Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-19

fIOMANULU 19 BRUMARU 1870 prietăț­iî altuia și a trage astü­fele asupra sea pedepsa prescri­s de legea penale. Aceste călcări a tuturor­ drepturilor­ ce­­lor­ mai sacre de către însușî acela care era dator a le antrena, s’au petrecut. In mo­duid următorii: Id séra de representațiune, d. prefecții, Care se vede că cu pri preță voia a se in­stala in loja reservată numai persónei Mă­riei sele Domnitorului, și a măriei sele Dom­­nei, a trimiso­la d. Dimitrie Gusti, repre­­sintantele consiliului comunalii In afacerile teatrale, și i-a cerutű chiăia acestei loge, pentru a se instala Intrusa; și, fiind­­că d. Gusti a respuns­ că nu pute da chiria de la acea lojă, pentru că ea, după contractu, trebuiă a sta Închisă, ne putându se fiă o­­cupată de nimine, d. prefecții, fără vre­und scrupulii, prin mijlocu de efracțiune, s’a în­­trodus o to loja păstrată pentru capul, sta­tului din­preună cu mai multe persone, in­tre care și copii, și asta­felu a produse undi murmurii și un iritaj,sune generale. De­și după asemine violare, consiliul? comunale era in totii dreptulu de a acționa pe d. prefects d’inaintea justiției criminale, pentru violarea de proprietate străină și pentru efracțiune, totu­șî pentru a Înlătura consecințele ce puteau decurge din acesta și care de sicurd s’ară­ti resfrântă și asu­pra guvernului, s-a mărginitd a lua urmă­­torea decisiune In unanimitate: 1. De a se aduce la cunoștința d-lui ministru de interne urmarea d-luî prefecții ,,și a stărui ca se reprime asemenea violare, și se facă ca pe viitorii se nu se mai re­pete. 2. De a scrie juriului teatrale ca, pe lân­gă măsura luată pentru închiderea lojei nu­mită domnescu, se iea și pe aceea de a o sigila cu sigiliul­ autoritarei comunale. 3. De a se da publicitătea dispositîunele luate, pentru ca astă­feră opiniunea publică, cu drepta cuvente iritată, se capete cuve­nita satisfacp­une. 4. De a se scrie și d-luî prefecții de ju­deca ca pe viitoru se se margines­c de la asemenea urmări arbitrare. 5. De a se pune tóte stăruințite pe lân­gă d. Guști, represintantele comunei în a­­facerile teatrale, ca se’șî retragă demisiunea ce a fostö data din acésta însărcinare, în ur­marea imprejurăriloră aretate, și o ore­ care ne’ntelegerî avute cu m­ulți din membrii juriului teatrale, d. I. Negrutz, totu în a­­c&tă cestiune. Conforms deri­votului aretate, pe de uă parte s’a roaintate cuvenitele lucrări, ere pe de alta se publică cele ce preced c. p. Primaru, Maior G. Hazu. Secretare: Antonescu. No. 12,642, Noembre 12. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Marți, 17 Brumari 1870. Ședința se deschide la 12 și jumetate ore, sub președinta d-lui generalö I. Florescu, vice-președinte, prin apeluri nominale, la care respunde ca presințî 80 d-nî deputați. D. Florescu mulțămesce camerei pentru încrederea ce ’I­a aretate, alegêndu’lü ca vice-președinte. E mare onorea de a pre­­sida represintațiunea nationale, déra și în­ datoririle sunt­ mari și d-sea le resumă 'n menț­inerea regulamentului cu seriositate și demnitate. Sumarul­ ședinței de ieri se citesce. D. Sihlenu relevă că ieri s’a spusă de președinte că numerulu deputaților­ este de 108 și la votu și m sumarul­ de a­ fi 1 88 deputați. E vr’aă erore? D. P. Angelescu, secretară, arată că d-sea a făcuti­ erorea d’a striga de două ori uă pagină din apeluri nominale, de unde a resultatu numerulu de 108 deputați. Se acordă concediu d-lorö deputați