Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-21
1026 ROMÁNÜLD 21 BRÜMÁRU 1870 Va tăcea ore asupra arestărilor cetățianilor, arestări ilegale, de poruncă, fără mandate judecătoresc!, cu disprețuiți inviolabilității libertăței individuale? asupra bătăiloru barbare pene a arunca pe prevențți în bale, în închisori? asupra acusațiunilor neadevărate de atentate cu totulu imaginari, cari n’au esistatu decâtă în imaginațiunea sau intențiunile guvernului? Va tăcea ore asupra torturiloru de la Cuca-Măcăi, a ucidere!copiilor și pené sin pântecele mameloru, asupra prădarii averiloru, asupra violențeloru și batjocorei săvârșite asupra femeiloru, asupra impunității asigurată de guvernă făptuitoriloru? Va tăcea ore asupra atrocităților! de la Ploiești, asupra sângelui versatu la Pitești, asupra măceluriloru săvârșite, și a întemnițării cetățianiloru ce sedu nejudecați de atâta timpă? Va tăcea ore asupra neregularitățiloru și nelealității direcțiunii telegrafeloru și poșteloru, asupra nepredărei unorfi scrisori, gazete și depeșe, asupra unei sisteme inchizitoriale și asupra puținului respect de secretul scrisoriloru și depeșeloru prescrisă prin Constituțiune ? Va făcea ore asupra învinuiriloru nedemne, și calomnierilor, incalificabile de conspiratori și conspirațiuni aduse omeniloru în societate, asupra faptului arbritar de a fi arestată, sau intențiunilor, de a aresta^ pe domniță generală Golescu, Ion Ghica, Ion Brătianu, Colonelă D. Crețulescu, Anton Arion, și alții mulți, fără motive și fără dreptă ? Și acești cetățeni, omeni de considerațiune, nu voră dobândi ore nici uă preparațiune în numele societăței ultragiate cu atâta cutesarest Voră tăcea ore asupra lipsei de știință și de principiulî în administrațiune, asupra acestei sisteme de persecuțiune, esclusivismă, favoritismă, injustiția, nesocotință a drepturilor și legiloră, și presiuni violente; asupra desorganisării serviciurilor publice; asupra stărei deplorabile a administrațiunii județelor și a comunelor; asupra neglijenții și neurmării drumurilor județene și comunale, asupra anarhiei și destrămarii in tote ramurele serviciurilor statului; asupra lipsei de securitate publică? Va tăcea ore asupra neîndeplinirii condițiuniloră concesiunii Strasberg ; asupra materialului rulantă și stabilă; asupra invasiunilor l a horde de Prusian în funcțiunile drumului de seră Română; asupra disprețului de nemțiia românescă esprimată în gura mare de impiegații germani pe aceste linii penă a’l face seifică că „țigănesce ar învăța dâră romănesce ba!“ asupra relei stări a lucrărilor, ce [UNK] nici sever șite încă nu suntă ? Va tăcea ore asupra misterului pe strată de guvernă despre faptele d-lui Ambron și descoperirile comisariloră trăiai și se cerceteze și se constate cu mă stă mă in privința obligațiunilor eliberate? Va tăcea ore asupra contradicțiunii flagrantă de sentimente și atitudine, între națiune și guvernă, către Francia? asupra acestei politice de duplicitate și de ostilitate surdă din partea miniștrilor, către națiune, a cărei ei suntă că delegațiune pe lângă tronu, asupra multei și cu prisosă simpatii aretate Prusiei de guvernă, și simtimentului contrariu exprimată Franciei asupra nesocotirei din partea guvernului a datorieii ce ne impune ginta nostră Latină și recunoscință ce trebuiesce se avemu către o putere care aversată pentru naționalitatea și starea noistră politică actuală sâng de fiilor