Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-13
face datoria. Numai mergând ü cu toți la colegiile electorali numai încongiurândü urna în care își vor depune votulű loră, adevărații alegători pot fi și cum că nu se voră face fraudi, că nu se va falsifica voința loră, că deputații aleși vor fi adevărata și sincera espresiune a colegiului. Depeștele sosite astăzi ne anunță oă nouă învingere a Prusianilor, lîngă Dijon. Ei au fost respinși pe totă linia la 22 Ianuarie, și urmăriți de Garibaldiani. La Nord asemene, Prusianii, atacând posițiunile ocupate de Francesi, au fost respinși. In celelalte părți nimică noă. TELEGRAMA. Giurgiu, 24 Ianuarie 1871. Redacțiunii Românului. 9 Cetățianii răniți, bătuți, insultați în odresa Și a alegerilor de 29 Maici, dați și judecați de administrațiunea bandeloră, s’au achitatüri de tribunale. Onora justiției de sub guvernul actuale, onore apărătoriloră, Papiu Ilariană, Lăzărescu, Amărăscu, Tâmboescu, Alexe Christescu. Se scie că generălii prusian! nu primesc în armata loru, ca corespondințî de Șl arie decâtă numai pe aceia cari aă vedem cu totulă favorabile intereselor ăloră; cu tote aceste, e că ce scrie chiară de la Versailles, cu data 9 Ianuarie, vestitulă corespon Q1Q16 Hlil Hailu dlui x^lîc șiîîuțlui jîPomovo . Bombardarea a dăinuita de astă dată cinci bile, cu orecari întreruperi și domoliri. Bateriile cari suntu așezate la sudul orașiului funcționeză într’unu medii forte metodicii. In fiecare din cele 24, tunurile tragă la cinci minute unul după altul. Obusurile suntu îndreptate, după împrejurări, asupra unul forta sau asupra unui punta mai depărtată. S’a decisă în consiliulu superioră, se dice, da se trage câtă se va pute mai departe asupra orașiului, câtă voră pute bate tunurile, da ’lă incendia, ceaa ce ar fi peste putință fără ajutorulă unui mare vântă, dérü d’a distruge principalele edificie. In acestă scopă se făcu lucrări înaintate, cari permită ingineriloru militari d’a aședa nouă baterii. Cornițele de Moltke este forte convinsă despre necesitatea de a ajunge la mesurele extreme. Mai ântâiu se opunea bombardării, pentru care cornițele de Bismark stăruia încă de la ’ncepută. Cornițele de Moltke este decisă a’șî îndrepta tunurile asupra câtorăva din principalele monumente de cari Parisianii suntu mai mândrii. Acesta o va face fără douielă, afară decă lucrările de baseși din nu voru fi întrerupte sau curmate de vreuă caută sau de alta. Aplicarea bombardării acestui oraș să flămândă n’a provocată pen’acumă cea mai mică simptomă de supunere, și sfârșitul lunei acesteia este privită, de cei mai bine informați, ca data cea mai apropiată a capitulării. Orice încercare d’a lua Parisulă cu asaltă ar fi forte multă semeță, (extrêmement temeraire). Soldații germani vor merge, și oficiării loru ii vor conduce oriunde, cnse este peste putință d'a lua fortificațiunile regulate cu asaltu, pe câtă timpă lucrările de apărare stabilite în flancă nu voră fi distruse. Chiară în casulă cândă asediatorii ară ocupa ună forță, remâne a se sei câtă timpă îlă voră păstra, pentru că cinctura interioră nară lipsi d’a’lă ataca la rân dulă ei printr -a artileriă formidabile. Asia dorii este probată, de câtre enșiși amicii Prusianilor, că Parisulă nu este bombardată pentru a pute fi luată apoi cu puterea, ci numai și numai pentru civilisata și umana plăcere a Teutonilor, d’a distruge, și d’a distruge Parisul, sața Europei, centrală în jurul căruia graviteza luminele lumei întregi. * * * Generalele Vogel de Falkenstein a publicată, în privința diverselor încercări de evasiune, făcute de către oficialii francesi, ordinea următdre: Oficialii prisoniari de resbeul francesî sunt tratați de noî cu indulgențele ce se datorescü oricăruî om de onore, ce se află ’n nenorocire. Suntă de esceptată cu tóte astea aceia, cari renunță, prin modulă soră d’a lucra, la titlul de omă donoré, de aceaa locotenentele francese Marchesau din alu 91 regimentu de linie, internată la Hambourg, care, în decursul fugei sale spre Marsilia a fostă oprită stravestită în femeiă, va fi condusăi în fortăreța Boyen, pentru a fi supusă la munca silnică. Totă