­­rau în Râmnică și pe malul­ Ol­tului. D. Procur­ore generale de la Craiova, asistată de învățatură d-nu Mănăilă, pro­curoră de secțiune, a declarată că nu póte susține acusa­­țiunea fără principalii sei marturi­. Prefectul primarulu cu șișenaua etc. acceptaă pe malul­ Oltului se li se spună decă jurații sunt­ buni s­ă nu. Se vede că responsulă fusese negativă și justiția d-lui Lahovary se mehinase­naintea și sânele­ a­­sasine. „Apărarea și-a făcută datoria. A denunțiatu curții uneltirile pu­terii și aflarea în orașiă chiară a marturiloră trebuincioși acusațiunii. A mersă mai departe, spre a aduce procesulă în stare d’a fi judecată, a priimitu ca deposițiunele aceloră marturî. JuCa la judecă Î CrUltt IU­strucțiune, se se citescu înaintea d-loră jurați și se se considere ca date înaintea d-loră. Lucru forte gravă pentru acusați, căci se scie cumă se dau asemenea deposițiuni între patru păreți: „Tóte aă fostă în zadarü. „Lucrul ă­erea decisă de mai nainte. „Totă causa acestei amânări este jurații. Cu tóte amenințările și pre­­siunele ce se întrebuințaseră asupră­­le, ei temaseră independința; mai cu semn că se întâmplase a fi din clasa inteliginte, proprietari și co­mercianți. Demnii cetățeni nu vo­iseră se -și muie mânere în sângele vărsată de guvernă. Le multăraima cu recunoscință. „Indignarea și desgustulă ne opresce a spune mijlocele întrebuințate pen­tru a corupe pe domnii cetățiani, case și le póte imagina ori­cine, sciindă că prefectură a fost­ che­mată întradinsă la Bucuresci și că Râmniculă este culoușiulu d-lui mi­nistru de justiție. „Uă altă sesiune straordinară s’a decisă pentru judecarea procesului în luna curinte Octombre. Diua de­­fiptă este la 12. „S’aă trasă alți jurați la sorți­, de către d. Președinte, fără se per­mită apărării se asiste a controla sinceritatea acestei operațiuni. Nu bănuimă pân’acumă nimică, căci credemă încă în buna credință a magistrațiloră înalți; dară cine se frige mereă, suflă mereă! „Se va judeca procesulă celă pu­ținu atunci? E că ceia ce nu scimă, cu tote că agințiî d’aicî ai puterii, cari­ suntu și marturi, respândescă vorba că eî aă poftă d’a merge cu sania la Râmnică, adică tocmai la Decembre. Totă este posibile sub acestă regiune de groză. “ „Baroul­ din Bucurescu­rimite-va mai mulți represintanți la înfățișa­rea de la 12 Octombre? „Acesta ar fi multă de doritü, căci lumea asceptă sprijină de la represintanțiî solviți, și mărturisimă că amă remasă surprinși, cândă amă ved­ută că numai d. Stătescu a ve­nită din Bucuresci. X. „P. S. Erea se închidă scrisorea, fără a va comunica ceva importantă. „Amicii ordinii au turburată ordi­nea la Pitesci întrună modă scan­­dalosă: „închipuiți-ve că în casa prefec­tului, unde se aflau adunați toți func­ționarii înalți ai județului, s’aă petre­cută lucruri ca în cea mai de pe urmă cârciumă. „După uă certă și înjurături su­­rngiescî, după modelulă stăpânului soră de la poște Alesandru Zissu, a fostă uă bătaie crâncenă între ju­­decătorele de instrucțiune Băjescu și comanditulă dorobanțiloră, la care aă luații parte mai to­t și s’aă întinsă până în uliță, unde aă sărită vecinii și garda de nópte de i­aă despărțită. Băjescu este atâtă de rea bătută, în­câtă se spune că doctorii aă decla­rată că din causa rănii ce are la capă va muri, sau va remâne smintită. „Causa ar­ fi după unii, rivalități de amoră, după alții politica, după noi miseria și desfrâulă în care aă a­­junsă acești Sardanapali moderni. „In scurtă acesta dovedesce starea în care ne aflămă: „Toată lumea este indignată. Cei care nu judecă de câtă sub impre­­siunea faptei, rîdă, și în tóte ca­sele nu este acumă de "câtă acestă subiectă de trisă". X. A CINCI­SPRE­ZECEA EPISTOLA Către cititorii „ROMANULUI“. Tours. Luni, 10 Octombre, 1870. In sfârșită genială Franciei s’a desceptată, s’a sculată în piciore și s’a ruptă mahrama morții în care­ să înveluise despotismulă. Z­iua de 9 Octombre va remăne gloriosă în­semnată în analele poporelor­, ca prima zi a pășirii nainte a Repu­blicei contra despotismului: se va ține minte de generațiunile viitorie faptulă, unică și fără exemplu în lume, sosirea în Tours a bătrânului erou al­ lumei, Garibaldi, și a june­lui represintante ale Republicei, Gam­­betta, betrănulă adusă în Francia de către betrănele valuri ale mării, și junele de către undele june și caprițiose ale aerului; betrănulă veni cu corabia, junele veni cu balonulă, și Francia și Italia își deteră măna spre a lupta împreună pentru in­­depen­dința lumei. Dovada temeinică că Francia a intrată în sfârșită pe calea cea mare a salvării, este turbarea reacțiunii, și turbare pene la delirü. E că cumă se demască ieri reacțiunea prin vo­cea pianului le Constitutional: „De este cine­va pe care nu spe­­ramă se­ să vedemă atâtă de cu­­rândă, este de sicură d. Gambetta

Next