Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-19
fIOMANULU 19 BRUMARU 1870 prietățiî altuia și a trage astüfele asupra sea pedepsa prescris de legea penale. Aceste călcări a tuturor drepturilor celor mai sacre de către însușî acela care era dator a le antrena, s’au petrecut. In moduid următorii: Id séra de representațiune, d. prefecții, Care se vede că cu pri preță voia a se instala in loja reservată numai persónei Măriei sele Domnitorului, și a măriei sele Domnei, a trimisola d. Dimitrie Gusti, represintantele consiliului comunalii In afacerile teatrale, și i-a cerutű chiăia acestei loge, pentru a se instala Intrusa; și, fiindcă d. Gusti a respuns că nu pute da chiria de la acea lojă, pentru că ea, după contractu, trebuiă a sta Închisă, ne putându se fiă ocupată de nimine, d. prefecții, fără vreund scrupulii, prin mijlocu de efracțiune, s’a întrodus o to loja păstrată pentru capul, statului dinpreună cu mai multe persone, intre care și copii, și astafelu a produse undi murmurii și un iritaj,sune generale. Deși după asemine violare, consiliul? comunale era in totii dreptulu de a acționa pe d. prefects d’inaintea justiției criminale, pentru violarea de proprietate străină și pentru efracțiune, totușî pentru a Înlătura consecințele ce puteau decurge din acesta și care de sicurd s’arăti resfrântă și asupra guvernului, s-a mărginitd a lua următorea decisiune In unanimitate: 1. De a se aduce la cunoștința d-lui ministru de interne urmarea d-luî prefecții ,,și a stărui ca se reprime asemenea violare, și se facă ca pe viitorii se nu se mai repete. 2. De a scrie juriului teatrale ca, pe lângă măsura luată pentru închiderea lojei numită domnescu, se iea și pe aceea de a o sigila cu sigiliul autoritarei comunale. 3. De a se da publicitătea dispositîunele luate, pentru ca astăferă opiniunea publică, cu drepta cuvente iritată, se capete cuvenita satisfacpune. 4. De a se scrie și d-luî prefecții de judeca ca pe viitoru se se marginesc de la asemenea urmări arbitrare. 5. De a se pune tóte stăruințite pe lângă d. Guști, represintantele comunei în afacerile teatrale, ca se’șî retragă demisiunea ce a fostö data din acésta însărcinare, în urmarea imprejurăriloră aretate, și o ore care ne’ntelegerî avute cu mulți din membrii juriului teatrale, d. I. Negrutz, totu în ac&tă cestiune. Conforms derivotului aretate, pe de uă parte s’a roaintate cuvenitele lucrări, ere pe de alta se publică cele ce preced c. p. Primaru, Maior G. Hazu. Secretare: Antonescu. No. 12,642, Noembre 12. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Marți, 17 Brumari 1870. Ședința se deschide la 12 și jumetate ore, sub președinta d-lui generalö I. Florescu, vice-președinte, prin apeluri nominale, la care respunde ca presințî 80 d-nî deputați. D. Florescu mulțămesce camerei pentru încrederea ce ’Ia aretate, alegêndu’lü ca vice-președinte. E mare onorea de a presida represintațiunea nationale, déra și în datoririle sunt mari și d-sea le resumă 'n menținerea regulamentului cu seriositate și demnitate. Sumarul ședinței de ieri se citesce. D. Sihlenu relevă că ieri s’a spusă de președinte că numerulu deputaților este de 108 și la votu și m sumarul de a fi 1 88 deputați. E vr’aă erore? D. P. Angelescu, secretară, arată că d-sea a făcuti erorea d’a striga de două ori uă pagină din apeluri nominale, de unde a resultatu numerulu de 108 deputați. Se acordă concediu d-lorö deputați