acolo vor fi duși, într’același modă, oficialii francezi internați pe cuvântulu de onore la Brunswick, maiorul, principele Bonaparte și căpitanul Mondion. Aceștia s’aă retrasă, în scrisă, cuvântulă soră de onore și declară printr’ acea epistolă că nu se voru mai considera ca îngagiațîa și’lu mai ține. A probată apoi într’acelașî timpă că încrederea ’n onarea loră nu e justificată. • MINIMUL 1 FIMAWnE in 18711 ȘI MINISTERIUL DE FINANCIE DIN 1871. In administrațiunea financiară din 1870 s’a constatată prin publicitate, pénă la estrema evidință abaterile și călcările, de lege de felurite naturi, dintre care multe a fostă silită se se constate însuși domnulă fostă ministru, și cu tóte aceste nu s’a luată nici uă măsură seriosă în privința celorfl denunțate, și nici nu s’a justificată măcară uă singură acusațiune dintre tote câtă sau adusă guvernului prin întregă publicitate. Astăi suntemă îndreptă și chiară desori a publica actele unui ministeriă, care acostată forte multă pe țeră, creândă uă situațiune cu totulă anormale, uă situațiune imposibile. E că pe scurtă acea situațiune: Legile violate de către fostulă terță Iepureni-Grăgișteni, sunt : minisArticlele 13, 16,18, 33, 38, 39,62, 72, 87, 71, 100, 102, 108, 109 și 113 ale legii asupra comptabilităței generale a statului, după cum s’a demonstrată in cursul anului trecută prin mai multe article speciale, publicate in acestă dramă. Idem art. 7, 81, 82, 103 și 115 ale regulamentului de percepțiune. Idem art. 20, 21 și 22 ale legei pensiunelor.. . Tóte aceste călcări s’aprobată prin fapte positive, eră guvernală n’a făcută altăceva decâtă a publicată dreptă justificare ună singură comunicată, prin care n’a putută desminți nici cea mai ușoră acusațiune. Domnulă Manolache Costache, în raportul ă scă de la 6 Decembre, 1869, din partea comisiunii parlamentare, la pagina 29 dice . »In privința abateriloru și a violăriloru de legi prin fapte positive, ce „vamă indicată din partea administrațiuneî pe anii 1867 și 1868, remăne „ca d-vostră, pătrundându-ve de gravitatea lor, se se desbateți cu maturitate ș.c.l.“ Și mai la vale: ROMANULU 13 IANUARIU 1871 „Terminândă acestă minuțiosă și con„sciințiosă operă, ne raportămă la ma„tura d-vostră judecată, spre a aprețui „situațiunea deficile în care a ajunsă sta „tulu nostru, mai cu semă din puntulu „de privire ală financieloru, ș.c.l.“ Ași ruga pe domnulă fostă raportară Iepurenu a’mi împrumuta vreoă frasă nemerită pentru calificarea gestiunei sale de 9 luni, ca președinte ală cabinetului, observându’i că gestiunea sea de 9 luni a costată pe țeră aprópe 15,000,000 lei noul! Acesta este resultatulă socotelelor nóstre. Pare că nu suntemă destulă de competing în aritmetica elementară, și paguba pe care a suferit-o țera în urma faimosei administrațiuni a d-loră Iepureni- Grădișteni este mai mică, dérü atunci rugăm pe oricine a contesta scă slăbi aserțiunile care sunt basate pe următórele cestiuni: 1. Administrațiunea tutuloră proprietăților statului a fostă prada nesciinței, neglijenței și póte chiar a relei credințe. 2. In urma defectosului regulament de licitațiune a moșiilor statului, pe periodulu 1871—1876, aă remasă uă mulțime de proprietăți în sarcina Statului, neavându altă despăgubire pentru scădemântulă prețuriloră cari voră eși de câtă nesce garanții provisorii de uă valorea mică și fără nică uă analogie, cu paguba care va suferi Statulă. 3. Cotitatea procentelor pentru sumele din arendă, neachitate la timpă, s’a scăzută de la 15 la 10 la sută, deși ministerială a scrutu bine că chiară cândă plătină 15 la sută, arendașii totă au achitau la timpă datoria loră, și, ceea ce este mai ridiculă, că guvernulă plăteșce 12 la sută, plus chieltuielele amploiațiloră comptabilității pentru sumele împrumutate, eră că creditorulu s’a mulțămită purminim nnumaT 10 la Sută ! 4. Esploatarea pădurilor și șenaturilor statului s’a efectuată într'ună modă forte păgubitorii, printr-un sistemă poetică, ridicule, de exemplu vindende acumă în mijlocul iernii șenalurile Dunării și alte păduri, după ce au fost despuse întâmplărilor elementarie, și pădurile prada jafurilor fi. Acestă măsură constituiesce uă pagubă celă puțină de 5,000,000 pentru intregala periodă alu vânduriî. 