Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-25
voiesce și vei pute ABONAMENTE L. n. L. n Unöane .... în capitale 48 districte 58 Sese luni „ _ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Oft lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele începü la 1 și 16 a’e lnnel.Und esemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANt TNTIUBî L. b. linia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ANULU ALU PATRUSPREZECELEAa In Panaghili Roman, Vo. 1.— Xftdaoțnică Strada Colțea. Mo. 48. MERCURI 25 BRUMARU 1870 LUMINIZATE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea ficarului In Districte, la corespondinții sei și cu posta T.A. PARI8 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru amintitiri: La d il Drain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VTEITA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERVIȚI« TELEGRAFIC« AMI VERSAILLES, 4 Undre — oficiale. — Dup’uă bătălia de două jile, suburbea Jean și gara de la Orleans au fost luate la astă fără. Astăzi, 4 Andre, la Paris inamiculö a rădicata podurile, retrăgăndu-se dincolo de Marna. BERLIN, 4 Undré. — In parlamentule federale, ministrul Delbruk <face că regele Bavariei a oferitü, printr’uă scrisóre, regelui Wilhelm demnitatea de imperato ale Germaniei. FLORENZA, 5 André. — La deschiderea parlamentului, discursul tronului zice că s’a primita neutralitatea, apropiata transferare a guvernului italiană la Roma și alegerea ducelui d’Aosta ca rege ale Ispaniei. XJX-.TX3VTEJ SGIRI O ore sera TOURS, 5 Andre — oficiale — In cea din urmă nopte, Orleanulfi a fosta deșertată. La merura nopții a fosta ocupata de către inamică. Retragerea s’a operata In bună ordine. (Servițiul privată alu JJonitorului.) BERLIN. 1 Decembre— oficiale.— Francesii au perduta ieri, înfăeșire ce maisbutite, una numere forte importanta de morți și răniți. Se speră un armistițiu pentru imormêntarea morțilorö. Brigadă Ducassel din ale 2-lea corpu din armată a perdutu în eșirea Francesilorö, de la 30 Brumare, 2 oficiări și 70 de omeni. Perderile Wurtembergesilor au fostu apropo de 40 oficiări și 1000 de omeni, și ale Saxonilor, 12 oficiari și 100 de omeni. CALAIS, 1 Decembre. — Nuvele sosite cu balonulö de la Paris și avândü data de 30 Brumare sara spune: Proclamațiunea lui Trochu și Ducrot, publicate ieri, au produs o mare sensațiune. Proclamațiunea lui Trochu aruncă responsabilitatea sângelui ce are se curgă asupra acelora, a cărora detestabile ambițiune calcă în piciore civilisatiunea modernă și justiția. Ducrot, In proclamațiunea sa, jură ca nu va reintra In Paris de câta victoriosesée morte. Operatiunile ofensive au începută ieri cu ganji naționale, cari au ocupata Choisy. Noptea trecută a fost a uă puternică canonadă. Lupta s’a Invagiat diferite puncturi. Generalul Ducrot a treîn cuta Marna și a ocupata Montmelis; la ametia Montmelis a fosta evacuata. După acea, luptă a avut loc. In totă puterea sa Intre Champigny, Brie-sur-Marne și Villierssur-Marne. Acțiunea s’a Invagiat o asemenea pe la amér á și la Epinay, unde inamiculö a lăsata prisoniarî și două tunuri. Generalul 6 Renault, comandantulö corpului ala 2-le și generalul Lacarier au fosta răniți. Generalul Trochu a fis că generalulö Ducrot s’a onorata forte In fadia terei. Am avutü aprope 2000 de ómeni morți sau răniți. Perderile Prusianilor sunt forte considerabili. Informatiuni certe se vor da de generalul Schmitz. VERSAILLES, 2 Decembre. — (Depeștă transmisă de la Berlin). — (Oficiale). — Satele Champigny și Bire, cari fuseră încătădată ocupate de inamice, au fost reluate a fidiminață de Saxoni, Wurtemberges și Prusian. Pe la 10 ore a avut locouă ieșire a inamicului cu forțe considerabili In contra positiunilor nostre dintre Senna și Marna, dară a fost respinsă după uă luptă crâncenă de 8 ore de ale 2-lea corpü wurtembergesti. Marele duce de Mecklemburg vestesce de la Janville, cu data de 2 Decembre, că vă recunoscere bavarese întâlnindu ieri Intre Orgeres și Patoy forte inamice considerabili, cari