ei și banii ei? Va tăcea ore asupra acestei politice lipsită de energia, asupra acestei atitudini apatică și plină de slăbiciuni în fada complicațiunilor Europeane, ce pară gata a isbucni invadia pretențiunilor Rusiei? Va tăcea ore asupra tractatului cu Serbia de care se afirmă că există, fără a fi fostă ratificată de Cameră, și chiară fără ca representațiunea naționale se fi fostă nici chiară consulat! ? Va tăcea ore? E că întrebarea ce-și face întraga națiune. Representațiunea ei ține-va compuu de opiniunea publică, de simțimintele, credințele și ideiele ei, pe care are misiune se le susție și se le esprime? Majoritatea Cameriloru se va considera de care se fie espresiunea țerei? Aceste suntă cestiunile pe care datoria nostră de publicistă ne impunea se le punemu sub ochii mandatariloru națiunii, și încă vă dată se le anunțămă că opiniunea publică se întrabă: acei ca sedicu represintanți ai națiunii, voiescă ei se represinte drepturile și interesele iei, suntă ei pentru regimele sinceră ală libertății și ală constituțiunii, séu pentru sistema torofpanului? Rămâne ca majoritatea Camereloru se probeze ce voiesce se fie, și se’și aducă aminte în conscitația și onorea iei, că dacă a primiții de la națiune mandatul se sprijine drepturile și interesele iei, trebuiesce se o facă cu lealitate și patriotism!!, și că de acelii mandatul au se dea comptă alegetorilor fl, și se primésefi binecuvântările sau oprobriu lu soră. Pantazi Ghika. Dămu publicității articlulu de mai josu, recomandându’lű atențiunii cititorilor și mai cu samă domniloru deputați. Póte se conțină unele propuneri de măsuri camü puțină practice, ense nu este mai puțină adevărată că conține apreciări juste, intențiuni escelente și mai multe propuneri forte nemerite. Astefel, dojii merită cea mai seriosá atențiune a cititorilor noștri, și a celoră cari aă putința și datoria d’a cugeta și lucra pentru vindecarea feluritelor grele de cari suferă greă România. Zîmnicea, 8 Noembre, 1870. Reforme de focuri in organ!» sarea Statului Românii. Domnule redactore, Ecă cumu s’are putu micșora chlăltuielile Statului. Totă lumea, de la guvernă până la țărână , cu toții strigămii „contribuțiunile sunt fi grele, bugetele neecilibrate, și datoria flotante de 46,000,000.“ — acum fl cine scie câtă s’o fi urcații! — și cu tóte astea nimeni nu arătă locului sau ameliorarea, căci mai nu este bula fără lecu, și apoi doctori avenul destui și de totul feulil. . . . Deși nu suntfl doctoră, ba nici licențiată chiarfi, ci numai inițiată, printr’uă lungă esperiință, de și n’am pretensiunea a face vr’unfl capă de operă, ba pare că nici voiă fi citită mai alesă de cei cari sacii „Românului“ vr'ună râă ponosă de Roșii, deși alții au vărsată și varsă sânge inocentă, totuși mă voiă încerca a două mică ideiă de cuină credă eu că în câțîva ani sară putu vindeca reală materiale, și cu densulă și celă morale. E că câteva numai două cam-dată, celă I. Contopirea ministeriului de interne cu de resbelă, din care ar fi resultat realisarea armării naționale (după broșura d-lui Nucșoranu) pe care o am norocirea a’lfl cunosce nici sei cine este. Esecutarea servițiului ad-literam, âru nu ca acumil, căci până se dea ajutoruici necesară administrațiunea și finanțele armatei și armata administrațiunei și finnancielor, trece vreme, se paralisază și mai totulu remâne „remășiță“ (ca atâtea milióne neîmplinite de atâția ani), apoi vomu