Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-22
ANULU ALU CINCI-SPRE DECELE VOESCE ȘI VEI POTE: ABONA ÜVURISrTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni trei luni 12 lei; 1 lună. 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 leî;nă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unu exemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANTJISICOXXIEÍ Anunțuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani ^ Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — —rg* Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE voru fi« REFUSATE. — Article!« nepublicate, se voru ari Administraținnea ln Pasaginln Romanű, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. Către alegetorii escriși prin frauda DIN LISTELE ELECTORALI, ÎN CEI DOUĂ ANI DIN URMA. Aducemü aminte că termenulü prevêduta de lege, pentru a cere înscrierea în listele electorali, espiră anulu acesta la 24 Ianuarie, pentru listele comunali, și la 5 Fevruarie pentru listele alegătorilor de deputați. Sperama c’acestă simplu anunțiă este d’ajunsă spre a indemna pe cetățianî a nu se lăsa și anula acesta a fi esclușî, prin fraudele din cei douî ani trecuți, de la esercițială celui mai mare dreptü constituționale. DEPEȘE TELEGRAFICE afișate astăzi de directiunea telegrafelor» BORDEAUX, 31 Ianuarie. — Uă nolăscomunicată astă séra spune că nici unu respunsa n’a sosită ânca la depeșia trimisă ieri la Versailles lux Favre, a cârui cuprindere este următoria «Bordeaux, 30 Ianuarie, amu primită telegrama adresată delegațiunii de la Bordeaux în ziua de 29, amă datu-o, fără comentând, în cunoscința țĕrei întregi. De atunci n’amămai primită nimică. Țara este in ferbere, nu se póte mulțămi cu acesta incertitudine. Membrul guvernului, a cărui sosire a fostă anunțată fără a i se spune numele, nu este încă semnalată. Din tote aceste cause, afară din esecutarea pură și simplă de către armată a armistițiului, a cărui respectare amă asigura lu-o, ne-a fostă peste putință d’a lua alte mesuje administrative, pe cari le comportă convocarea pentru alegeri, in lipsa oricărei explicări din parte-ve și făr’a cunosce sortea Parisului. Grambetta este aici. Urmeza testală convențiunii intre Jules Favre și Bismark. VERSAILLES, 1 Fevruarie. (Oficiale.) Imperatură către imperătură. Armata lui Bourbaki, forte de 80.000 de omeni, a intrată pe langa Pontarlier in Elveția neutră, in urma convențiunii.(pentru armistițiu). Vasedică acesta este a patra armată francesa pusă in neputință de a combate. Bern, 1 Fevruarie. Armata lui Bourbaki, intrată in Elveția, va fi împărțită in diferitele cantone. (Servițiu privata alü Moritoriului). BRUXELLES, .27. Ianuarie. — Sciri sosite cu balonul», Paris 24 Ianuarie. — Noptea trecută inchisorea Mazas a fost forțată de uă mână de agitatori, cari aăliberată pe Flourens și alți preveniți politici. Insurgenții merseră după aceea la primăria arondismentului al 20-lea pentru a instala acolo quartierul generale ală insurecțiunii și aă pusă mâna pe 2000 rațiuni de pane și pe butaie cu vină. Garda naționale a evacuată primăria fără vărsare de sănge. La 6 ore și jumătate ordinea a fostă cu desevărșire restabilită la Bellaville. Dimineța, orice temere de tulburare părea înlăturată, dără la momentulă căndă guvernul se aduna in consiliu, prada ospețului municipale se ocupa de numerose grupuri fără care se fi putută prevede verină tentativă violente, căndă 100 gardî naționali se aretară pe piatră și traseră focuri in contra a 4 oficiărî de gardă mobile, atunci împușcătura