I. Bălăcanu, Gâlcă și Boianu. D. Const. Negri ’șî dă demisiunea din mandatulu de deputatü, din care zice că s’a considerată ca demisionară încă de la n­­cepută. Se prim­esce. Se declară vacantă colegiulu­iI de Su­­céva i loculă d-lui Safia, numită prefectă. D. Al. Candiano-Popescu a trămisă vă depeștă și m­ă protestă în contra arestării sale. Remăne a se cerceta, împreună cu do­­sarulă respectivă, de comisiunea ad-hoc, ce i se va alege. Se dă citire diferiteloru­peticiuni. D. N. Blaremberg anunță următorele interpelări: Pentru d. ministru de externe: Unde stă conflictulă între guvernulă nos­tru și celă otomană, în privința baterii mo­­netei ? Este d-lul­­ ministrului dispusă a areta coresponcîinta urmată Intre guverne privitore la acesta ? Care e motivulă pentru care, in­trapre­ giurărî grave ca cele ln care ne aflămă astă-țiî, d. agentă diplomatică ale terei se află la Bucuresci? Acésta e vă recela către guvernul­ otomană scö că demisionarea d-lui agentă este uă realitate? Déca este reale, de ce ma anunțată guvernulă acesta și de ce mua luată măsuri de înlocuire ? Ce e conventiunea ’nchiriată cu Serbia ? Cum s’a făcută ea fără ratificarea Camerei? Pentru d. ministru de financie: Care a fostă misiunea personelor­ trimise de d-sea la Berlin, în jhestiunea Ambion, care e resultatului acelei misiuni și e dispusă d. ministru a comunica camerei acele lucrări ? Pentru d. ministru de lucrări publice: Este dispusă d. ministru a accepta lu­crările d-lui Strasberg cumă se găsescă, cu materială vechiă și reă făcute, căci în me­­sagiă este uă trasă care lasă a se înțelege că guvernulă e dispusă a le primi cu mare grăbire. Guvernul­ declară că va respunde peste trei­­ file. Se citesce ordinea­­ jilei. D. primu-ministru lăpurenu regretă incidintele din ședința trecută. Câtă pentru guvernă, ca se nu remâie umbră de bănu­­iala că elă vrea se puie vr’vă pedică ca­merei, ară dori ca se 3e­dea precădere in­­cidintelui rădicată de d. Volnovă. Și membrii guvernului sunt­ deputaț; și geloși de drep­turile camerei. Cu învoirea camerei, se decide a se alege oă comisiune de cinci membrii cari se cer­ceteze dosariulă arestării d-l ui Al. Candiano Pope­scu. D. Const. Racotă. Se se tragă la sorti­t D. Radu Mihaiu. Mai lasă, cocone Costache! Se procede la alegerea unei comisiuni care se cerceteze dosarul­ privitoră la­­ Candiano, și resultatul­ este : Votanți 86 deputați. Majoritate absolută 44 voturi. Ră întrunită : D. Const. Bosianu, 85 voturi. * Nicolae Voinov, 50 „ „ Nicolae Ionescu, 50 ” „ Eugeniu Ghica, 50 „ „ Const. Racoviță, 35 „ „ Ionn Codrescu, 3­4 „ Ghica Comănescanu, 3­4 v etc. etc. etc. Se proclamă ca membrii d-nii C. Bosianu, N. Voinov, N. Ionescu și Eugenia Ghica. Celă d’ală cincilea membru neintrunindă majoritatea absolută, se procede la a doua votare. D. Dem. Ghica tóga p’adunare se nu ’și dea votulă pentru d-sea, căci nu pute primi a face parte din comisiune. Resultatul­ celui d’ală douilea scrutin este: Votantî 81 deputați. Bilete albe 2 Majoritate absolută, 41 voturi. Ră întrunită : D. Ion Câmpinenu, 40 voturi. „ Dem. Ghica Comanescanu, 40 voturi. Fiind o paritate de voturi, se procede — conformă regulamentului — la votarea prin bile și resultatulă este următorulă : Intrunesce d. Ion Câmpinenu, 40 voturi. „ d. D. Chica Comanes­cnu 41 „ D. Dem. Ghica Comanescenu se proclamă ală 5-lea membru al­ comisiunii. D. C. Grădiștenu, ministru de financie, dă citire espunerii de motive alăturată pe lângă proiectulu de