face și vremă 10,000,000, economie celu puținii. ll-lea. Contopirea ministeriului cultelor și cu ală agriculturel. Și de aci economie de câteva milióne, și de ce șapte miniștrii și nu cinci, dâră buni și cu frica lui Dumnezeu. In-lea. Reducțiunea districtelor: din 32 la 20 prefecturi și 12 tribunale mai puține, și câteva milióne mai multu economii Se numi se clică că „aru fi pre mare depărtare pentru împricinați,“ căci avem s1 judecători de pace prin orașe și târguri, și apoi crede că a sosit a timpulu—de și camă târziiă,— ca justiția se distribuie chiar si prin comunele rurale dérit cu condițiune ca se nu mai fie cătunul fără scotă, casă, colibă și pușcă. IV-lea. Suprimerea directorilor de serviciuri din tote ministerele, remăindă numai directorii generali, și șefii de birouri căci în realitate totă aceștia din urmă lucrază ce este mai greu, orii directorii de serviții numai contra-semneză și „ducă hârtiile la iscălită“ și de multe ori încurcă pe cei cari seici și vor aluneca bine. Vrea. Simplificarea comptabilității, care, cum este deja, absorbe uă dreie de funționari, și toți nu sciu unde și cumu se află socotelile statului,mai alesă curtea de compturi, unde suntă mai numai șefi, care nu ținti nici unui compun că trebuie să munească iute și bine. VI. Suprimerea batalionului al III-lea de la fiecare regiment de linie, ai cărora soldați se trecă în celelalte două batalione, și abia atunci aceste doua ard fi aprape de completarea efectivulu legiuitii, carii, bine echipați și instruiți, la trebuință lesne se potă forma ală 3-tea batalioni care, o mai repetă, în timpii de pace suntfl de prisosit; orii oficiării se trecă la miliții câte șase la uă plasă, și de tote gradele spre a pute organisa acastă mare, puternică și bine-făcâtore armare; ore nu ca acumö, numai câte una sub-locotenente, care și decà arü avea cele mai mari calități militare, totă nu póte face nimica; ori nu totul făcându-se mereu la grade oficiereșci, cari să se coste forte scumpűră dată când fiecare va ajunge a-șî cere dreptul!a sefi de retragere. Vii. Suprimarea cu desăvârșire a tnendinței militare, care cumil ește astăzi, nu aduce nici unul folosit armatei, fiind și numai unii încetinelii, biuroți de transmiere, și înființarea unei divisiuni de comptabilitate în ministerul de resbelfi, și mai multă latitudine, încredere și prin urmare și respundere tuturor ai șefilorfi de corpuri, ceea ce va da rude multű mai bune și uă economii considerabile. VIII. Chrămarea tutorii pensionarilor la serviciul activă , se înțelege a acelora care sunt în totă puterea lorii fisică și morale, cari pot fi cei mai folositori patriei; și decă amu căuta numai de la 1859 încoce, de când al egoismul și urile de partide, au lipsită țara de atâți bărbați folositori, vomă găsi multe sute în tote ramurile de servicii, și credd că chiămațî de unu guvernă ații națiunii, iubită de dânsa , pe lângă că sunt fi datori a veni chiari dupe vechia lege a pensiunilorfi. darîl ca Români și Românulă are abnegare cândă țâra ’lu chiamă cu dulcele sĕu glasu, saru întrece a corespunde chiămărei, adăugându-li-se pe lângă pensiune uă mică diurnă; și de aci ar fl eși pe lângă unil serviciu proba și lealii, și câteva milione economic. Fote că mi sar obiecta că, „Ofițerii vădată ești, nu mai potd reintra decâtă ca simplii soldați.