incepu foculă insurgențiloră era îndreptată in contra ferestreloră ospețului municipale. Sosirea garjilor republcani a pusă turburătorii pe gOnă S’a operată venină 20 de arestări, 5 morți și 18 răniți BORDEAUX, 29 Ianuarie. — Guvernul aduce la cunoscința prefecților generali depeșia următorie a lui Jules Favre, ministru de esterne, către delegațiunea de la Bordeaux : Versailles, 28 Januarie, It ore, 2S minute, sera, «Sub schemă astăzi una tractată cu cornițele de Bismark. Ună armistițiă de 21 zile a fostă hotărâtă. Aduceți la cunoscința Franciei acesta nuvelă. Faceți se se asecute armistițiulă și convocați pe alegători pentru 8 Februarie. Ună membru al guvernului va pleca la Bordeaux.» BORDEAUX...29 Ianuarie. — Depeșia lui Jules Barre este precedată de următórea comunicare: «Delegațiunea guvernului stabilită la Bordeaux, care până acuma nu avusese asupra negocierilor urmate la Versailles de câtă informațiuni date de presa străină, a primită astă napte urmatorea telegramă pe care o aduce la cunoscința țerei.» BALE, 30 Ianuarie. — Armata lui Bourbaki a intrată cu tunurile in Elveția. Este adevărată că Bourbaki a încercată a se sinucide. BRUXELLE, 30 Januarie. — Se vestesce din Versailles că regulele privitore la communicaiunea cu străinii și emai alesă la legitimarea străinilor, șî la dreptul ă deja se da documente de legitimare voră fi menținute cu tota rigorea, în durata armistițiului ca și în tmpl resbelului. VERSAILLES, 30 Ianuarie. — Imperatorele către imperatricea. — Predarea forturilor, inclusivă fortulă St. Denis, a avută locăieri fără nici uă resistență sau desordine. Vedă de pe bateriele nostre drapelulă prusiană fălfăindă și fortulă Issy. Astăziî avemă desghiață. VERSAILLES, 30 Ianuarie. — Realizarea convențiunii a continuată înaintea Parisului în ziua de 30 Ianuarie fără desordine. Colonelul Below a arsă, în 28 Ianuarie, podulă de lângă Blois, sîindă că inamiculă înainta în contra orașiului pe marginea stângă a Loirei. Inamiculă s’a retrasă, ’n 29 Ianuarie, in direcțiunea spre sud. Ală 2-lea corpă a luatu, in 28 Ianuarie, lângă Nezeroy, mă transportă de trăsuri ale inamicului. Reserva divisiunii a 4-a, inaintândă la 26 Ianuarie pâna la Passavent, a luată 200 prisonieri. Gorpurile lui Bourbachi se aflaă între colonele lui Manteuffel și frontiera elvetică. Se vestesce de la Arbois, in 30 Ianuarie. Ante-garda armatei de sud, divisiunea 14-ea, a întâlnită, ieri după ameda, armata franceză retragându-se la est de Pontalier, lângă frontiera elvetică, satele Lambacourt și Charfois au fostă luate cu asaltă, s’a făcută 3,000 prisoniari și s’a luată 6 tunuri. BORDEAUX, 30 Ianuarie. — Depeșa anunțândă resoluțiunea guvernului din Paris a fost afișată ieri, in mai multe orașe a produsă uă durerosă impresiune și uă mare consternațiune. In mai multe orașe a avută locă demonstration in sensul unei lupte estreme. La Lisieux populațiunea a ruptă afîșură cu aniifiului armistițiulă. Se vestesce din Lyon, in 29 Ianuarie, sora: — Scirile din Paris au produsă că durerosa impresiune, municipalitatea ar fi trebuită se se decidă pentru uă resistență energică și se trimită la Bordeaux uă delegațiune compusă de Hernon, Borodet și Vallier. Se vestesce de la Dijon, în 29 ianuarie, sera : — Vă combatere de ante-postură a avută locă pe uă mare întindere în direcțiunea spre Gray. VERSAILLES, 20 ianuarie. — Eră puncturile principale ale capitulării: Armistițiul va intra imediată in vigore in Paris și, după 3 mile, in provincie. C linie de demarcare va despărți departamentele Calvados și Orne, și departamentele Sarthe, Indre et Loire, Loire et Cher, Loiret, Yonne și teritoriil la Nord Est de aceste departamente, esceptându-se departamentele Pas-de-Galais și Nord, remănă ocupate de Germani. Operațiunile militare continuă pene la ună noă ordină în departamentele Gote-d’Or, Doubs, Jura și lângă Belfort Forțele maritime participă la armistițiu; meridianul orașiului Dunkerque formeza linia de demarcare. Alegerile pentru că adunare, care va decide despre resbelă sau condițiunile de pace, vară ave locă. Incinta Parisului va fi desarmată, 12,000 soldați de linie, gardă naționale și gendarmerie conservă armele soră pentru servițiulă și curantei publice. Tote corpurile de franci-tirorî voră fi disolvate, orașul Paris va plăti oă contribuțiune de 200 milione în termenle 15 zile. LONDRA, 31 Ianuarie. — Astă Jîn’a fostă conferință din causă că Granville este indispusă: era între germanismă și latinismü, între despotismă și libertate, între barbarismă și umanitate. Negreșită Francia republicană a Acută multa. Ea a moștenită uă situațiune teribile. Totă armata prisonieră; principalile cetăți, Metz, Strasburg, în mâna inamicului, armele și totü materialele de resbelü asemene. Lipsită de ómeni, lipsită de arme, lipsită de provisiuni, ea a trebuită se creeze totu, se formeze oficiări, state-majore "generali, soldați, totü în fine. Ea a luptată cu tote aceste anevoințe, a organisat o armate, a ținută cinci lune întrege pe inamică în loou, causându-i perderi colosali. Ea a scăpată onorea Franciei. Dacă astăzi este nevoită a primi pacea, cu sacrificie mari, trebue se constatămă că nu este sleirea puterilor sale care o silesce la acesta ci presiunea altoră împregiurări interne și esterne, pe cari nu este momentulă a le cerceta și desvolta astăzi. In orice casă însă acestă scădere, fiă chiară timpurariu, — și oricine înțelege că nu póte fi altfelă, este uă scădere a civilisațiunii înseși, este oprirea omenirii în cursul ă iei pe calea progresului, este întunecarea surelui libertății și naționalităților. Tóte națiunile cari tindeau la uă sórte mai bună și cari prin urmare aveau ochii votați spre Francia, toți omenii cari simplă bătând puimele foră de aspirațiuni nobili și generose, suntă loviți de lovitura ce primește Francia, sunt umiliți cu dânsa. Noi Românii în parte o simțimă îndoită, înzecită, o simțimă cu mintea noistră, cu inima nóstru, cu sufletul nostru. Darü óre aceste evenimente trebuie se ne sfărâme credința, se ne ia ori ce speranță în viitoriă ? Nu. Din contra. In durerile cele mari, încercările cele mari ce ne lovescă, trebuie se căutămă puterea d’a resiste cuvintelui, trebuie se ne pregătimă pentru lupte mult mai grele. D’aceea, fiindă că în facia unui periclu mare, trebuie mă curagiă și uă energiă mai mare, vomă șlice Romănilor, se se strîngă mai multă de cătă ori căndă în giurulă drapelului naționale și se fiă gata a lă apera, căci este tare, forte tare amenințată. N’avemă nevoiă se chemă mai multă. Orice adeverată Română ne a înțelesă deja. Rugămă dom pe D. Ministru, în interesul moralității publice, a da a lumină raportută Procurorului în acastă cestiune, și totă d’uă dată a pune capetă scandalului ce este d’a se manjine la administrațiunea Comunii Ploiescilor unesce omena unși acolo prin fraude. Bucuresci, 21 Cariucismű 2 Feurarifi, 1871. Inregistrămă, fără nici una comentariă, scirile cari vinü din străinatate și care lovescu ca atâte primarie ănima năstră de Români. Resimptima profundă, resimptimă durerosa contra lovitura evenimenteloru din Francia, ca Români, ca latini, ca omeni. In adevera, precumü Ilice ca drepta cuvínta Federațiunea,fică cine ce va vre lupta în Francia Amă vorbită despre responsură dată de D. Ministru la interpelarea ce i s’a făcută în privința Consiliului comunale din Ploiesci. D. Ministru a recunoscută că parametală a făcută descoperiri grave. Că scrisóre ce primită din Ploiesci ne spune că lucrarea D-lui Procurore s’a terminată de mai multe orile. Faptele descoperite sunt în adevără de cea mai mare gravitate. Ele constă, după cumă ni s’asigură, nu numai că resultatul alegerii a fostă falificată întrună modă nerușinată, dară că încă s’a comisă și alte crime de cari nu putea fi capabile de câtă ună guvernă ca ală d-lui Iepurianu și C-ie, secondată de aginți demni de dênsula. D. Ministru de culte a publicată în Monitoriă vă circulamă privitóre la instrucțiunea primară. Reproducêndu-o maĭ la vale esprimemă dorința ca ideiele esprese într’ea sa se nu remâiă numai slove negre pe chiârnă albă, ci se deviă uă realitate, căci numai prin lumină și învățătură unii popor, póte dobândi acea consciință puternică a dreptului și a datoriei, care să face tare în ori ce împrejurări. VINERI, 22 IANUARIU 1S?! XIUBUNEZĂ-TE ȘI VII! PI IN BUCURESCI, la Administrațiunea di»,inlui Di DISTRICTE, A corespondinul «Ilouppef». Pentru Anunțiu la sa adresa la administrațiuse. Pentru »Unamente: la d. Parras-BaUe*Tain, sile de sancțiune somedie. 6. Pentru anunținrl: la d-nil Orala, Thomas et C-nie Bue Lepeletier, S3. LA VIENA Pentru abonamente: la d. O. B. Popovicl, Pleischmarkt, 15 ftntru annnțiurl: la d-nil Haasenstein si Vogler Heuermarkt, 11. XiA. PASI8 ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Mercuri, 20 Ianuarie, 1871. - (Urmare). D. N. Ionescu constată că d. P. Grădiștanu e mulțămită cu respunsur ă d-lui ministru. N’are ce mai lice. Va ijice case ceva ’n privința legalității. Nimeni n’a cugetată că d. ministru va călca legea, cu disolverea consilielor comunale. Ensă intrarea ’n legalitate se face p’uă porta mare, și, căndă declarămă că întrămă în legalitate, nu putemă se ne oprimă a nu cere disolverea cutăruî 80ă cutărui consilid, productă ală fraudei și ală violenței. Noi trebuie se ținemă că se s’aducă la comune adevărați represintanțî aî cetățenilor, ș’atuncî numai se ceremă ca asemenea consilie se nu se disolve. Și deficitele și datoriele flotante de care ne plângemă au provenită de când o n’amă mai avută libertate ’n consiliere comunale, județene, parlamentare.. (D. Carp întrerupe). D. Carp mentrenupe, ați avută orecare veleitate pentru libertatea în alegeri, déru véilendü c’aveți se dați semă și de lucrări făcute contra legii, v’ați căită ș’ați iițiatd alegerile. Iluștrii pecătoși, n’au persistată pe calea pocăinței. Terminăndă, opină a se trece pură și simplu la ordinea (Jile). D. G. Vernescu aduce aminte că majoritățile nu suntă eterne. Ară dori ca ele se fiă ’nțelepte, deși dorința d-sele nu se póte ’mplini totădeuna. Garanțiele ânsă nu suntă în majoritâte d ’n legi. Majoritățile trebuie se fiă espresiunea opiniunii publice. Ense orice cameră publice de cea trecută că nu e fidela representante a opiniunii publice. Care e cestiunea de principiă? Este ’ncuviințarea ce se dă unui ministerid, care este ală minorității? Nu crede că d. Ionescu va desaproba faptele guvernului, căndă voră fi rele. Acumu, viindu la cestiune, póte ună ministru disolve unui consiliă municipale contra legii? Nu. Póte esiste și părerea că se póte disolve dup’aprobarea ministrului, opiniune pe care n’o adoptă. A disolve însă tóte comunile pentru că n’au fostă libere alegerile lorii, nu e una casa preveduta de lege; cu tóte astea s’aru pute face, după ce numai camera aru constata ilegalitatea acelei alegeri. Majoritatea camerei nu pute însă autorisa pe ministru se disolve consiliele pentru cuvântulu că ea ’să susține și că ele au pecate originale, căci mâne va veni altă majoritate, cu altă ministeră, și va disolve și consiliele ce s’alegu acumă p’același cuventu. Ca majoritate, veniți de irobați influința, ilegalitatea, spre a ne alege unii d’alții, aveți curagială nu numai ale vorbelor, ci și ale faptelor.éca (ostii influință ’n alegerile pentru comune și dé ea pentru acestă motivă se disolva ele, atunci și acestă cameră nu e adevărată represintațiune a țereii Terminându, repetă că guvernulă nu póte disolve ună consiliă comunale pe motivă de fraudă n alegeri, ci pentru motivele espuse a lege, eră de vrea alta-fele, vie uaintea camerei ca ea se’să autoriseze, pentru că a da ’n mâna ministrului sartea concilieloră din țeră este a’i da sprea ease și a țerei. D. P. Carp arată că iea ș’acuma cuvântulQ, căndă vede că ’n loculă fostului ministeru au crescutu alte flori d’uă splendore camă ori intale și cândă d. N. Ionescu e brață în brață cu președintele cabinetului, adică tăria leului cu prudința șarpelui (rîsete). Vice-președintele, G. Leca (de la birou) Ascultați, d lorit deputați, căci suntă lucruri frumóse.. D. P. Carp, continuândă, își propune a studia basa morală a camerei, căci s’adică c’alegerile comunale sunt basa alegerilor de deputați. Pentru acesta va constata daca majoritatea acestei adunări are ea același țela, are aceleași principii. Nu, și dovédite că tóte fracțiunile ș’aă dată mâna. D-sea aduce aminte discursurile d-lui N. Ionescu, prin cauză atacată majoritatea cu care lucreză a dl. acea majoritate care avea amințiunea a îndeplini ideile mărețe, fîtr’a avè talentă, lucruri mari făr’a avé mijlóce. Ideile majorității , atunci, pe care N. Ionescu o combătea, eraă și mai rele, și a<Ji d. Ionescu s’a unită cu densele. E dér vr’uă speranță de mai bune fapte? Nu, căci trecutulu e uă garanțiă pentru viitoră, și viitorul ă d-vóstre ailî nu maî e necunoscută. Pessimum inimicorum genus laudantes asisü d. Ionescu. Asia e, căci lingușitorul!! e stapânulu lingușitului! D-sea nu găsesce déru nimicin Folicia în majoritatea de a<î a camerei! A ma! (jisa d. Ionescu către d-loru, foștii miniștrii, că n’au ținutu libertatea și că, iluștrii păcătoși, n’au persistată în calea pocăinței. Derü cum credeți că fostula guvernă se fi influințată pentru d. P. Grâdiștenix, care era ună declarată oposante ală d-loră? Finindă, d. Carp ifioe că calea pe care merge a fi d. Ionescu este calea rătăcirii. Ședința se suspinde pe 5 minute. La redeschidere, d. N. Ionescu amintesce că d. Carp adisă că flori aă fostă pe bancele ministeriale, sub administrațiunea trecută, și flori suntă și a<]J, ânsă a<oi aceste flori suntă sub uă ceră mai senină cu mnă scre mai dulce, adică c’uă majoritate constituționale. Majoritatea acestei adunări d. Carp n’o crede bună. D-sea crede că ea este progresistă — nu zice nici democratică, nici altă felă. De cel pare rea d-lui Carp că majoritatea e progresistă? N’aibă nici uă ndoielă despre basa morale a majorității, și, daca e cine-va napoiată de progresă, e d. exministru de esterne. II e frică d-lui Carp că elementele ce să susțineaă cândă era la putere nu se voră mai pute rădica! După d-lă Carp,e uă imoralitate ca partitele liberale se se unescu, se se conso-