Inaintaui, s’a retrasa In postiunile sale. Astăzi, bătălia a avut locü lângă Bozoches. Inamicil, după oă combatere sângerosă In contra divisiunii a 17-lea de infanteria, ce era sprijinită de liulö corpii bavarese și de a 4-a divisiune de cavaleria, a fost respinsa spre Loigny. A 22-a divisiune de infanteriă, sprijinită de a 2-a divisiune de cavaleria, a luata cu asalte Poupry (?) și a respinsa pe inamice spre Artenay. Ale 16-le corp de armată francese a fostü Invinse lângă Loigny și ale 15-lea corp, lângă Artenay. Mai multe sute de prisoniari, 11 tunuri luate; perderile inamicului sunt considerabili, ale nóstre nu sunt importante. VERSAILLES, 3 Decembre. — Telegrama regelui Prusiei către regina Astăzi nu avută loc o nici oă combatere importantă. Inamicul a pare a îmulți forțele sale de la Vincennes înainte. Divisiunea lui Treskow al luat a ieri 7 tunuri și 1800 de prisoniarî printre cari une generala și 200 oficiări. FONTAINE, 3 Decembre. — A^i-napte I s’a așezata bateria pentru bombardarea orașului Belfort, care a inceput. Regimentul lui Ostropelin, care luase postiunile cel erau necesare, le-a apărat acu uă mare bravură. TOURS, 4 Decembre. — Vă aepesiă ministeriale, adresată prefecțiloru cu data de 2 Decembre, <Jice : armata Loire a continuatü ieri mișcările sale fără avantagiurî însemnate nici din uă parte nici din alta. Generalul Denis Bressel a fostu facute prisoniarű. Aceste accidentă a adusüpă întârziare în marșa corpului al 17-lea. Moralulu trupelor este escelente. La est de Autun două atacuri ale inamicului au fost respinse, cele de al douilea cu perderi importante. La nord, mișcarea de retragere pare a se pronunța. TOURS, 4 Decembre. — Nuvelele din Paris confirmă că Francesiî conservau la 1 Decembre, sara, Champigny și Brie. Nu Francesiî, ci Prusianii au ceruto, pentru a’șî immormênta morții, un armistițiu de mai multe ore ce le au fosta acordata. Armata Loirei a continuata la 2 Decembre mișcarea sea. A avut o loc a uă serie de combateri fără veri uă îsbândă însemnată din nici uă parte. Atacul spre Autun a fost respinsa de doue ori. La nord, retragerea inamicului pare a se pronunța. VERSAILLES, 3 Decembre. — Astăzi nu avuta loc o nici să lngagiare seriosa. Inamiculü pare a se întări de la Vincennes Înainte. Bombardarea orașului Belfort a începută astăzi. VERSAILLES, 3 Decembre. — Telegrama regelui Prusiei către regina, ieri principele Frederic Carol I, cu ale 3-lea și ale 9-lea corp, a respinsö pe inamici lângă Chevilles și Chileurs aux-Bois în pădurea de la Orleans. Două tunuri au fost luate. Ducrot a retrecuta Marna. In acestă deplină confusiune, provenită pe 5ste din marea răpeziciune cu care se succedă faptele, și cari au nevoie de mai multe amănunte pentru a pute fi descurcate, tot ce póte fi mai bine de facuta, este d’a ascepta cu răbdare sorii mai positive, scutite de ori-ce caracteru de nedumerire și parțialitate. Depeștă pe care o publicamü alb spre exemplu, deși, prin aretarea exactă a faptelor ce ne transmite, pare a spune adeverul, totuși, venind și din tabera prusiană, ar fi camű anevoie se fiă scutită de orecare dosă de exagerare în sarcina apărătorilor Franciei atât de grea și îndelungă încercați. Se mai ascepta mo dorii cu credință în genială nemuritorii alți Franciei. Nu se imți decă cu armata Loirei nu va veni se se unescă în orele din urmă și armata Bretaniei, care, după relațiunea ce ni s’a trămisti d’unu bravu Românü, ce ie parte la lupta de eliberare în acea armată, a ajunsu deja a dobândi uă putere considerabile, ș’atuncî pate că aceea cari aZî aă foștu siliți se se retragă naintea unoru puteri mai considerabile, vomü face la rândulă foră se se retragă naintele puteri mai puțină mari sau mai puțină însuflețire de setea de resburare și de salvare a Franciei. EnsS pentru noi cestiunea principale este, o mai reptuimă, tota aprovisionarea Parisului. Déoa Parisul este aprovisionatü âncă pe mai multe luni, nimicii nu e perdută și să resplătire strălucită va pute fi luată în curéndű; decă