I. Bălăcanu, Gâlcă și Boianu. D. Const. Negri ’șî dă demisiunea din mandatulu de deputatü, din care zice că s’a considerată ca demisionară încă de la ncepută. Se primesce. Se declară vacantă colegiuluiI de Sucéva i loculă d-lui Safia, numită prefectă. D. Al. Candiano-Popescu a trămisă vă depeștă și mă protestă în contra arestării sale. Remăne a se cerceta, împreună cu dosarulă respectivă, de comisiunea ad-hoc, ce i se va alege. Se dă citire diferitelorupeticiuni. D. N. Blaremberg anunță următorele interpelări: Pentru d. ministru de externe: Unde stă conflictulă între guvernulă nostru și celă otomană, în privința baterii monetei ? Este d-lul ministrului dispusă a areta coresponcîinta urmată Intre guverne privitore la acesta ? Care e motivulă pentru care, intrapre giurărî grave ca cele ln care ne aflămă astă-țiî, d. agentă diplomatică ale terei se află la Bucuresci? Acésta e vă recela către guvernul otomană scö că demisionarea d-lui agentă este uă realitate? Déca este reale, de ce ma anunțată guvernulă acesta și de ce mua luată măsuri de înlocuire ? Ce e conventiunea ’nchiriată cu Serbia ? Cum s’a făcută ea fără ratificarea Camerei? Pentru d. ministru de financie: Care a fostă misiunea personelor trimise de d-sea la Berlin, în jhestiunea Ambion, care e resultatului acelei misiuni și e dispusă d. ministru a comunica camerei acele lucrări ? Pentru d. ministru de lucrări publice: Este dispusă d. ministru a accepta lucrările d-lui Strasberg cumă se găsescă, cu materială vechiă și reă făcute, căci în mesagiă este uă trasă care lasă a se înțelege că guvernulă e dispusă a le primi cu mare grăbire. Guvernul declară că va respunde peste trei file. Se citesce ordinea jilei. D. primu-ministru lăpurenu regretă incidintele din ședința trecută. Câtă pentru guvernă, ca se nu remâie umbră de bănuiala că elă vrea se puie vr’vă pedică camerei, ară dori ca se 3edea precădere incidintelui rădicată de d. Volnovă. Și membrii guvernului sunt deputaț; și geloși de drepturile camerei. Cu învoirea camerei, se decide a se alege oă comisiune de cinci membrii cari se cerceteze dosariulă arestării d-l ui Al. Candiano Popescu. D. Const. Racotă. Se se tragă la sortit D. Radu Mihaiu. Mai lasă, cocone Costache! Se procede la alegerea unei comisiuni care se cerceteze dosarul privitoră la Candiano, și resultatul este : Votanți 86 deputați. Majoritate absolută 44 voturi. Ră întrunită : D. Const. Bosianu, 85 voturi. * Nicolae Voinov, 50 „ „ Nicolae Ionescu, 50 ” „ Eugeniu Ghica, 50 „ „ Const. Racoviță, 35 „ „ Ionn Codrescu, 34 „ Ghica Comănescanu, 34 v etc. etc. etc. Se proclamă ca membrii d-nii C. Bosianu, N. Voinov, N. Ionescu și Eugenia Ghica. Celă d’ală cincilea membru neintrunindă majoritatea absolută, se procede la a doua votare. D. Dem. Ghica tóga p’adunare se nu ’și dea votulă pentru d-sea, căci nu pute primi a face parte din comisiune. Resultatul celui d’ală douilea scrutin este: Votantî 81 deputați. Bilete albe 2 Majoritate absolută, 41 voturi. Ră întrunită : D. Ion Câmpinenu, 40 voturi. „ Dem. Ghica Comanescanu, 40 voturi. Fiind o paritate de voturi, se procede — conformă regulamentului — la votarea prin bile și resultatulă este următorulă : Intrunesce d. Ion Câmpinenu, 40 voturi. „ d. D. Chica Comanescnu 41 „ D. Dem. Ghica Comanescenu se proclamă ală 5-lea membru al comisiunii. D. C. Grădiștenu, ministru de financie, dă citire espunerii de motive alăturată pe lângă proiectulu de