bugetă generale. D. ministru de financie, terminând­ citi­rea espunerii de motive, adauge că în bu­­getul­ anului 1871, de și s’au adausa 8 milione pentru căiele ferate, de și s’au a­­dausă 600 mii pentru alte lucrări, și 1,200,000 pentru plata dobâăciri datoriei flo­tante, totuși bugetul­ nu este mai mare de­câtu­ceia din anulü trecuta. Pentru acesta au fostă însă necesarie a se face reduceri de aprópe 10 milione, de la ministeriui a financielară, de la ministeriuia lucrurilor­ publice, și apoi,de pe la cele-l­alte, însă, pen­tru a cumpăni aceste reduceri, trebuiescu neap­ăratu votate legile ce presintă guver­­nule. D. ministru atrage mai cu sumă a­­tențiunea deputațiloru asupra datoriei flo­tante. Acesta mare rea trebuie curmată câta mai curândă și prin urmare Camera se nu pârdă timpul­ și se voteze câta mai curândB legile ce sa presinte, sed cele ce le vor Camera, căci acecta­rea devine din ce in ce mai mare. D. ministru arata greută­tile ce a avuta a intempina, adăugându ca a trebuita se aibă una mare devotamenta pen­tru a nu se retrage pene la Întrunirea Ca­merei. D. prim ministru recomandă d-lorü de­putați pe d. ministru de financie, care mai multa de­cât a toți ceî-l-alțî miniștrii a avuta a lupta contra celora mai mari dificultăți D-sen­dice că nu este omul­ ilusiunilor­, cu tote aceste are speranță că peste câțî­va ani, cu legile și reformele ce propune a­­cum­, situațiunea financiară a terei se va îndrepta. D. primă-ministru se felicită ca presentata la timpii bugetară, și că Camera pare prin urmare de câta a voi, pentru ca sa de terei uri bugeta regulata. Terminând, d. prima-ministru cere ca Camera se nu­mesca chiaru acusați, dacă vre­uá cocnisiu­­ne de anchetă, care Se mergu se se convingă că tota ce aretă ministeriulu, ci tóté cifrele ce pune negru pe alba, suntu adevĕrulu și numai adevĕrulu. D. N. Ionescu releveza felicitările ce și-au­ adresata d-nii miniștrii, d-lora ânșii, pentre darea la timpö a bugetelor, ș’adau­­ge că d-loră ar merita a se felicita și mai multü unii pe alții ș’a-și face complimente, décá, în loca d’a cere să anchetă parlamen­tarii pentru constatarea unora cifre, ce suntu a se desbate încă, voră presintă cercetarea socoteliloru pe anii trecuți, căci pentru a sei ce trebuie se cheltuiesc? este neapărat a se soli ce aî cheltuita, pentru a cere noué cheltuieli trebuie se’țî dai socotelile. D. Ministru de financie respunde ca va depune chiar a­mâne situațiunea finan­­ciariă.­­ D. N. Ionescu replică că nu este vor­ba de gestiunea tesaurului, pe care o pro­mite d. ministru, ci de socoteli inchiriate de autoritatea îndrituită, inchiriate de curtea de compturî. D. Prim-ministru cere se i sa permită lipsa de modestie d’a se felicita pe sine ca­­sușî, pentru că acesta ministeriu este cele d’ántain care presintă bugetele la timpă' D-luî lonescu tî promite tota ce este In pu­tință guvernului d’a da. D. G. Vernescu spune că nu trebuie se s’alega comisiunea budgetară cuma cerü unii deputați, ci se se tragă la sorți secțiu­nile, căci bugetula este tosocita de legi pen­tru că altă sistemă financiarii: aceste legi sunt: basa bugetului Prin urmare aceste legi trebuie sa treci mai ântâiă prin sec­țiuni, trebuie se se voteze și apoi vine vota­rea bugetului, care este basată pe aceste legi. Încă după óre­cari neînsemnate desbateri, se procede la tragerea la sorți a secțiunilora. Apoi ședința se rădică, fără discusiune ca deputați, la coleg. III de Filoiu d. Ștefan Parpali, la coleg. I de Filciu d. George Beldiman, la coleg. III de Bolgrad d. George Carpe, la coleg. II de Guvurluiu d. Nicu Catargiu și la coleg. II din Iași d. Nicolae Aslan Ceaur. D. Fleva cere a se lua in considerare imediata raportulu comisiunii verificătore a dosarului cestiunii d-lui Candiano, care s’a și depusa la birou. Adunarea decidândă a se începe cu acesta cesti­une. D. N. Voinov, raportorele comisiunii, citesce raportulu comisiunii. Majoritatea co­­misiunii, compusă de d-ni. C. Bosianu, N. Voinov, Nicolae Ionescu și Eugenia Ghica, a opinate a se pune în libertate d. A. Can­diano Popescu, făr’a înceta procesul­, ére minoritatea , compusă de domnule Dimi­­trie Ghica Comanescanu, a opinată a nu se libera, fiind­ c’are intima convincțiune că d. Candiano e culpabile de crima ce i se impută. D. Voinov explică apoi cum e comisiunea mai întâia a cercetata cara e competința sea și a camerei; cum, după discusiunile urmate, ea a statuată că nu se pute pro­nunța de­câtu asupra acestoră doue punte: I) că prin eliberarea deputatului nu se curmă mersul­ justiției, I­) că prin eliberarea lui nu se turbură ordinea publică cătușî da pu­țind, in urma carora a luata decisiunea ci­tită deja. Câtă despre procese, declararea d-lui Candiano că va compăra Înaintea jus­tiției, când­ va fi chiamatü, este suficitate. Deschidendu-se discusiunea.. d. Prim-mi­­nistru Iepurenu mulțămesce comisiuni, de princip­ele bine stabilite de dênsa­ casulă era fóte delicată, era vorba de inviolabilitatea deputatului. Comisiunea s’a găsită apoi și ’n facia justiției, și a sciute se nu intre în atribuțiele ei, remâindu ca judecata se urmeze. E dorit de părere, cu comisiunea, că liberarea d-lui Candiano nu va tulbura ordinea publică și declară că telegraful­ gu­vernului e la ordinea camerei și, după vota, va fi imediata liberata. Ne­mai­fiindü nici uă discusiune, se pune la vota prin bile opinîunea minorității d a nu sa elibera d-nn Candiano și resultatulă este : Președintele, anunțând­ resultatulu scru­tinului, proclamă că adunarea aprobândă o­­piniunea majorității comisiunii, a decisa ca d. Candiano se fie liberata (aplause). Se trage la sorți care este districtul ă pen­tru care optază d. I. Brătianu, care a fost­ alesa la doue districte și care n*a declarată In termina de opta­ț­ile pentru care optază și ese că d. Ion Brătianu remâne ca de­putata al­ districtului Prahova și se de­­clară vacanta colegiul­ din Doljic, In care a fosta alesa totu d-sea. După propunerile d-Iorii Gheorghiu și V. Boierescu, adunarea decide a se procede la alegerile comisiunilor­ necesare. Se suspinde ședința pe 10 minute. La redeschidere se procede la alegerea unei comisiuni de 3 membrii, care se ela­boreze proiectura de responsü la discursulu tronului. Cei­alțî candidați ne­întrunundă majorita­tea absolută de voturi, se procede la a doua votare și resultatul­ este: Se proclamă ca membrii ai comisiunii, pe lângă cei de susă, d-nii: Nicolae Ionescu cu 46 voturi Nicolae Blaremberg 42 „ Nicolae Voinovă 42 „ Nicolae Fleva 41 „ Ședința se ridică la 4 ore. Camera trece în secțiuni. Resultatul­ este : Votanți 77 deputați Majoritate absolută 39 voturi Bile albe pentru 19 „ Bile negre contra 58 „ Se pune la vota conclusiunile raportului și resultatul ă este : Votanți 68 deputați Majoritate absolută 3­5 voturi Bile albe pentru 54 „ Bile negre contra 14 )­ Votanți 8­4 deputați Abțineri 4 „ Majoritate absolută 41 voturi Aâ întrunita : D. George Vernescu 79 voturi „ Const. Bosianu 42 „ „ Ion Codrescu 42 „ Votanți 8­4 deputați­­ Abțineri 2. „ Ședința de Mercuri, 18 Brumaru. Ședința se deschide la orale 123­4 p. m. cu formalitățile regulamentare, supt preșe­dinta d-lui generală I. Florescu. Sumarule ședinței precedinte se adoptă. Se citescă comunicatele d­ ilei.’ S’acordă concediu d-l orü Tache Moscu, Tiriachiu și Ion Ghica. Se dă citire ordinei dilei. D. Costin Brâiescu, raportare, dă ci­tire raportului comisiunei verificătăre a tit­­luriloră nouiloru deputați aleși. Se proclamă SENATUL U. Ședința din 17 Brumarn, 1810. Senatulu întrunindu-se astă­zi.­­n majori­tate, și-a constituită biuioulă, alegendă de președinte pe d A. Plaîno. Vice­președinți, pe d-ni A. Orescu și T. Veisa Secretari, d-nii Florescu Dimitrie, Moscu Grigore, Drosă Nicolae, Paladi Ion. Cestori, d-nii colonelă Locustenu și Ion Petrescu. D. Președinte de citire In cunosc n­oțârea făcută de Cameră pentru constituirea biu­­rouluî­scă, arezândă că asemenea se va re­­cunoscința și din partea Senatului atâtă gu­vernală câtă și Camera. Se procede la alegerea unei comisiuni pen­tru redactarea respunsului la discursulu Tro­nului, și se alegă : Ion Manu, cu voturi 21 Episcopul­ Dunării de josă . . 26 D. Moruzi.............................24 D. Gariagdi.............................17 D. Veisa.............................18 Ședința se rădică, și cea viitare se anun­ță pe a doua­ di, 18 Noembre. PRESA ANGLELE ȘI CEREREA RUSIEI DE ANULARE A TRATA­TULUI DIN 1866. Pe lângă toată presa anglose care în majoritate ține imp limbagia forte energica și accentuată contra pre­­tensiunilor­ Rusiei, în privința tra­tatului de la 1856, țliarul­ Pall- Ma’l-Gazette, organii fidelü ale cla­­selorü celora mai luminate și ce­­lora mai influinte din Anglit era, și în același timp, în relațiune cu sfe­rele guvernamentele, a publicată ar­­ticulul a urmatoriu, care a produsă să forte viiă mișcare în Londra: „Trebuie se scimă, fără să oră de ză­bavă, déca Rusia. Înainte de a se decide In demersu’î cunoscută, a fostă asigurată de con­­cursul­ Prusiei. Déca Rusia n’a avută acesta asigurare, atunci sagacitatea diplomațiloră a apucată ântâia oră ună dramă greșită. Declarându că tratabilă de Paris a deve­nită imposibile de a sa mai respecta, Rusia s’a espusă a vedea declarându-se de către cosemnatorii săi că acestă tratată trebuie se continue de a remâne în vigore și, tindă­ că progresele militare ce acesta lei- a putută face de la 1856 nu suntă așa în­câtă se îi puta tioe peptă la uă coalițiune a întregei Europe, va trebui ca guvernulă ei se retragă circularea pe care a aruncat-o cu risculă de a micși o ra­mnă prestigiă ce începuse a’șî recâștiga. Și pute­va se nu fie pre adevă­rată că nu ară existe înțelegere secretă în­ Rusia și Prusia? D. Od. Russell a plecată pentru Versail­les ca trimisă estraordinariă. Totă cea­ ce are ca misiune ca se intrebe este acesta: voiescî, guvernamentă prusiană, să te unesc­ cu cele alte puteri pentru a înșciința pe Rusia că nu va fi automată se sfâșie ună tratată pe care ea l’a priimită în modă solemnă ? Noi nu putem­ să tolerămă subterfugiuri, nici să acordămă amânări. Cestiunea este așa de simplă, câtă și de posibile, și responsulă nu cere de câtă m­ă da sea nu. S’a­­rusö că cornițele de Bismark ară are intențiunea de a lipsi câte­va­­ file din car­­tierul­ generală de la Versailles pentru a conduce pe coraptesa, soeia sea, la Vevey. Sperămă însă că acesta mică escursiune se va pute amâna, fiindö­ cu avemă necesitate

Next