“ Se lasfl că acestă restricțiune a legii militare este cea mai nedreptă, pe când fl totul acea lege, decă nu me înșeld, primesce pe străini din alte armate pânâ la gradul de locotenentucolonelu; dérüdéca generalii, colonelii și maiorii pensionari, s’ard numi prefecți, și căpitani sub-prefecți, ard refușa? Credu că nu, căci o mai repetă, suntu Români, și știu că fiindu în capulu administrațiunii, în scurta timpu spiritulu ostășescil s’arfi introduce în administrații Jorfi fără nici uă greutate, și amu deveni un statil militarii, cumîi a îl fostd strămoșii noștrii, și cumil trebuie se simți, decă dorimil ar sista ca națiune........ Póte că mi sară mai dice, „dară funcționarii civili etc.“ la acasta voiă respunde că, dacă să nui revoca străinii, cu cari de nădată s’au cocoțată la funcții înalte fără a fi trecută prin filierea Erarhiei, cei fără garanții morale și faliții, de cari va găsescă mulți ocupându funcțiuni mai alesă în ramura financiară (pe la vămi și cele-ialte) precumă și cei tineri se nu fiă admiși în funcțiunii pene nu’șî termină studiulă, tocmai bine sară complecta și nimeni din cei buni nară suferi. Sciu că cei cu musca pe căciulă voră fi tare sbârliți contra acestoru propuneri; déru națiunea trebuie se trecă peste aceștia, fiindu comptă numai de voința, punga și esistența iei. Domnule redactare, déci credeți că cele ce precedă merită a fi citite, nu ca stilă și ca ceva justă, și pentru impulsiunea altora cetățeni mai competing, d-vostră care susțineți iotă ce este românescă, ve rogă se bine-voițî a se însera în stimabilulădiaru Românulu, care este până morale a Româniloră adevărați. . . Bine-voițî, vârogă, a primi asigurarea stimei ce va păstrez Ci. Unii abonată. CALEA FERATĂ BUCURESCI-PLOIESCÎ. In numerulü de la 16-17 cuvinte, espuserama câteva aprebărî asupra complotului germanismă, ce domnesce in administrațiunea nouei linie ferate Bucuresci-Ploieșci, și nazazama batjocora fără exemplu, pe care a putut-o aduce vr’uă dată una străină limbei nóstre. Uă românescă indignare nu pate se nu coprindă pe ori ce cetățenii, care cu durere ș’ar fi arunca ochii pe paginele ’n care se ’nregistreza aceste manifestațiuni ale străinismului în contra naționalității romăne. Adevărurile relatate de noi sunt confirmate, după clonezile, de d. Ulysse de Marsillac, în d-seie, „Le journal de Bucarest“ de la 31 Brumari st. n. 1) Etă cumü se esprime d. de Marsillac: „Celu d’ântâiă lucru, care impresionézi pe viiagiore, la sosirea’i la gară sau la suirea’î în vagon, este că nu se mai află ’i România, ci ’n Germania. Imprejurulu lui nu se mai vorbesce de câta nemțesce: în nemțesce i se ceru biletele, în nemțesce i se spune numerulu mipuțelor, ce trebuie se stea la stagiune, în nemțesce sunt inițialele înscrise pe trenurile de transporta R. E. B. Rumänische Eisen-Bahn, în sfârșiti parte ’n românesce parte ’n nemțesce sunt și inscripțiunile obicinuite Für Herren, für Damen etc. „Ca compania Strasberg se aibă impiegați germani, nuavemă nimica de imputatu, f celu puțină pentru momente. Era pate dificile a se găsi printre Români unii îndestulătură numerul de impiegați, dădațî cinoi serviții! așia de importanta și așta de complicată ca ale unui drumu de fere. Déru pare-ni-se că s’arü puté pretinde de la imp*egațiî, pe cari servițiul ă lorü ti pune în contactă imediată cu publiculu, cunoscința de frasele cele mai întrebuințate ’h limba română. „E cel puțin una ce straniu ca, p’ră cale ferată română, plătită cu nescebutai bani gata de către Români, se nu poți fi ’nțelesă, dacă nu scii limba germană.“ Negligeniü a reproduce și cele alte aproberî ale d-lui de Marsillac, pe d’uă parte asupra faptului câ vagonele sunt supuse unei truncinăturî, unei cetinări în susü și m sosit ca uă navă pe mare, ceea ce „constituie uă seriosă displăcere pentru visagiorî," era pe d’alta asupra puținei eleganțe și comodități a vagonelor", destulu că și d-sea constată, ca și noi, că cea mai desgustătare impresiune, ce simte Ro-1) Na 33 pag. 3- A. mânuiți care vrea se facă unu percursü de câteva ore cu calea ferată de sub administrațiunea companiei Strasberg, este gmsirea intenționată a usului limbei române. Și acestă impresiune cresce, crește mereu, din împrejurarea că așii cea mai ardinte cestiune, care preocupă mintea adevăraților iubitori de naționalitate, este germanisarea coloniei daco-române de la Istru , creșce mereu, pentru că, începându de la marele insule acoperite de câță ale Oceanului Atlantic( — represintate prin șliarul( Times 1) — pete la munții Caucasului, opiniunea cea mai acreditată și mai dominante este că România, care a scăpată de atâtea valuri ș’a rĕmasa totu românescă, astăzil e pe cale a se germanisa „p’m 'ntinsa scara”. E timpulu ca se simti mai îngrijinți de câtă amu fostu pene a^î de conservarea naționalității, déca nu și de inflorirea și prosperarea ei. E timpulu se ’necreama ca, prin tóte mediele, se nu se mai înradecineze ideia că civilisațiunea modernă aduce, prin introducerea ei în țară, aduce știrbirea datinelor, stricarea obiceiurilor și, alungarea limbei, nimicirea naționalității. E timpulü a pune pe fiecare straion la loculu lui, căci. ..... pentru Dumneșteu I ar fi mai multă decâtvluă lașitate a lăsa pe câțîva străini, ce vinü nu spre a ne ’mbogăți pe noi, a’l lăsa se ’și bată joeu de limba țerei și de sfin* tele’i aspirațiuni. E timpulu, în fine, a ținu la tot fi ce e românescă ca la însăși vieța nóstrá ! Și 0tă pentru ce vă imensă fericire ne-a coprinsu sufletulu, ve 4endu p’uă mulțime de Români simțindă, ca și noi, aceașî indignare s’avendu aceleași dorințe. Ceremu déru cu stăruință a se da uă justă și demnă satisfacțiune unanimei opiniuni publice, unanimului simțimântă de românismu, ultragiată într’unu modu ín adeverit prusianescu prin batjocorirea limbei române. G. Dem. Theodorescu. •tov.:6«äacs 3 Siat 5S: ADUNAREA DEPUTATILORD. Ședința, de Vineri, 20 Brumară. Ședința se deschide la 12 % ore sub președința d-lui Em. I. Florescu. Presinți 98 d-nî deputați. Se citesce sumarul al ședinței de ieri. La «alegerea că misiunei bugetare, alegere făcută ieri, resultatul a fostu : 1) VeȘl numerul de la 12 Brumar alui „Românului.“ Votanți deputați.........................90. AbțiDUțÎ ....... 7. Voturi valabile.........................83. Majoritatea absolută . . * 43. S'aă alesă : 1. D. Gen. Ed. I. Fiorescu 83 voturi. 2. „ Alesandru Holban. . 82 „ 3. „ G. Costaforu ... 80 „ 4. „ Nicolaö Páeléuu . , 7£* „ 5. „ Alesandru G. Golescu 78 „ 6. „ George Vernescu . 78 „ 7. „ Iőu Codrescu , . 77 „ 8. , George Leca ... 77 „ 9. „ Dimitria Ghica . . 77 „ 10. „ been Era elide . , 75 11. „ Alesandru Georg'u .75 „ 12. „ V. Ales. Urechii . 7 4 „ 12. „ Radu Mihaiă ... 73 „ 14. „ Nicolae Ionescu . 72 „ 15. „ Aristide Pascal . . 71 » 16. „ Mih. Gogalnicéou . . 69 „ 17. „ Antonü Árion . . ®7 „ 18. „ Nicolae Blaremberg , 65 „ 19. „ I. Văcărescu . . 63 „ 30. „ George Lahovary .58 „ 21. „ Gesar Boleac ... 53 „