bugetă generale. D. ministru de financie, terminând citirea espunerii de motive, adauge că în bugetul anului 1871, de și s’au adausa 8 milione pentru căiele ferate, de și s’au adausă 600 mii pentru alte lucrări, și 1,200,000 pentru plata dobâăciri datoriei flotante, totuși bugetul nu este mai mare decâtuceia din anulü trecuta. Pentru acesta au fostă însă necesarie a se face reduceri de aprópe 10 milione, de la ministeriui a financielară, de la ministeriuia lucrurilor publice, și apoi,de pe la cele-lalte, însă, pentru a cumpăni aceste reduceri, trebuiescu neapăratu votate legile ce presintă guvernule. D. ministru atrage mai cu sumă atențiunea deputațiloru asupra datoriei flotante. Acesta mare rea trebuie curmată câta mai curândă și prin urmare Camera se nu pârdă timpul și se voteze câta mai curândB legile ce sa presinte, sed cele ce le vor Camera, căci acectarea devine din ce in ce mai mare. D. ministru arata greutătile ce a avuta a intempina, adăugându ca a trebuita se aibă una mare devotamenta pentru a nu se retrage pene la Întrunirea Camerei. D. prim ministru recomandă d-lorü deputați pe d. ministru de financie, care mai multa decât a toți ceî-l-alțî miniștrii a avuta a lupta contra celora mai mari dificultăți D-sendice că nu este omul ilusiunilor, cu tote aceste are speranță că peste câțîva ani, cu legile și reformele ce propune acum, situațiunea financiară a terei se va îndrepta. D. primă-ministru se felicită ca presentata la timpii bugetară, și că Camera pare prin urmare de câta a voi, pentru ca sa de terei uri bugeta regulata. Terminând, d. prima-ministru cere ca Camera se numesca chiaru acusați, dacă vreuá cocnisiune de anchetă, care Se mergu se se convingă că tota ce aretă ministeriulu, ci tóté cifrele ce pune negru pe alba, suntu adevĕrulu și numai adevĕrulu. D. N. Ionescu releveza felicitările ce și-au adresata d-nii miniștrii, d-lora ânșii, pentre darea la timpö a bugetelor, ș’adauge că d-loră ar merita a se felicita și mai multü unii pe alții ș’a-și face complimente, décá, în loca d’a cere să anchetă parlamentarii pentru constatarea unora cifre, ce suntu a se desbate încă, voră presintă cercetarea socoteliloru pe anii trecuți, căci pentru a sei ce trebuie se cheltuiesc? este neapărat a se soli ce aî cheltuita, pentru a cere noué cheltuieli trebuie se’țî dai socotelile. D. Ministru de financie respunde ca va depune chiar amâne situațiunea financiariă. D. N. Ionescu replică că nu este vorba de gestiunea tesaurului, pe care o promite d. ministru, ci de socoteli inchiriate de autoritatea îndrituită, inchiriate de curtea de compturî. D. Prim-ministru cere se i sa permită lipsa de modestie d’a se felicita pe sine casușî, pentru că acesta ministeriu este cele d’ántain care presintă bugetele la timpă' D-luî lonescu tî promite tota ce este In putință guvernului d’a da. D. G. Vernescu spune că nu trebuie se s’alega comisiunea budgetară cuma cerü unii deputați, ci se se tragă la sorți secțiunile, căci bugetula este tosocita de legi pentru că altă sistemă financiarii: aceste legi sunt: basa bugetului Prin urmare aceste legi trebuie sa treci mai ântâiă prin secțiuni, trebuie se se voteze și apoi vine votarea bugetului, care este basată pe aceste legi. Încă după órecari neînsemnate desbateri, se procede la tragerea la sorți a secțiunilora. Apoi ședința se rădică, fără discusiune ca deputați, la coleg. III de Filoiu d. Ștefan Parpali, la coleg. I