5. Operațiunile datoriei flotante și anurna cu cestiunea procenteloră s’aă efectuată la modă anti-economică plătindă în aparință 10 sex 12 la sută și în realitate 12 pene 15, prin adăugirea dobândei la dobândă. 6. Pentru sporirea veniturilor de la vămi și ocne, nu s’a vâdută nici uă măsură energică, deși este de notorietate publică că aceste venituri sară pate rădica cu 50 la sută. Credă că nu póte nimeni ataca onestitatea d-lui C. Grădiștenu, deja susțină că, ț prin incompetința d-sele și pre multa competință a d-lui Iepurenu, situațiunea financiară a țarei nu se mai află asta-di într’uă stare dificile, ci într’uă stare imposibile. Creditulă statului este cădută cu desăvârșire atâtă în țară cu mă și ’n străinătate, din cauza neregularităților și abaterilor, în achitarea creanțeloră guvernului și manipulațiunilor săvârșite la casa centrale ră abundă astăferă dobândele capitalurilor, cămătarilor, pâne la 100 ca de exemplu cu unele mandate și cu bonurile de pensiuni, împlinirile au mersă forte slabă în comparațiune cu datoriile, pe cari le are statură, și acesta din causa anomaliei în comptabilitate, începânde de la primarulă comunei pene la direcțiunea de compabilitate generale. Comptabilii statului funcționsiză fără garanție sau cu garanții nesuficiente. S’a vâdutu că unulă a delapidată banii publici, fără ca statulă se se potă despăgubi. Portofoliurile casiarilor sunt îmflate cu milione fără nici ună controlă și fără să fie justificate după lege. Multe sume din aceste portofoliuri nu se voră pute justifica nici uă dată. Curtea de compturi este în imposibilitate de a împlini misiunea iei de controlă, din causa caosului ce esiste în comptabilitate și lipsa de procurare de 9 luni, întrebuințăndu-se de câteva luni chiaru urm membru al acestui înaltă corp, pentru alte lucrări. împlinirea rămășițelor din diferite ramuri a devenită asemenea imposibile, din cauză că lămurirea lor a fost împedicată. Oă comisiune, care a fost însărcinată cu constatarea rămășițelort din arendă, a fostă gonită, pote fiind, că a descoperită diferite manoperi cu averea statului, ceaa ce ară compromite pe unii omeni, cari se bucură de posițiuni înalte. Exist mil de compturi neverificate și chiar banii nepredați, fără se fi luată d. Grădiștanu-Iepură nu vr’uă măsură seriosă în acestă privință. In acesta stare a financeloră României, mare, forte mare va fi meritulă onorabilului d-lui D. Sturza, deci va fi în stare a aduce uă îndreptare seriosă. Noi î să consiliămă d’a constata mai ântâiă într’ună modă positivă acea stare, spre a aprecia cari mijjloce suntă trebuinciose pentru îndreptare. Se binevoifiscă d. ministru de finanețe a cere de la toți șefii situațiunea detailată a servițiurilor ă loră, pe care examinăndu-o, va ave ocasiunea d’a cunosce nu numai starea serviciului, dare și capacitatea fiecăruia șefă în parte. Se bine-voiască d. ministru de finance o numită anchetă seriosă și competiție, spre a constata acele acusări grave aduse în timpul anului trecută, acuzări cari n’aă putută se fiă desmințite și din cari resultă mari daune pentru financele Statului. Se bine-voiescu d. Ministru de financie a numită anchetă, care se constate abuzurile cari s’aă comisă cu pensiunele, spre a ’mbunătăți roua serie a sute de nenorociți, cari aă devenită iafulă sistematică ală cămătarilor. Se bine-voiescá a se convinge că unii pensionari nu suntu plătiți pe 8 și 10 luni, orii alții vându bonurile loră cu 25 și 35 la sută scădămentă, spre a nu fi siliți a accepta mai multă, mulți insă primescă pensiunea loră regulată în fiecare lună, fiindă protegrați, in contra tuturoră legiloră. Se nu sa mărginescă d. ministru numai la citirea referatelor, sau la ascultarea relatarei orale a diferițiloru amploiați, — sistema d-lui Gradistenu — ci se urmărăscă însuși orice cestiune mai importantă, spre a nu fi indusă în erore și a deveni uă victimă a încredere! sale. Dobândindă astăfelă cunoșcințe despre tóte și arenda concursulu realeală omenilor, competing și sinceri, îî va fi posibile d’a ajunge la ună