Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-22

ANULU ALU CINCI-SPRE­ DECELE VOESCE ȘI VEI POTE: ABONA ÜVURISrTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni trei luni 12 lei; 1 lună. 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15­ leî;­nă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unu exemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) A­NTJISICOXXIEÍ Anunț­uri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani ^ Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — —­­rg* Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE voru fi«­ REFUSATE. — Article!« nepublicate, se voru ari Administraținnea ln Pasaginln Romanű, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. Către alegetorii escriși prin frauda DIN LISTELE ELECTORALI, ÎN CEI DOUĂ ANI DIN URMA. Ad­ucemü aminte că termenulü prevêd­uta de lege, pentru a cere înscrierea în listele electorali, espiră anulu acesta la 24 Ianuarie, pen­tru listele comunali, și la 5 Fe­­vruarie pentru listele alegătorilor­ de deputați. Sperama c’acestă simplu anunțiă este d’ajunsă spre a indemna pe cetățianî a nu se lăsa și anula a­­cesta a fi esclușî, prin fraudele din cei douî ani trecuți, de la eserci­­țială celui mai mare dreptü cons­tituționale. DEPEȘE TELEGRAFICE afișate astăzi de directiunea telegrafelor» BORDEAUX, 31 Ianuarie. — Uă nolăscomuni­­cată astă séra spune că nici unu respunsa n’a sosită ânca la depeșia trimisă ieri la Versail­les lux Favre, a câru­i cuprindere este următoria «Bordeaux, 30 Ianuarie, amu primită telegra­ma adresată delegațiunii de la Bordeaux în z­i­­ua de 29, amă datu-o, fără comentând, în cunoscința țĕrei întregi. De atunci n’amămai primită nimică. Țara este in ferbere, nu se póte mulțămi cu­ acesta incertitudine. Membrul­ guvernului, a cărui sosire a fostă anunțată fă­ră a i se spune numele, nu este încă semna­lată. Din tote aceste cause, afară din esecu­­tarea pură și simplă de către armată a armi­stițiului, a cărui respectare amă asigura lu-o, ne-a fostă peste putință d’a lua alte mesuje administrative, pe cari le comportă convoca­rea pentru alegeri, in lipsa ori­cărei explicări din parte-ve și făr’a cunosce sortea Parisului. Grambetta este aici. U­rmeza testală convențiu­nii intre Jules Favre și Bismark. VERSAILLES, 1 Fevruarie. (Oficiale.) Impe­­ratură către imperătură. Armata lui Bourbaki, forte de 80.000 de omeni, a intrată pe langa Pontarlier in Elveția neutră, in urma conven­­țiunii.(pentru armistițiu). Vase­dică acesta este a patra armată francesa pusă in neputin­ță de a combate. Bern, 1 Fevruarie. Armata lui Bourbaki, intrată in Elveția, va fi împărțită in diferitele cantone. (Servițiu privata alü Morit­or­iului). BRUXELLES, .27. Ianuarie. — Sciri sosite cu balonul», Paris 24 Ianuarie. — Noptea trecu­tă inchisorea Mazas a fost­ forțată de uă mâ­nă de agitatori, cari aă­liberată pe Flourens și alți preveniți politici. Insurgenții merseră după aceea la primăria arondismentului al­ 20-lea pentru a instala acolo quartierul­ gene­­rale ală insurecțiunii și aă pusă mâna pe 2000 rațiuni de pane și pe butaie cu vină. Garda naționale a evacuată primăria fără­ vărsare de sănge. La 6 ore și jumătate ordinea a fostă cu desevărșire restabilită la Bellaville. Dimi­­neța, ori­ce temere de tulburare părea înlă­turată, dără la momentulă căndă guvernul­ se aduna in consiliu, prad­a ospețului munici­pale se ocupa de numerose grupuri fără ca­re se fi putută prevede veri­nă tentativă vio­lente, căndă 100 gard­î naționali se are­tară pe piatră și traseră focuri in contra a 4 oficiărî de gardă mobile, atunci împușcătura incepu foculă insurgențiloră era îndreptată in contra ferestreloră ospețului municipale. Sosirea gar­­­jilor­ republcani a pusă turburătorii pe gOnă S’a operată veni­nă 20 de arestări, 5 morți și 18 răniți BORDEAUX, 29 Ianuarie. — Guvernul­ adu­ce la cunoscința prefecților­ generali depeșia următorie a lui Jules Favre, ministru de es­terne, către delegațiunea de la Bordeaux : Versailles, 28 Janu­arie, It ore, 2S minute, sera, «Sub­ sch­emă astă­zi una tractată cu corni­țele de Bismark. Ună armistițiă de 21 zile a fostă hotărâtă. Aduceți la cunoscința Franciei acesta nuvelă. Faceți se se asecute armistiți­­ulă și convocați pe alegători pentru 8 Febru­­arie. Ună membru al­ guvernului va pleca la Bordeaux.» BORDEAUX...29 Ianuarie. — Depeșia lui­­ Ju­­les Barre este precedată de următórea comu­nicare: «Delegațiunea guvernului stabilită la Bordeaux, care până acuma nu avusese asupra negocierilor­ urmate la Versailles de câtă in­­formațiuni date de presa străină, a primită astă napte urmatorea telegramă pe care o a­­duce la cunoscința țerei.» BALE, 30 Ianuarie. — Armata lui Bourbaki a intrată cu tunurile in Elveția. Este adevărată că Bourbaki a încercată a se sinucide. BRUXELLE, 30 Januarie. — Se vestesce din Versailles că regulele privitore la comm­unica­­iunea cu străinii și emai alesă la legitimarea străinilor, șî la dreptul ă de­ja se da docu­mente de legitimare voră fi menținute cu tota rigorea, în durata armistițiului ca și în t­m­­pl­ resbelului. VERSAILLES, 30 Ianuarie. — Imperatorele către imperatricea. — Predarea forturilor­, in­­clusivă fortulă St. Denis, a avută locă­ieri fără nici uă resistență sau desordine. Vedă de pe bateriele nostre drapelulă prusiană fălfăindă și fortulă Issy. Astăziî avemă desghiață. VERSAILLES, 30 Ianuarie. — Realizarea conven­țiunii a continuată înaintea Parisului în ziua de 30 Ianuarie fără desordine. Colonelul­ Below a arsă, în 28 Ianuarie, po­­dulă de lângă Blois, sîindă că inamiculă îna­inta în contra orașiului pe marginea stângă a Loirei. Inamiculă s’a retrasă, ’n 29 Ianuarie, in direcțiunea spre sud. Ală 2-lea corpă a lu­atu, in 28 Ianuarie, lângă Nezeroy, m­ă trans­portă de trăsuri ale inamicului. Reserva di­­visiunii a 4-a, inaintândă la 26 Ianuarie pâ­na la Passavent, a luată 200 prisonieri. Gor­­­purile lui Bourbachi se aflaă între colonele lui Manteuffel și frontiera elvetică. Se vestesce de la Arbois, in 30 Ianuarie. Ante-garda armatei de sud, divisiunea 14-ea, a întâlnită, ieri după ameda, armata franceză retragându-se la est de Pontalier, lângă fron­tiera elvetică, satele Lambacourt și Charfois au fostă luate cu asaltă, s’a făcută 3,000 pri­soniari și s’a luată 6 tunuri. BORDEAUX, 30 Ianuarie. — Depeșa anun­­țândă resoluțiunea guvernului din Paris a fost afișată ieri, in mai multe orașe a produsă uă durerosă impresiune și uă mare consternațiu­­ne. In mai multe orașe a avută locă demon­stration­ in sensul­ unei lupte estreme. La Li­sieux populațiunea a ruptă afîșură cu ani­i­­fiului armistițiulă. Se vestesce din Lyon, in 29 Ianuarie, sora: — Scirile din Paris au produsă că durerosa impresiune, municipalitatea ar fi trebuită se se decidă pentru uă resistență energică și se trimită la Bordeaux uă delegațiune compusă de Hernon, Borodet și Vallier. Se vestesce de la Dijon, în 29 ianuarie, se­ra : — Vă combatere de ante-postură a avută locă pe uă mare întindere în direcțiunea spre Gray. VERSAILLES, 20 ianuarie. —­ Eră punctu­­rile principale ale capitulării: Armistițiul­ va intra imediată in vigore in Paris și, după 3 m­ile, in provincie. C­ linie de demarcare va despărți departamentele Calvados și Orne, și departamentele Sarthe, Indre et Loire, Loire et Cher, Loiret, Yonne și teritoriil­ la Nord Est de aceste departamente, esceptându-se de­partamentele Pas-de-Galais și Nord, remănă ocupate de Germani. Operațiunile militare con­tinuă pene la ună noă ordină în departamen­tele Gote-d’Or, Doubs, Jura și lângă Belfort Forțele maritime participă la armistițiu; meri­­dianul­ orașiului Dunkerque formeza linia de demarcare. Alegerile pentru că adunare, care va decide despre resbelă sau condițiunile de pace, vară ave locă. Incinta Parisului va fi desarmată, 12,000 soldați de linie, gardă na­ționale și gendarmerie conservă armele soră pentru servițiulă și curantei publice. Tote cor­purile­ de franci-tirorî voră fi disolvate, orașul­ Paris va plăti oă contribuțiune de­ 200 milio­­ne în termen­­le 15 zile. LONDRA, 31 Ianuarie. — Astă­­ Jî­n’a fostă conferință din causă că Granville este indi­spusă: era între germanismă și latinismü, între despotismă și libertate, între barbarismă și umanitate. Negreșită Francia republicană a Acută multa. Ea a moștenită uă situațiune teribile. Totă armata pri­­sonieră; principalile cetăți, Metz, Strasburg, în mâna inamicului, ar­mele și totü materialele de resbelü asemene. Lipsită de ómeni, lipsită de arme, lipsită de provisiuni, ea a trebuită se creeze totu, se formeze oficiări, state-majore­ "generali, soldați, totü în fine. Ea a luptată cu tote aceste anevoințe, a organisat o armate, a ținută cinci lune întrege pe inamică în loou, causându-i perderi colosali. Ea a scăpată onorea Franciei. Dacă astăzi este nevoită a primi pacea, cu sacrificie mari, trebue se constatămă că nu este sleirea pu­­terilor­ sale care o silesce la acesta ci presiunea altoră împregiurări in­terne și esterne, pe cari nu este momentulă a le cerceta și desvolta astăzi. In ori­ce casă însă acestă scă­dere, fiă chiară timpurariu, — și ori­cine înțelege că nu póte fi alt­felă,­­­­ este uă scădere a civilisațiunii în­seși, este oprirea­­ omenirii în cur­­sul ă iei pe calea progresului, este întunecarea surelui libertății și na­ționalităților­. Tóte națiunile cari tindeau la uă sórte mai bună și cari prin urma­re aveau ochii votați spre Francia, toți omenii cari simplă bătând pui­­mele foră de aspirațiuni nobili și generose, suntă loviți de lovitura ce primește Francia, sunt­ umiliți cu dânsa. Noi Românii în parte o simțimă îndoită, înzecită, o sim­­țimă cu mintea noistră, cu inima nóstru, cu sufletul­ nostru. Darü óre aceste evenimente tre­buie se ne sfărâme credința, se ne ia ori ce speranță în viitoriă ? Nu. Din contra. In durerile cele mari, în­cercările cele mari ce ne lo­­vescă, trebuie se căutămă puterea d’a resiste cuvintelui, trebuie se ne pregătimă pentru lupte mult­ mai grele. D’aceea, fiindă că în facia unui periclu mare, trebuie m­ă curagiă și uă energiă mai mare, vomă șlice Ro­­mănilor, se se strîngă mai multă de cătă ori căndă în giurulă drape­lului naționale și se fiă gata a­ lă ap­era, căci este tare, forte tare ame­nințată. N’avemă nevoiă se ch­emă mai multă. Ori­ce adeverată Ro­mână ne a înțelesă deja. Rugămă dom­ pe D. Ministru, în interesul­ moralității publice, a da a lumină raportută Procurorului în acastă cestiune, și totă d’uă dată a pune capetă scandalului ce este d’a se manjine la administrațiunea Co­munii Ploiescilor u­nesce omen­­a­­­ unși acolo prin fraude. Bucuresci, 21 Cariucism­ű 2 Feurarifi, 1871. Inregistrămă, fără nici una co­mentariă, scirile cari vinü din stră­inatate și care lovescu ca atâte prim­­­arie ănima năstră de Români. Resimptima profundă, resimptimă durerosa contra lovitura evenimen­­teloru din Francia, ca Români, ca latini, ca omeni. In adevera, precumü Ilice ca drepta cuvínta Federațiunea,­­fică cine ce va vre lupta în Francia Amă vorbită despre responsură dată de D. Ministru la interpelarea ce i s’a făcută în privința Consi­liului comunale din Ploiesci. D. Mi­nistru a recunoscută că param­­etală a făcută descoperiri grave. Că scri­­sóre ce primi­tă din Ploiesci ne spune că lucrarea D-lui Procurore s’a terminată de mai multe orile. Faptele descoperite sunt­ în ade­­vără de cea mai mare gravitate. Ele constă, după cumă ni s’asigură, nu numai că re­sultatul­ alegerii a fostă falificată întrună modă neru­șinată, dară că încă s’a comisă și alte crime de cari nu putea fi ca­pabile de câtă ună guvernă ca ală d-lui Iepurianu și C-ie, secondată de aginți demni de dênsula. D. Ministru de culte a publicată în Monitoriă vă circulam­ă privitóre la instrucțiunea primară. Reprodu­­cêndu-o maĭ la vale esprimemă do­rința ca ideiele esprese într’ea sa se nu remâiă numai slove negre pe chiârn­ă albă, ci se deviă uă rea­litate, căci numai prin lumină și învățătură unii popor, póte dobândi acea consciință puternică a dreptu­lui și a datoriei, care­ să face tare în ori­ ce împrejurări. VINERI, 22 IANUARIU 1S?! XIUBUNEZĂ-TE ȘI VII! PI IN BUCURESCI, la Administrațiunea di»,inlui Di DISTRICTE, A corespondinu­l «Il­ouppef». Pentru Anunțiu­ l­a sa adresa la administrațiu­se. Pentru »Unamente: la d. Parras-BaUe*Tain, sile de s­ancțiune som­edie. 6. Pentru anunținrl: la d-nil Orala, Thomas et C-nie Bue Lepeletier, S3. LA VIENA Pentru abonamente: la d. O. B. Popovicl, Pleisch­­markt, 15 ftntru annnțiurl: la d-nil Haasenstein si Vogler Heuermarkt, 11. XiA. PASI8 ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Mercuri, 20 Ianuarie, 1871. - (Urmare). D. N. Ionescu constată că d. P. Gră­­diștanu e mulțămită cu respunsur ă d-lui ministru. N’are ce mai­­ lice. Va ijice ca­­se ceva ’n privința legalității. Nimeni n’a cugetată că d. ministru va călca legea, cu disolverea consilielor­ comunale. Ensă intrarea ’n legalitate se face p’uă porta mare, și, căndă declarămă că întrămă în legalitate, nu putemă se ne oprimă a nu cere disolverea cutăruî 80ă cutărui con­silid, productă ală fraudei și ală violen­ței. Noi trebuie se ținemă că se s’aducă la comune adevărați represintanțî aî ce­tățenilor, ș’atuncî numai se ceremă ca ase­menea consilie se nu se disolve. Și defi­citele și datoriele flotante de care ne plân­­gemă au provenită de când o n’amă mai avută libertate ’n consiliere comunale, ju­dețene, parlamentare­.. (D. Carp întrerupe). D. Carp me­ntrenupe, ați avută ore­care veleitate pentru libertatea în alegeri, déru véilendü c’aveți se dați semă și de lu­crări făcute contra legii, v’ați căită ș’ați iițiatd alegerile. Iluștrii pecătoși, n’au­ persistată pe calea pocăinței. Terminăndă, opină a se trece pură și simplu la ordinea (Jile). D. G. Vernescu aduce aminte că ma­joritățile nu suntă eterne. Ară dori ca ele se fiă ’nțelepte, de­și dorința d-sele nu se póte ’mplini totă­deuna. Garanțiele ânsă nu suntă în majoritâte d­ ’n legi. Majoritățile trebuie se fiă espresiunea o­­piniunii publice. Ense ori­ce cameră pub­­­lice de cea trecută că nu e fidela repre­­sentante a opiniunii publice. Care e cestiunea de principiă? Este ’ncuviințarea ce se dă unui mi­­nisterid, care este ală minorității? Nu crede că d. Ionescu va desaproba faptele guvernului, căndă voră fi rele. Acumu, viindu la cestiune, póte ună mi­nistru disolve unui consiliă municipale con­tra legii? Nu. Póte esiste și părerea că se póte disolve dup’aprob­area ministrului, opiniune pe care n’o adoptă. A disolve însă tóte comunile pentru că n’au fostă libere alegerile lorii, nu e una casa preveduta de lege; cu tóte astea s’aru pute face, după ce numai camera aru constata ilegalitatea acelei alegeri. Majoritatea camerei nu pute însă autorisa pe ministru se disolve con­siliele pentru cuvântulu că ea ’să susține și că ele au pecate originale, căci mâne va veni altă majoritate, cu altă ministeră, și va disolve și consiliele ce s’alegu acumă p’același cuventu. Ca majoritate, veniți de irobați influința, ilegalitatea, spre a ne ale­ge unii d’alții, aveți curagială nu nu­mai ale vorbelor­, ci și ale faptelor­.­­éca (ostii influință ’n alegerile pentru comune și dé ea pentru acestă motivă se disolva ele, atunci și acestă cameră nu e adevărată represintațiune a țereii Terminându, repetă că guvernulă nu póte disolve ună consiliă comunale pe motivă de fraudă n alegeri, ci pentru motivele espuse a lege, eră de vrea alta-fele, vie u­aintea camerei ca ea se’să autoriseze, pentru că a da ’n mâna ministrului sar­­tea concilieloră din țeră este a’i da spr­ea ease­ și a țerei. D. P. Carp arată că iea ș’acuma cu­­vântulQ, căndă vede că ’n loculă fostului ministeru au crescutu alte flori d’uă splen­­dore camă ori intale și cândă d. N. Io­nescu e brață în brață cu președintele cabinetului, adică tăria leului cu prudința șarpelui (rîsete). Vice-președintele, G. Leca (de la birou) Ascultați, d­ lorit deputați, căci suntă lu­cruri frumóse­.. D. P. Carp, continuândă, își pro­pune a studia basa morală a camerei, căci s’a­d­ică c’alegerile comunale sunt basa alegerilor­ de deputați. Pentru acesta va constata daca majoritatea acestei adu­nări are ea același țela, are aceleași principii. Nu, și dovédit­e că tóte frac­țiunile ș’aă dată mâna. D-sea aduce a­­minte discursurile d-lui N. Ionescu, prin cau­­ză atacată majoritatea cu care lu­­creză a dl. acea majoritate care avea am­­ințiunea a îndeplini ideile mărețe,­­ fîtr’a avè talentă, lucruri mari făr’a avé mij­­lóce. Ideile majorității , atunci, pe care N. Ionescu o combătea, eraă și mai rele, și a<Ji d. Ionescu s’a unită cu den­­sele. E dér vr’uă speranță de mai bune fapte? Nu, căci trecutulu e uă garanțiă pentru viitoră, și viitorul ă d-vóstre ailî nu maî e necunoscută. Pessimum inimicorum genus laudantes a­­sisü d. Ionescu. Asia e, căci lingușitorul!! e stapânulu linguși­­tului! D-sea nu găsesce déru nim­icin Folicia în majoritatea de a<­î a camerei! A ma! (jisa d. Ionescu către d-loru, foștii miniștrii, că n’au ținutu libertatea și că, iluștrii păcătoși, n’au persistată în calea pocăinței. Derü cum credeți că fos­­tula guvernă se fi influințată pentru d. P. Grâdiștenix, care era ună declarată oposante ală d-loră? Finindă, d. Carp ifioe că calea pe care merge a­ fi d. Ionescu este calea rătă­cirii. Ședința se suspinde pe 5 minute. La redeschidere, d. N. Ionescu amin­­tesce că d. Carp a­disă că flori aă fostă pe bancele ministeriale, sub administra­­țiunea trecută, și flori suntă și a<]J, ânsă a<oi aceste flori suntă sub u­ă ceră mai senină cu mnă scre mai dulce, adică c’uă majoritate constituționale. Majoritatea a­­cestei adunări d. Carp n’o crede bună. D-sea crede că ea este progresistă — nu­­ zice nici democratică, nici altă­ felă. De cel pare rea d-lui Carp că majoritatea e progresistă? N’aibă nici uă ndoielă despre basa morale a majorității, și, daca e cine-va napoiată de progresă, e d. ex­­ministru de esterne. II e frică d-lui Carp că elementele ce­ să susțineaă cândă era la putere nu se voră mai pute rădica! După d-lă Carp,e uă imoralitate ca par­titele liberale se se unescu, se se conso-

Next