Parisul este lipsită de provisiuni, cestiunea se schimbă, și atunci Francia va ave încă a trece prin grele și amare încercări, pené se se rădice din prăpastia în care a aruncatu-o corupțiunea puterii despotice și personale. Déju se va rădica negreșită acestă Cristă ală națiuniloră, a cărui nefericire chiarü pare a ave misiunea d’a salva omenirea de sclavie și corupțiune, dândăună teribile învățămăntă popórelor, cari pleca capul! sară supt jugulă coruptură ală puterii personale. Iată de anevoie a’și forma cine-va uă ideie exactă asupra spiritului dominante ’n Camera actuale, ca și asupra situațiunii actuale în Francia, în facia stranielor și contrazicătorelor spiri ce ne vină. Se așceptămă ceva mai multă lumină de la ședințele viitore. Bucuresci, “ Strania contrazicere și încurcătură ce esiste între depeșele ce vinu de la câmpii lupteloru, este de natură a arunca confusiunea în spiritul orîcăruia. Acumu vă depeștă de la Berlin zice că Francesiî înnainteză mereu și că suntu la Artenay, acumu altă depeștă, totu prusiană, spune că Francesii sunt respinși și chiar gara de la Orleans reluată. Acum o vă depeștă spune că degagiarea generaliului Ducrot este asecutată, și asta spune că Camera azi, ca și ieri, s-a retrasă în secțiuni pentru a cerceta proiectele de legi, pe cari i le-a supusă guvernul. In puținele ședințe publice, cea ținută pen’acumă, diferitele părți din care ea se compune n’aă pervenită încă de locü a se desemna cu precisiune. Și cândă amă vre se cugetămă asupra alegerii biuroului, apoi asupra liberării d-lui Candiano-Popescu, apoi asupra alegerii comisiunii însărcinată a redige responsul la discursulu tronului, etc., am fi nevoiți a recunosce că este celă puțină tată a CONSPIRAȚIUNEA DESPOTISMULUI PROTO-RUSESC. Este on faptă necontestabile că, prin procalculata lovitură, ce a primi Austria în anul 1866 de la politica agresivă și cupidă de aresiune a Prusiei, fisionomia politică a Europei ’și schimbă caracterulü de pene atuncea intr’une mode asta felu de neasteptata și de periculosa pentru ecilibrul stateloru europeane, in câta lumea intrega presimția că, in noua situațiune produsă prin victoria armeloru prusiane, face deja ascunse sîndurile unui lungü șiru de conflicte, ale cărora consecințe la desvoltarea lor neevitabile trebuia se ajungă la uă conflagrațiune generale. Sângerasa și fatala catastrofă a armelor austriace la Sadova avea se fiă numai începutul unui complicata procesa de destrucțiune, nu numai pentru statele singuratice, ci pentru Intrega configurațiune a statelor nesistente. Espunsiunea Austriei din posițiunea ce ocupase pene atuncea in Germania, grație conspirațiunii de la Biaritz intre Napoleone III și Bismark, reduse influința ce ar fi pututu-o desvolta acesta stare, in deslegarea costiunilorűpendente ale Europei. Acesta impregiurare sterse unű factorii considerabile din acela calcula, ale cărui resultatú trebuia se fie invențiunea unei noue formule pentru restabilirea ecilibrului ce primiseră lovitură atâta de puternică , care in tota momentul o amenința de a’si perde punctului acela fisc, pe care se baseză legea bilandelor. Era evidenta ca oă Austrie slabă, care, în desperarea sea se aruncă în brațele Ungariei, pentru a se pute repausa de lovitura primită, paransată fiindu prin luptele interne, nu putea se face unö rolu activu și eficace pe terâmuri politice“ așterne. Prestigiul Austrieî căzuse atâta de multe, încât a fostulü imperatore ale Francie" cu ocasiunea cestiunei Luxenburgului, respinse alianda Austriei, (ficénde că alianda unui cadavru nu’i pate fi de nici une folosö. Departe de Paris, in regala inchisore de la Wilhelmshöhe, Napoleone III se va fi convinsă deja că intre Sadowa și Sedan esistenă complicare fatale de cause, deorece slăbirea Austriei a atrasü după sine căderea sea și a dinastiei sale. Acesta avea se s-o demonstre în modulü cele mai elociate și mai convingetorii aliatule și complicele seö de la Biaritz. Cunoscemü destulă de bine rasele prin cari au trecutu conflictulu franceso'prusiana. Momentuositatea acelora ce se pregatescu în nemijlocitulu viitoru nu ne permite a neocupa de astă dată de uă critică mai detaiată acelora Intemplate pe săngerosulu teatru de resbelu din Francia, care este ăncă departe de a se fi terminata. Atențiunea nosträ astă sî se indreptezá spre Oriinte, unde ceriule se acopere de nori siniștri, cari ne amenință esistinția și libertatea nostra ca națiune. îndată la inceputul resbelului franceso-urusianul, instinctul nostru politica ne spunea că armele francese, luptându-se pentru gloria și libertatea Franciei, se luptau totodă dată și pentru libertatea și esistinția elementului romanü din Oriinte. Catastrofele ce au încercatu armele fraților noștri ne au storsu lacrămi de conducere, Hindu că presimțiam că reacțiunea ce avea se urmeze acelora catastrofe nu putea fi nici câta de puțina favorabile pentru noi. Amu fosta batjocoriți de fantasti, de nebuni și de pesimisti incurabili, și era că astăzi faptele ne oferesc o trista satisfacțiune de a putea zfice că nu, du ne am Incetate in temerile și presimțirile nóstre. Abia au trecut a căteva septemănî, de când a avuräma ocasiune a spune și a preveni națiunea de acelea ce ne dicta logica faptelor, scriindu despre periclul ce ameninția pacea priintelui, și era că astăzî deja acelt periclu este palpabile. Nota principelui Gorkiacoff pentru noi este numai un comentariu ce ne probază esistinția conspirațiuneî închiriate la Ems, intre despotismul, chivereî prusiane și între acela alü cnutei rusescî, In contra libertății și a esistențeî națiunilor din Oriunte. Cine se mai póte Indoui astăziî, după ce a cădutö velulü ce acoperea misteriele diplomatice de la Ems, că Rusia este amică și aliată Rusiei ? Și are putea se fie altcuma ? Prusia, care pene astă Ji a serbatű orgiele de sânge ale despotismului militară pe sacrulü pámente ale Franciei, de sicura că nu va condamna impertinența cosăcască prin care complicele se acuma siășie tractatulű de la Paris, deorece ea însășî ’i dete esemplule, călcând la piciure tratatulu de la 1866, de la Praga. Nu cumü va Prusia, a cărei mașină politici este: „forția brută superiora dreptului“ va respinge pretensiunile Rusiei, de a preface pontur. Intr’uă mare rusască? Nu este ora Prusia care, de cinci luni vicece, ascute cuțitura de a tăia din corpulu Franciei doue din cele mai frumóse provincii, una briganta tota asta felu descelerata, precumu se pregătesce a ajunge rivalulu seu, demne de dănsa ? Cu câta este are mai nobilă dinastia Hohenzollern, de câta aceia a Romanovilor, pentru ca sei fie rușine a forma ui companie de brigandagiu compusă din capete Încoronate? Tirana unuia ca și altulă, ei sunt incarnațiunea despotismului in Europa, ale cărora fapte nu sunt alta decât atote «titea atentate In contra libertății și a sântelor drepturi ale omenimei. Sclavi ai infamelor, pasiuni de care sunt predominați, ei voiescü a arunca națiuni. Întregi In lanțurile sclaviei. Proclame deci revoluțiunea despotismului, și națiunile amenințate le vor crespunde prin revoluțiunea libertății. Desceptați-ve deci, voi națiuni suverane, vegliiați și alergați la luptă pentru patrie și libertate, deorece tiranii se pregatesc" a ve arunca din nou In temnițele subterane"ale sclaviei, In care ați jácutu sedii întregi. Fiți gata deci de luptă, căci ora a sositö! Camilu. D-LUI P. P. CARP PACIFICATORULU EUROPEI. Une singuru lucru mai lipsea guvernului nostru c*a sa puie vérfe situațiuneî imposibile ce ’și-a creatu In facia tetei, ridicululu d. Carp s’a insarcinat a se completeze buchelulu și, trebuiesce se marturima, a ajunso la țintă c’unu succesü desăvârșită; insula colosala cu care a fostu primită declarațiunea acestui ministru de ’ntrega cameră, chiară și de amicii d-sele, a găsită une echo In tota tora, și aceste rise se va lăți din nefericire pentru noi in tota Europa. „d. P. P. Carp. PACIFICATORULU EUROPEI !“ Da, a ffis’o! — a flis’o de la ’nălțimea tribunei represintațiuni naționale a României, ca ministru și ca ministru de estemné dü