bună resultată. De nu va face asta, asigurămă pe d. ministru de financie că mersulă mașinei se va îngreuia și mai multă Pa să, ea putea dice ca anticii Galii: „nu se temă de altă ceva, de câtă ca se nu cadă cerulă asupră-mi;“ rasa latină, prin mijlocirea Franciei, ținea primatulu. Europa voiesce desmembrarea celei d’ântâiă pentru ca se umilescu pe cea d’adoua. Retrâna Europă se va căi pentru apatia și cruda sea indiferință. Eroicul îi Paris este bombardată, totuși nici uă voce nu se rădică în favorea acelei generose cetăți. Spitale, musee, femeie, copii cadă frânți de bombele lui Wilhelm, și Europa tace. Va veni timpulă cândă se va observa câtă fu de infamă crudimea ei. De unde provine astă apatia criminale a Europei? Europa bătrână și-a trăită timpulă sex, edificiulă fabricată de superstițiunea și nesciința populiloru și de crudimea Domnitorilor, trebuie să cadă. Populă își simtă dătorința ce o dă către Francia, dérii pentru ună momentă suntă impozinți pentru a traduce în faptă generósele loră aspirațiuni. Italia, Spania, Anglia și Austria dorinu liniștite; dérit dacă mâne prepuzința vară strivi pe una din voĭ, ce ați dice despre apatia celorlalte? Onore eroicului Paris, care de trei lune sufere celă mai crudă asediă, onore acelui Paris, despre care Nemții diceaă că în trei zile va capitula! Parisulăpate se cadă, Francia ca se va remâne în piciore. Recugetândă la starea în care se afla Francia după Sedan și Metz, o aflămă abătută, condusă, oștirea ei parte prinsă, parte redusă la impotință, materialul de resbelă în minele inamicului. Lumea credea că Francia a cădută, déri lumea s’a încetată. Drapelul Franciei, cădută în tină la Sedan, fu rădicată, și astăzi flutură la rudele unui sare gloriosă, demnă de a conduce oștirile republicane în contra barbarilor năvălitori. Opera republicei francese nu va fi perdută nici pentru Francia, nici pentru umanitate. Nefericirea Franciei a produsă să viiă durere în omenii liberele, deorece uă națiune ilustră, prima între națiuni, când merge spre ruină, este uă lumină ce se stinge în calea poparelor, e ună ochiă care se rupe din catena familiei umane, e ună membru mutilată și atrofiată în corpul omenimei. Nefericirile Franciei se reflectă asupra întregei omeniri. Francia a fost trădată, părăsită de furtună, nu case și de eroismă. Nu toți omenii desperară de sorțile ei. S’aflară unii — mai nainte considerați ca nebuni— cari seiură reda coragială celoră descoragiațî, încrederea celoră desperați. Francia acumă pate chiară se cadă, — deși n’o credemă, — dérit, învinsă milităresce, ea renviă moralminte. Nu póte trăi omulă ani întregi sub presiunea, continuă a ideii că patria e ’n periclu, fără ca acesta presiune se nu schimbe, se nu străforme simțimintele lui. Nu trăesce cineva lune și lune, agitată, preocupată și condusă de un singură, mare și sublime pasiune, fără ca dânsa se nu opereze cea mai eficace și bine-făcâtortă influință asupra educațiunii naționale a poporului. Pentru Francia va începe o viață nouă, mai seriosă, mai vigurosă, mai patriotică ca cea din ultimii 20 de ani. Oricumă va finn resbelulă, Francia se va rădica mai mare, mai putinte, mai gloriosă ca ori cândă. Isoria. CORESPOHDINTA PARTI CUURU RONLAHULUI Turin, 13 Ianuarie, s. v. 1871. Suntă uă sută de dile, de cândă Parisulă asediată de către ordele barbare se apară cu eroismă. Suntă trei lune de cândă Parisianiî astepta bombardamentulö ce abia începu. Este tristă cronica acestui teribile resbelă, este înfricoșată destrucțiunea de omeni și de substanțe. Este un lucru atâta de barbară acestă bombardamente, încâtă a provocată uă indignațiune mai generale, totuși Europa păcătose (ace. Dacă Francesi învingători, ajungend la Berlin, ar fi cercată a lă distruge, întrega Europa și ară fi rădicată vocea în constra acestui actă barbară. Francia a fostă pré mare, pro gloria ADUNAREA DEPUTATILORU Ședința de Marți, 12 Ianuariel 1871. Ședința se deschide sub președința d-lui G. Costaforu, președinte, la ora 1 și ună pătrată dupa mecii. Presintî 72 d nî deputați. Sumarulă ședinței ultime, dinaintea prorogării ședințelor camerei, se adoptă fără modificare.