Romanulu, martie 1871 (Anul 15)

1871-03-26

Ce au facutü deja îndată și chiar­ la deschiderea Dietei? Stradele Clușiului erau cutreierate de bande strigătore „uniune sau morte­“ înaintea redoutului și pe sub ferestrele sale­ unde se ținea ședințele, asemenea mulțime și strigăte; portă pe sub portă, pe treptele ce duceau la sală, și sala chiaru îndesată, gemea de sbierătorî „uni­une sau mórte ;K pretutindene stindarde cu asemene inscripțiune. Cându în sală unu deputata a cititu rescriptulu regescă, la citirea pritului al­ treilea despre „uniune“, mulțimea, a viji­­torulu, care trebuia se asculte „în silen­­tio“, a eruptă în strigăte “uniune sau și acesta refrenu trecea prin ușile și ferestrele deschise ale salei la mulțimea de pe strade. Se autjia și strigăte impa­ciente cu: nu ne trebuie proposițiunea primă, nici a doua, ci numai a treia. Una alta deputată maghiară, póte pentru ca se liniscescă tumultulii, în realitate casé cu altă intențiune crise; că e numai greșala de până că „uniunea“ s’a pusă jertio loco. Déru cându unü altü deputata a voitu sĕ vorbéscu la ordinea proposițiunilor și regescu, mulțimea tună, „uniune“!, și cându deputații Iași cerură ca rescrip­turi se se desbată mai ântâiu în sec­țiuni, după usura legală de pene acuma, ca așa se se póte studia cestiunea și se pote vorbi în cunoscință de causă—mul­țimea urlă: „uniune“!, și când a una de­­putata de nașcere română a cerută in ar­­ticularea națiunei Române—mulțimea lbie­­ră: „uniune"­, și cândü deputații secui pretindeau că înainte de pertractarea „uni­­unei“ ,se se delibere asupra gravamine­­lorü stauilor­ — masa auditorilor, totü­­deuna și de atâte ori sbiera „uniune“!— In urmă, cândü una alta deputata cerea ca se se entind­e „uniune necondiționată“ și numai de­câtă, și cându una alta de­putatu vorbi cu uă patimă, înverșunare și înfruntare asupra Sarilor­ și Români­­loru—mulțimea repetă refrenulü sea fa­tală­­—și atunci, în aceste momente, în aceste împregiurărî, s’a decisu „uniunea“, căci strigândă mulțimea, fâlfâindu stegu­­rile, fluturândă peleriele, bătându în palmi și zuruindu săbiele, a strigată că din trăznetul „uniune, uniune séu mórte!“ Și atunci, în acestü momentu tulbură­­toria și amenințătorii, unü deputata ma­ghiară, uitându’și de demnitatea sea de matură (!) legislatori­a sărită la fe­­resta sălei ce ținea la stradă, și de acolo a sbieratu la mulțimea undulante pe strade: „uniunea e făcută!“, și mulțimea atât zi în sală câtă și afară pe trepte, pe sub portă, pe strade, de nou a erumptu în refrenulu fără încetare de „uniune, uni­une“ ; și totu atunci, în acelü momentu de frenesie sălbatică, una alta deputată maghiară sare în mitjloculu sălea, alerga la biuioulă președintelui și împlântă a­­colo una stindarda maghiară cu inscrip­­țiunea „uniune“. Scomptulă era înfrico­șată—și acuma nu se mai scia cari suntu deputații, care este auditorulu, unde în­cepe și unde termină recintulă între care „nemo, nisi membra dietae admitantur" ? Era una h­aosü, una sbieretü, o turbă— și dieta nici la începută, cu atâta mai puțină acuma putea se semene o sală de consultare matură și liberă; era o nundine viforo­ă, uă imbunze­lă, una mersu și una venită înecată, și țipete continue. Mulțimea de pe strade striga se vedă pe deputata sala Schmidt, și pe episcopula română Lem­eni, și ’i luară din sală, și ’i duseră în spate la porta redoutului înaintea tumultului sbierătorii, și le pu­seră în mâne stindardulu maghiară cu inscripțiunea maghiară „Unió vagy halal“ (uniune sau morte); și bieții bătrâni, cu mortea asupra capului lorü­ aă trebuită se vorbesc­ la turba furibundă după pla­­cula ei. Deputații toți, sfaturile și ordu­­rile, au părăsită sala, mulțimea după ei Cu stindardele ce le luaseră din sală și­­ inta­si­ficați Și „uniunea“ asta-felu s‘a făcut el; CS asta-felu s’a proclamații; asta-felu s’a enunciatu. Tote cu ochii mei le-am fi vedutu; tóte cu urechile mele le-am­ü auditu; jură pe el­e ! Și acuma se ne întrebămă : Unde s’a observată aci a) ordinea pro­­posițiunilor­ regesc­; b) ordinală din res­cript ca proposițiunele se se pertracteze conformi­ articlului XI, de la anul­ 1791, cu cuviință, cumpetit și bună ordine; c) prescriptură acestui articlu, că între re­­crietulü pentru deputați numai ei se ad­miră, erá ascultătorii în silență se fiă ; d) prescriptihl articlului X, de la anul­ 1791, că obiectele dietei cu debita și legale li­bertate se se pertracteze ? (Va urma). ROMANÜLU 27 MÁRTID 1871 mai de m­ăiji în biserică că cu limba latină poți călători prin totă lumea. Pof­­timü, coboră-te deră, și călătoresce mai departe! •B * *­­Familia). 287 FELURIMI Bomba­­ primă cu­ care admirabila cultură nemțască salută Parisulu majes­­tosu și în miseria s­a, din întâmplare că­­­ fu în odaia unei sermane văduve, care n’avea alta tesaură de câtă copilașul ă séa. Bomba nemilosă atinse chiar­ pe a­­cesta copila. Ilustrațiunea nostră din nu­­meralii de față represintă acelt momentu, în care mama speriată își zăresce copi­­lul, rănită. Penelula pictorului vorbesce mai elociate, de aceea nici ne depunemn pena. * * it Camü scriea Walter Scott romanu­­rile sale l­a unu ce curiosü în istoria literaturei, că Walter Scott a scris­ ro­­manurile sale cele mai interesante; „fi­­nanțata de la Lammer­moor, „Montrose“ și „Ivanhoe“, pe timpulul acela, când­ densula suferea cele mai mari dureri de stomahü. Walter Scott își compunea ro­­manurile sale făcând fl în pată, și le dicta sou lui Ballantyn sau lui Laidlaw. Mai totű­deuna acesta din urmă era ocupata cu dictările aceste, fiindu în­demână, căci Ballantyn ’lü cerceta, fórte rara, ne a­­vându mare plăcere și paciință se as­culte și se ser­ă ore și bile întregi. Câte uă­ dată, când­ dicta Scott, se intâmpla că ’nu coprindea mai tare durerile sale de cari suferia, și atunci se necăja tare, nu pentru durerile maltratătore, ci pen­tru că se conturba în ideiele sale. Apoi alinându-î-se durerile, cu plăcere deose­bită era aptica firulu composițiunilor­ sele, și continua a și dicta opula. Laidlaw de comună ’Ii­ cerceta dimineța la 10 ore, pe timpulu acesta Scott deja și-a creată în spiritulü său scenele cari avea se le dicteze, și așa, fără a se perde timpu, lucrulü curgea răpede. Frumusețea sce­­nelor­ sale depindea multă și de la dis­­posițiunea lui bună seü rea : ele nu cerea cuvintele și nu ’și alegea multă espre­­siunile; dictarea lui curgea ușoru și fără întrerupere. Laidlaw eneră că, scriindO elü, complicațiunea scenelorü într’atâta ’lu interesa, în­câtă se întorcea către den­­sulü dicendu’i: „Mai departe, maestre Scott, mai departe!“ la ce apoi dânsulu ’î respundea, că: „încetă, amice, încetă! Sciî­doră că mai ântâiă trebuie se și compună.“ Une­ori durerile de stomacü ale lui Scott erau­ peste măsură mari, și atuncea se scula ca turbată din patula scu, déru nu înceta toră­ șî a dicta, énsé ceea ce dicta in momente de aceste, era chiarü așa de îngrozitorul ca și suferin­țele séle. [ * $ Una țărână ducea pe unu capelana in căruța sea. D­­ă-dată eî ajunseră intr’una gloda (tina) mare, de unde caii nu pu­tură scote trăsura. Țeranulă, vedende că tote încercările sunt­ în zadaru, se coborî și dise cape­lanul : — Părinte! — Ce? — Soiî d-ta latinește ? — Soiü, dorü pentru ce ? — Pentru că popa nostru ne-a spusă Ciu­ma în Times din 7 Fevru­­arie : Intre silințele necesitate de aprovisio­­narea Parisului, cele ale casei Peck Freau C.la Londra sunt­ remarcabile. Acesta importantă fabrică de pesmeți a esportată pentru Paris în săptămână de 4 Fevruarie oă cuantitate de 1,669,670, kilograme pesmeți pene la Î1 Fevruarie 1,544,900 pesmeți, și pene la 18 Fe­vruarie 1,298,100 pesmeți, în totale 4,542,670, kilograme pesmeți compuin­­du-se din 45,000 lătji și buteie intr’una intervale» numai de 3 săptămâni. :a­n­* Asupra navigațiunii și comerciu­­luĭ pe Dunăre, gasimü în Infor­­mațiunile de la Galați următorele amenunte : Navigațiunea pe fluviulu nostru, Dună­rea, devine din ce în ce mai animată; după batelila Maude k­elice, primulfi sosită din Anglit era în astă primă­veră, urmară apoi Mabel, Tynedal, Thetis, Millan, și ’n fine Sâmbăta trecută ne sosi și uriașulă batele englesă Moldavia, încărcată cu manufactură, sorfi și mașini; cele de mai nainte ne aduseră coloniale și manufactură. Millan a suferită­are care dificultăți la suirea Dunărei, dreptu Tulcea și Saccea, fiind­ aruncată pe us­cată, în­cătu simți necesitatea a-șî ușura povara, descărcândă din mărfuri prin alte vase. Batelele companiei dunărene încă so­­sescu câte 2—5 pe septemână, din care­­ zilele acestea veniră­ Sulina și Ismailu. Din susul­ fluviului veni Radetzchi, Ár­pád etc, cu mărfuri și sumă de pasageri. De la Odesa una singură batelă rusescu ne-a visitatu péne acuma portulă nostru. Micele batele și remorcher­, ale comerci­­a­nțiloru noștri din Galați, se vedu di și nópte brasdândă undele Dunărei, în tóte direcțiunile și târând­ după ele navele încărcate, ce din lipsa vântului favorabile nu poțți urca fluviul­, precum­ și multe șlepuri. Din vasele cu pân­ză a sosită pene acum și vr’uă câte-va au pusă poște pentru încărcarea cerealelor și. Miculil com­ercia alü detailiștilor, a începută a deveni activă, face pe bieții speculanți a’șî scote mânile din síne, unde le-a ținută mai totă iarna!. .. Anulă a­­cesta avurămă în adeveră uă idrnă teri­bilă și ciudată, care ne făcu a simți multe cheltuieli și daune, grație că a­­cumii de câte-va zile timpulă s’a resta­bilită puțină și lumea începu a scăpa de greutățile ei, deschid­endu-se sfera de ac­țiune. De ieri dimineță sérai s’a schimbată, încependă a plea cu lapoviță. Aflămu cu plăcere că convențiunea în­­chiriată cu Rusia și Austria pentru cu­rățirea Prutului spre înlesnirea navigați­­unei pe elfi, urmeză a fi în curenda pusă în aplicațiune: în Galați va resida auto­ritatea mistă pentru întreprinderea și e­­secutarea lucrăriloră d’uă-camă-dată pro­­visorii. D. colonelă N. Steriade se dice a fi numită ca inspectore. Prin decretă cu No. 580, s’a confir­mată primară ală comunei Huși, d. Va­sile I. Nicolau, era ajutore d-niî Petru Pivniceru, N. Constantinescu și Vasile Mircea. Prin decretă cu No. 599, din 13 Martă, 1871, d. colonelă Pencovici Eustațiă s’a numită directore ale scalei militare, în funcțiunea aflată vacantă. Prin decrete cu data din 19 Martie curentă, s’dă numită : D. N. Oromulo, președinte la tribuna­­lulă Vâlcea, în loculă d-lui G. Tufénu; D. I. Bucșănescu, jude de instrucțiune la același tribunalil, în loculă d-lui C. Meculescu. Prin decretă cu No. 579, d. G. Pro­­topopescu, fostă jude instructore la tri­­bunalulă Argeșă, s’a numită jude instruc­tore la aceiași tribunală, in loculă d-lui Ion Furduescu. Prin decretă cu No. 569, s’aă numită: D. N. Lafari, procurore generale la curtea de apelă din Focșani, în loculă d-lui Eugeniă Filipescu, demisionară; D. Stefan M. Petrescu, jude instructore la tribunalulă Doljin; D. Alesandru Givitu, judecătore la plasa Branișcea, județulă Iași; Prin decretă cu No. 572, sau numită: D. G. Turtunescu, fostă ajutoră de grefă, jude la ocoluluI I din orașul­ Brăila; D. C. Bou, fostă ajutoră de jude de plasă, ajutoră judelui de la ocolulă ală 2-lea din orașulu Beriad; D. N. Rădulescu, ajutoră ală judelui de la ocolulă I din orașul­ Ismailă; D. V. Cooșescu, ajutoră ală judelui de la ocolulă ală 2-lea din orașul­ Pioiescu. Prin decretă cu data 23 Martie, 1871, D. M. Mitilineu, actualele șefă de di­­visiune, este numită secretară generală și directore ală cancelariei; D. C. Bellio, remasă în disponibilitate, va fi chiămată la uă altă funcțiune. Prin decretă cu data 23 Martie 1871, D. Carp Constantin, locotenentă la 2 Octombre, 1867, întărită definitivă în funcțiunea de căpitan, comandantele compa­niei de gendarmi pedestri din Iași, se înalță la gradul­ de căpitană în funcțiunea ce ocupă. Căpitanul­ Carp va lua rându, cu că­pitanii numiți prin înaltul­ nostru decretă cu No. 528, din 10 Martie curentă, la rândul­ alegerii în seria 50-a, eră loco­tenentul Măntulescu, înaintată prin acela înaltă decretă, va lua al­ douilea rându ală vechimii în acea serie. Prin decretă din 20 Martie curentă, d. C. Aricescu, fostă directore ală do­­meniilor­ și pădurilor­ din administrația centrale a financielor­, se rechiamă și se confirmă în acesta funcțiune. Prin decretă cu data din 19 Martiă curentă, d. Ion Zătreanu s’a numită în postură de șefă ală biuroului vamală Bu­­liga, în locul­ d-lui Em. Zamfirescu, des­tituită și dată judecăței. Prin decretă din 20 Martiă curentă, sub locotenentulă Mironescu Constantină, din escadronul Il dorobanțiloră, districtulă Putna, se pune in posițiune de reformă pentru greșeli grave în contra onorei. Prin decreta cu data din 20 Martie curentă, s’dă numită in funcțiuni: D. G. Ludescu, fostă președinte al­ tribunalului Dâmbovița, președinte la ace­lași tribunală. D. V. Vișanti, fostă jude de instruc­țiune la tribunalulă Dâmbovița, judecător de instrucțiune pe lângă acela tribunală. D. A. Alesandr­ien, procurore la tri­bunalulă Oltu. D. M. Paleologu, judecătorii la plasa Oltenița, județulu Ilfovă. D. G. Dimitrescu, președinte la tribu­­nalulu Argeșă. D. Petre Scarlat și Racozi, substitută la tribunalul­ Putna. D. P. Bezeanu sa numită judecătoră la plasa cu târgulă Ocnele-Mari. Prin decretă cu No. 613, dată asupra raportului ministrului afacerilor­ străine, simtă numiți cu începere de la i A­­orile viitorii. D. Gr. Paleologu, șefă de cabinetă, în loculă d-lui Al. Ghica, trecută în altă funcțiune. D. P. Rossi, șefă de biuscă, în loculă d-lui Paleologu. D. D- Mânu, ajutoră și bibliotecară în loculă d-lui Rossi. Inserțiuni și reclame 187 J, Marte â ®. Domnule redactare, Ve rogă se faceți a se publica în<Jîa* rulă d-vóstră Românulii respunsului de mai josă, ce’să adreseză redacțiunii Bi"*•­serica Română. Primiți etc. Prot­ieră de Tecuci, O. Dimitriu Ben­­iomu. D-lm redactare­ală fiiarului BISERICA* ROMANA Prin­­ fiarulă d-vostră de la 14 curentă No. 22, la felurimi îmi atribuiți că Va$î fi respinsă foia d-vostră, și cu acastă p­­ensiune vorbiți și despre calitățile mele ca funcționară, îmi permiteți dorit a ve spune, spre restabilirea adevărului, că n’amü cea mai mică cunoștință despre înapoiarea foiei d-vostră. Pate se fie din altă parte. Fără se vă convingeți bine easă mă gratificați pe mine eu nisce epitete ce nu le merită! Publicată de aicea, și ori­cine mă cu­­nosce, vă va spune dacă efi potă fi cla­sificată în rândul­ aceloră în care d­v-. me puneți. Ce este dreptă, amfi m­ă servietQ da mai multă timpa făcută cu Prot-iereă, în care conș­iința și datoria mea n’au­ fostă câtuși de puțină alterare. 4m. Inp* tată totă de­ una pentru principiile cerute de vocațiunea mea, și amu sprijinită, de câte ori am fi avută ocasiune, prosperitatea clerului. Acestea vi le spună în modulă cele mai evidente: tote actele și f­aptele mele vi le vor­ demonstra toți acei carii me c­unoscți. Suntți dorat, din partea d­v., te No.­­juriului menționată, nișce aprecieri forte eronate, și în numele principiiloră ce le represintațî ve rogă se faceți rec­tificare. Primiți, cu acestă ocasîune, asecțin­­nea deosebitei mele considerațiuni Protoiereă de Tecuci, G. