Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-13

face datoria. Numai mergând ü cu toți la colegiile electorali numai în­­congiurândü urna în care își vor­ depune votulű loră, adevărații ale­gători pot­ fi și cum­ că nu se voră face fraudi, că nu se va falsifica voința loră, că deputații aleși vor­ fi adevărata și sincera espresiune a colegiului. Depeștele sosite astăzi ne anunță oă nouă învingere a Prusianilor, lîngă Dijon. Ei au fost­ respinși pe totă linia la 22 Ianuarie, și ur­măriți de Garibaldiani. La Nord asemene, Prusianii, a­­tacând­ posițiunile ocupate de Fran­­cesi, au fost­ respinși. In cele­l­alte părți nimică noă. TELEGRAMA. Giurgiu, 24 Ianuarie 1871. Redacțiunii Românului. 9 Cetățianii răniți, bătuți, insultați în odresa Și a alegerilor­ de 29 Maici, dați și judecați de adminis­­trațiunea bandeloră, s’au achitatü­­ri de tribunale. Onora justiției de sub guvernul­ actuale, onore apărătoriloră, Papiu Ilariană, Lăzărescu, Amărăscu,­ Tâm­­boescu, Alexe Christescu. Se scie că generălii prusian! nu pri­mesc în armata loru, ca corespondințî de Șl arie de­câtă numai pe acei­a cari aă vedem­ cu totulă favorabile inte­­reselor ă­loră; cu tote aceste, e că ce scrie chiară de la Versailles, cu da­ta 9 Ianuarie, vestitulă corespon­ Q1Q16 Hlil Hailu dlui x^lîc șiîîuțlui jîPomovo . Bombardarea a dăinuita de astă dată cinci bile, cu ore­cari întreruperi și do­moliri. Bateriile cari suntu așezate la sudul­ orașiului funcționeză într’unu medii forte metodicii. In fie­care din cele 24, tunurile tragă la cinci minute unul­ du­pă altul­. Obusurile suntu îndreptate, du­pă împrejurări, asupra unul forta sau a­­supra unui punta mai depărtată. S’a de­cisă în consiliulu superioră, se dice, da se trage câtă se va pute mai departe a­­supra orașiului, câtă voră pute bate tu­nurile, da ’lă incendia, cea­a ce ar fi peste putință fără ajutorulă unui mare vântă, dérü d’a distruge principalele edificie. In acestă scopă se făcu lucrări înaintate, cari permită ingineriloru militari d’a aședa nouă baterii. Cornițele de Moltke este for­te convinsă despre necesitatea de a ajunge la mesurele extreme. Mai ântâiu se opu­nea bombardării, pentru care cornițele de Bismark stăruia încă de la ’ncepută. Cornițele de Moltke este decisă a’șî în­drepta tunurile asupra câtoră­va din prin­cipalele monumente de cari Parisianii suntu mai mândrii. Acesta o va face făr­ă douielă, afară decă lucrările de base­și din nu voru fi întrerupte sau curmate de vre­uă caută sau de alta. Aplicarea bombardării acestui oraș să flămândă n’a provocată pen’acumă cea mai mică simptomă de supunere, și sfâr­­șitul­ lunei acestei­a este privită, de cei mai bine informați, ca data cea mai a­­propiată a capitulării. Ori­ce încercare d’a lua Parisulă cu a­saltă ar fi forte multă semeță, (extrê­­mement temeraire). Soldații germani vor­ merge, și oficiării loru ii vor­ conduce ori­unde, cnse este peste putință d'a lua fortificați­unil­e regulate cu asaltu, pe câtă timpă lucrările de apărare stabilite în flancă nu voră fi distruse. Chiară în casulă cândă asediatorii ară ocupa ună forță, remâne a se sei câtă timpă îlă voră păstra, pentru că cinctura interioră nară lipsi d’a’lă ataca la rân­ dulă ei printr -a artileriă formidabile. Asia dorii este probată, de câtre enșiși amicii Prusianilor­, că Pari­sulă nu este bombardată pentru a pute fi luată apoi cu puterea, ci nu­mai și numai pentru civilisata și umana plăcere a Teutonilor, d’a distruge, și d’a distruge Parisul­, sața Europei, centrală în jurul­ că­­rui­a graviteza luminele lumei întregi. * * * Generalele Vogel de Falkenstein a publicată, în privința diverselor­ încercări de evasiune, făcute de că­tre oficialii francesi, ordinea ur­­mătdre: Oficialii prisoniari de resbeu­l francesî sunt­ tratați de noî cu indulgențele ce se datorescü ori­căruî om­ de onore, ce se află ’n nenorocire. Suntă de esceptată cu tóte astea aceia, cari renunță, prin mo­dulă soră d’a lucra, la titlul­ de omă donoré, de acea­a locotenentele francese Marchesau din alu 91 regimentu de linie, internată la Hambourg, care, în decur­­sul­ fugei sale spre Marsilia a fostă o­­prită stravestită în femeiă, va fi condusăi în fortăreța Boyen, pentru a fi supusă la munca silnică. Totă acolo vor­ fi duși, într’același modă, oficialii francezi internați pe cu­­vântulu de onore la Brunswick, maiorul, principele Bonaparte și căpitanul­ Mon­­dion. Aceștia s’aă retrasă, în scrisă, cu­­vântulă soră de onore și declară printr’ acea epistolă că nu se voru mai consi­dera ca îngagiațî­a și’lu mai ține. A­ probată apoi într’acelașî timpă că încre­derea ’n onarea loră nu e justificată. • MINIMUL 1 FIMAWn­E in 18711 ȘI MINISTERIUL DE FINANCIE DIN 1871. In administrațiunea financiară din 1870 s’a constatată prin publicitate, pénă la estrema evidință abaterile și călcările, de lege de felurite naturi, dintre care multe a fostă silită se se constate însuși domnulă fostă ministru, și cu tóte aceste nu s’a luată nici uă măsură seriosă în privința celorfl denunțate, și nici nu s’a justificată măcară uă singură acusațiune dintre tote câtă sau adusă guvernului prin întregă publicitate. Astă­­­i suntemă în­dreptă și chiară desori a publica actele unui ministeriă, care a­costată forte multă pe țeră, cre­­ândă uă situațiune cu totulă anormale, uă situațiune imposibile. E că pe scurtă acea situațiune: Legile violate de către fostulă terță Iepureni-Grăgișteni, sunt­ : minis­Articlele 13, 16,­­18, 33, 38, 39,62, 72, 87, 71, 100, 102, 108, 109 și 113 ale legii asupra comptabilităței generale a statului, după cum s’a demonstrată in cursul­ anului trecută prin mai multe article speciale, publicate in acestă dram­ă. Idem art. 7, 81, 82, 103 și 115 ale regulamentului de percepțiune. Idem art. 20, 21 și 22 ale legei pen­­siunelor.. . Tóte aceste călcări s’a­­probată prin fapte positive, eră guvernală n’a făcută altă­ceva de­câtă a publicată dreptă jus­tificare ună singură comunicată, prin care n’a putută desminți nici cea mai ușoră acusațiune. Domnulă Manolache Costache, în ra­­portul ă scă de la 6 Decembre, 1869, din partea comisiunii parlamentare, la pagina 29 dice . »In privința abateriloru și a violări­­loru de legi prin fapte positive, ce „vamă indicată din partea administra­­­țiuneî pe anii 1867 și 1868, remăne „ca d-vostră, pătrundându-ve de gravi­tatea lor­, se se desbateți cu maturi­tate ș.c.l.“ Și mai la vale: ROMANULU 13 IANUARIU 1871 „Terminândă acestă minuțiosă și con­­„sciințiosă operă, ne raportămă la ma­­„tura d-vostră judecată, spre a aprețui „situațiunea deficile în care a ajunsă sta­­­ „tulu nostru, mai cu semă din puntulu „de privire ală financieloru, ș.c.l.“ Ași ruga pe domnulă fostă raportară Iepurenu a’mi împrumuta vre­oă frasă nemerită pentru calificarea gestiunei sale de 9 luni, ca președinte ală cabinetului, observându’i că gestiunea sea de 9 luni a costată pe țeră aprópe 15,000,000 lei noul! Acesta este resultatulă socotelelor­ nóstre. Pare că nu suntemă destulă de com­peting în aritmetica elementară, și pa­guba pe care a suferit-o țera în urma faimosei administrațiuni a d-loră Iepureni- Grădișteni este mai mică, dérü atunci rugăm­ pe ori­cine a contesta scă slăbi aserțiunile care sunt­ basate pe urmă­­tórele cestiuni: 1. Administrațiunea tutuloră propri­­etăților­ statului a fostă prada ne­­sciinței, neglijenței și póte chiar a relei credințe. 2. In urma defectosului regulament­ de licitațiune a moșiilor­ statului, pe pe­­riodulu 1871—1876, aă remasă uă mul­țime de proprietăți în sarcina Statului, neavându altă despăgubire pentru scă­­demântulă prețuriloră cari voră eși de câtă nesce garanții provisorii de uă valorea mică și fără nică uă analogie, cu paguba care va suferi Statulă. 3. Cotitatea procentelor­ pentru sumele din arendă, neachitate la timpă, s’a scă­zută de la 15 la 10 la sută, deși mi­­nisterială a scrutu bine că chiară cândă plătină 15 la sută, arendașii totă au achi­­tau­ la timpă datoria loră, și, cee­a ce este mai ridiculă, că guvernulă plăteșce 12 la sută, plus chieltuielele amploiați­­loră comptabilității pentru sumele împru­mutate, eră că creditorulu s’a mulțămită purminim­ nnumaT 10 la Su­tă ! 4. Esploatarea pădurilor­ și șenaturi­­lor­ statului s’a efectuată într'ună modă forte păgubitorii, printr-un sistemă poetică, ridicule, de exemplu vindende acumă în mijlocul­ iernii șenalurile Dunării și alte păduri, după ce au fost d­espuse întâm­­plărilor­ elementarie, și pădurile prada jaf­urilor fi. Acestă măsură constituiesce uă pagubă celă puțină de 5,000,000 pentru intregala periodă alu vânduriî. 5. Operațiunile datoriei flotante și anurna cu cestiunea procenteloră s’aă efectuată la modă anti-economică plătindă în apa­­rință 10 sex 12 la sută și în realitate 12 pene 15, prin adăugirea dobândei la dobândă. 6. Pentru sporirea veniturilor­ de la vămi și ocne, nu s’a vâdută nici uă mă­sură energică, de­și este de notorietate publică că aceste venituri sară pate rădica cu 50 la sută. Credă că nu póte nimeni ataca ones­titatea d-lui C. Grădiștenu, deja susțină că, ț prin incompetința d-sele și pre multa competință a d-lui Iepurenu, situațiunea financiară a țarei nu se mai află asta-di într’uă stare dificile, ci într’uă stare im­posibile. Creditulă statului este cădută cu desăvâr­șire atâtă în țară cu mă și ’n străinătate, din cauza neregularităților­ și abaterilor, în achitarea creanțeloră guvernului și manipulațiunilor­ săvârșite la casa centrale ră ab­undă astă­feră dobândele capitaluri­­lor, cămătarilor, pâne la 100 ca de exemplu cu unele mandate și cu bonurile de pensiuni, împlinirile au mersă forte slabă în comparațiune cu datoriile, pe cari le are statură, și acesta din causa anomaliei în comptabilitate, începânde de la primarulă comunei pene la direcțiunea de compabi­­litate generale. Comptabilii statului funcționsiză fără garanție sau cu garanții nesuficiente. S’a vâdutu că unulă a delapidată banii pu­blici, fără ca statulă se se potă despăgubi. Portofoliurile casiarilor­ sunt­ îmflate cu milione fără nici ună controlă și fără să fie justificate după lege. Multe sume din aceste portofoliuri nu se voră pute justifica nici­ uă­ dată. Curtea de compturi este în imposibili­tate de a împlini misiunea iei de controlă, din causa caosului ce esiste în compta­bilitate și lipsa de procurare de 9 luni, întrebuințăndu-se de câte­va luni ch­iaru urm membru al­ acestui înaltă corp, pen­­tru alte lucrări. împlinirea rămășițelor­ din diferite ra­muri a devenită asemenea imposibile, din cauză că lămurirea lor­ a fost­ împedi­­cată. Oă comisiune, care a fost­ însărcinată cu constatarea rămășițelort­ din arendă, a fostă gonită, pote fiind, că a descoperită diferite manoperi cu averea statului, cea­a ce ară compromite pe unii omeni, cari se bucură de posițiuni înalte. Exist mil de compturi neverificate și chiar banii nepredați, fără se fi luată d. Gră­­diștanu-Iepură nu vr’uă măsură seriosă în acestă privință. In acesta stare a financeloră României, mare, forte mare va fi meritulă onorabi­lului d-lui D. Sturza, deci va fi în stare a aduce uă îndreptare seriosă. Noi î să con­­siliămă d’a constata mai ântâiă într’ună modă positivă acea stare, spre a aprecia cari mijjloce suntă trebuinciose pentru în­dreptare. Se bine­voifiscă d. ministru de finan­­ețe a cere de la toți șefii situațiunea de­tailată a servițiurilor ă loră, pe care exa­­minăndu-o, va ave ocasiunea d’a cu­­nosce nu numai starea serviciului, dare și capacitatea fie­căruia șefă în parte. Se bine-voiască d. ministru de finance o numi­tă anchetă seriosă și competiție, spre a constata acele acusări grave a­­duse în timpul­ anului trecută, acuzări cari n’aă putută se fiă desmințite și din cari resultă mari daune pentru financele Statului. Se bine-voiescu d. Ministru de financie a numi­tă anchetă, care se constate a­­buzurile cari s’aă comisă cu pensiunele, spre a ’mbunătăți roua serie a sute de nenorociți, cari aă devenită iafulă siste­matică ală cămătarilor­. Se bine-voiescá a se convinge că unii pensionari nu suntu plătiți pe 8 și 10 luni, orii alții vându bonurile loră cu 25 și 35 la sută scădămentă, spre a nu fi siliți a accepta mai multă, mulți insă primescă pensiunea loră regulată în fie­care lună, fiindă protegrați, in contra tu­­turoră legiloră. Se nu sa mărginescă d. ministru nu­mai la citirea referatelor, sau la ascul­tarea relatarei orale a diferițiloru amplo­iați, — sistema d-lui Gradistenu — ci se urmărăscă însuși ori­ce cestiune mai im­portantă, spre a nu fi indusă în erore și a deveni uă victimă a încredere! sale. Dobândindă astă­felă cunoșcințe despre tóte și arenda concursulu reale­ală ome­­nilor, competing și sinceri, îî va fi posi­bile d’a ajunge la ună bună resultată. De nu va face asta, asigurămă pe d. mi­nistru de financie că mersulă mașinei se va îngreuia și mai multă Pa­ să, ea putea dice ca anticii Galii: „nu se temă de altă ceva, de câtă ca se nu cadă cerulă asupră-mi;“ rasa latină, prin mijlocirea Franciei, ținea primatulu. Eu­ropa voiesce desmembrarea celei d’ân­­tâiă pentru ca se umilescu pe cea d’a­­doua. Retrâna Europă se va căi pentru apa­tia și cruda sea indiferință. Eroicul îi Paris este bombardată, totuși nici uă voce nu se rădică în favorea a­­celei generose cetăți. Spitale, musee, fe­meie, copii cadă frânți de bombele lui Wilhelm, și Europa tace. Va veni tim­pulă cândă se va observa câtă fu de in­famă crudimea ei. De unde provine astă apatia criminale a Europei? Europa bătrână și-a trăită timpulă sex, edificiulă fabricată de su­­perstițiunea și nesciința populiloru și de crudimea Domnitorilor, trebuie să cadă. Populă își simtă dătorința ce o dă către Francia, dérii pentru ună momentă suntă impozinți pentru a traduce în faptă generósele loră aspirațiuni. Italia, Spania, Anglia și Austria dorinu liniștite; dérit dacă mâne prepuzința vară strivi pe una din voĭ, ce ați dice despre apatia celorl­alte? Onore eroicului Paris, care de trei lu­ne sufere celă mai crudă asediă, onore acelui Paris, despre care Nemții diceaă că în trei­­ zile va capitula! Parisulă­pate se cadă, Francia ca se va remâne în piciore. Recugetândă la starea în care se afla Francia după Se­dan și Metz, o aflămă abătută, condusă, oștirea ei parte prinsă, parte redusă la impotință, materialul­ de resbelă în mi­­nele inamicului. Lumea credea că Fran­cia a cădută, déri lumea s’a încetată. Drapelul­ Franciei, căd­ută în tină la Se­dan, fu rădicată, și astăzi flutură la ru­dele unui sare gloriosă, demnă de a con­duce oștirile republicane în contra bar­­barilor­ năvălitori. Opera republicei fran­cese nu va fi perdută nici pentru Fran­cia, nici pentru umanitate. Nefericirea Franciei a produsă să viiă durere în o­­menii­ liberele, de­ore­ce uă națiune ilus­tră, prima între­ națiuni, când­ merge spre ruină, este uă lumină ce se stinge în calea poparelor­, e ună ochiă care se rupe din catena familiei umane, e ună membru mutilată și atrofiată în corpul­ omenimei. Nefericirile Franciei se reflec­tă asupra întregei omeniri. Francia a fost­ trădată, părăsită de furtună, nu case și de eroismă. Nu toți omenii desperară de sorțile ei. S’aflară unii — mai nainte considerați ca nebuni— cari seiură reda coragială celoră desco­­ragiațî, încrederea celoră desperați. Fran­cia acumă pate chiară se cadă, — de­și n’o credemă, — dérit, învinsă milităresce, ea re­nviă moralminte. Nu póte trăi o­­mulă ani întregi sub presiunea, continuă a ideii că patria e ’n periclu, fără ca a­­cesta presiune se nu schimbe, se nu stră­­forme simțimintele lui. Nu trăesce cine­va lune și lune, agitată, preocupată și condusă de un singură, mare și sublime pasiune, fără ca dânsa se nu opereze cea mai eficace și bine-făcâtortă influință a­­supra educațiunii naționale a poporului. Pentru Francia va începe o­ viață no­uă, mai seriosă, mai vigurosă, mai pa­triotică ca cea din ultimii 20 de ani. Ori­cumă va finn resbelulă, Francia se va rădica mai mare, mai putinte, mai glo­riosă ca ori cândă. Is­oria. CORESPOHDINTA PARTI CUURU RON­LAHULUI Turin, 13 Ianuarie, s. v. 1871. Suntă uă sută de dile, de cândă Pari­sulă asediată de către ordele barbare se apară cu eroismă. Suntă trei lune de cândă Parisianiî astepta­ bombardamentulö ce abia începu. Este tristă cronica acestui teribile res­­belă, este înfricoșată destrucțiunea de o­­meni și de substanțe. Este un­ lucru a­­tâta de barbară acestă bombardamente, în­câtă a provocată uă indignațiune mai generale, totuși Europa păcătose (ace. Dacă Francesi î­­nvingători, ajungend­ la Berlin, ar fi cercată a­ lă distruge, între­­ga Europa și ară fi rădicată vocea în con­s­tra acestui actă barbară. Francia a fostă pré mare, pro gloria­ ADUNAREA DEPUTATILORU Ședința de Marți, 12 Ianuariel 1871. Ședința se deschide sub președința d-lui G. Costaforu, președinte, la ora 1 și ună pătrată dupa mecii. Presintî 72 d­ nî deputați. Sumarulă ședinței ultime, din­aintea pro­rogării ședințelor­ camerei, se adoptă fără modificare.

Next