de Filciu d. George Beldiman, la coleg. III de Bolgrad d. George Carpe, la coleg. II de Guvurluiu d. Nicu Catargiu și la coleg. II din Iași d. Nicolae Aslan Ceaur. D. Fleva cere a se lua in considerare imediata raportulu comisiunii verificătore a dosarului cestiunii d-lui Candiano, care s’a și depusa la birou. Adunarea decidândă a se începe cu acesta cestiune. D. N. Voinov, raportorele comisiunii, citesce raportulu comisiunii. Majoritatea comisiunii, compusă de d-ni. C. Bosianu, N. Voinov, Nicolae Ionescu și Eugenia Ghica, a opinate a se pune în libertate d. A. Candiano Popescu, făr’a înceta procesul, ére minoritatea , compusă de domnule Dimitrie Ghica Comanescanu, a opinată a nu se libera, fiind c’are intima convincțiune că d. Candiano e culpabile de crima ce i se impută. D. Voinov explică apoi cum e comisiunea mai întâia a cercetata cara e competința sea și a camerei; cum, după discusiunile urmate, ea a statuată că nu se pute pronunța decâtu asupra acestoră doue punte: I) că prin eliberarea deputatului nu se curmă mersul justiției, I) că prin eliberarea lui nu se turbură ordinea publică cătușî da puțind, in urma carora a luata decisiunea citită deja. Câtă despre procese, declararea d-lui Candiano că va compăra Înaintea justiției, când va fi chiamatü, este suficitate. Deschidendu-se discusiunea.. d. Prim-ministru Iepurenu mulțămesce comisiuni, de principele bine stabilite de dênsa casulă era fóte delicată, era vorba de inviolabilitatea deputatului. Comisiunea s’a găsită apoi și ’n facia justiției, și a sciute se nu intre în atribuțiele ei, remâindu ca judecata se urmeze. E dorit de părere, cu comisiunea, că liberarea d-lui Candiano nu va tulbura ordinea publică și declară că telegraful guvernului e la ordinea camerei și, după vota, va fi imediata liberata. Nemaifiindü nici uă discusiune, se pune la vota prin bile opinîunea minorității d a nu sa elibera d-nn Candiano și resultatulă este : Președintele, anunțând resultatulu scrutinului, proclamă că adunarea aprobândă opiniunea majorității comisiunii, a decisa ca d. Candiano se fie liberata (aplause). Se trage la sorți care este districtul ă pentru care optază d. I. Brătianu, care a fost alesa la doue districte și care n*a declarată In termina de optațile pentru care optază și ese că d. Ion Brătianu remâne ca deputata al districtului Prahova și se declară vacanta colegiul din Doljic, In care a fosta alesa totu d-sea. După propunerile d-Iorii Gheorghiu și V. Boierescu, adunarea decide a se procede la alegerile comisiunilor necesare. Se suspinde ședința pe 10 minute. La redeschidere se procede la alegerea unei comisiuni de 3 membrii, care se elaboreze proiectura de responsü la discursulu tronului. Ceialțî candidați neîntrunundă majoritatea absolută de voturi, se procede la a doua votare și resultatul este: Se proclamă ca membrii ai comisiunii, pe lângă cei de susă, d-nii: Nicolae Ionescu cu 46 voturi Nicolae Blaremberg 42 „ Nicolae Voinovă 42 „ Nicolae Fleva 41 „ Ședința se ridică la 4 ore. Camera trece în secțiuni. Resultatul este : Votanți 77 deputați Majoritate absolută 39 voturi Bile albe pentru 19 „ Bile negre contra 58 „ Se pune la vota conclusiunile raportului și resultatul ă este : Votanți 68 deputați Majoritate absolută 35 voturi Bile albe pentru 54 „ Bile negre contra 14 ) Votanți 84 deputați Abțineri 4 „ Majoritate absolută 41 voturi Aâ întrunita : D. George Vernescu 79 voturi „ Const. Bosianu 42 „ „ Ion Codrescu 42 „ Votanți 84 deputați Abțineri 2. „ Ședința de Mercuri, 18 Brumaru. Ședința se deschide la orale 1234 p. m. cu formalitățile regulamentare, supt președinta d-lui generală I. Florescu. Sumarule ședinței precedinte se adoptă. Se citescă comunicatele d ilei.’ S’acordă concediu d-l orü Tache Moscu, Tiriachiu și Ion Ghica. Se dă citire ordinei dilei. D. Costin Brâiescu, raportare, dă citire raportului comisiunei verificătăre a titluriloră nouiloru deputați aleși. Se proclamă SENATUL U. Ședința din 17 Brumarn, 1810. Senatulu întrunindu-se astăzi.n majoritate, și-a constituită biuioulă, alegendă de președinte pe d A. Plaîno. Vicepreședinți, pe d-ni A. Orescu și T. Veisa Secretari, d-nii Florescu Dimitrie, Moscu Grigore, Drosă Nicolae, Paladi Ion. Cestori, d-nii colonelă Locustenu și Ion Petrescu. D. Președinte de citire In cunosc noțârea făcută de Cameră pentru constituirea biurouluîscă, arezândă că asemenea se va recunoscința și din partea Senatului atâtă guvernală câtă și Camera. Se procede la alegerea unei comisiuni pentru redactarea respunsului la discursulu Tronului, și se alegă : Ion Manu, cu voturi 21 Episcopul Dunării de josă . . 26 D. Moruzi.............................24 D. Gariagdi.............................17 D. Veisa.............................18 Ședința se rădică, și cea viitare se anunță pe a doua di, 18 Noembre. PRESA ANGLELE ȘI CEREREA RUSIEI DE ANULARE A TRATATULUI DIN 1866. Pe lângă toată presa anglose care în majoritate ține imp limbagia forte energica și accentuată contra pretensiunilor Rusiei, în privința tratatului de la 1856, țliarul Pall- Ma’l-Gazette, organii fidelü ale claselorü celora mai luminate și celora mai influinte din Anglit era, și în același timp, în relațiune cu sferele guvernamentele, a publicată articulul a urmatoriu, care a produsă să forte viiă mișcare în Londra: „Trebuie se scimă, fără să oră de zăbavă, déca Rusia. Înainte de a se decide In demersu’î cunoscută, a fostă asigurată de concursul Prusiei. Déca Rusia n’a avută acesta asigurare, atunci sagacitatea diplomațiloră a apucată ântâia oră ună dramă greșită. Declarându că tratabilă de Paris a devenită imposibile de a sa mai respecta, Rusia s’a espusă a vedea declarându-se de către cosemnatorii săi că acestă tratată trebuie se continue de a remâne în vigore și, tindă că progresele militare ce acesta lei- a putută face de la 1856 nu suntă așa încâtă se îi puta tioe peptă la uă coalițiune a întregei Europe, va trebui ca guvernulă ei se retragă circularea pe care a aruncat-o cu risculă de a micși o ramnă prestigiă ce începuse a’șî recâștiga. Și puteva se nu fie pre adevărată că nu ară existe înțelegere secretă în Rusia și Prusia? D. Od. Russell a plecată pentru Versailles ca trimisă estraordinariă. Totă cea ce are ca misiune ca se intrebe este acesta: voiescî, guvernamentă prusiană, să te unesc cu cele alte puteri pentru a înșciința pe Rusia că nu va fi automată se sfâșie ună tratată pe care ea l’a priimită în modă solemnă ? Noi nu putem să tolerămă subterfugiuri, nici să acordămă amânări. Cestiunea este așa de simplă, câtă și de posibile, și responsulă nu cere de câtă mă da sea nu. S’arusö că cornițele de Bismark ară are intențiunea de a lipsi câteva file din cartierul generală de la Versailles pentru a conduce pe coraptesa, soeia sea, la Vevey. Sperămă însă că acesta mică escursiune se va pute amâna, fiindö cu avemă necesitate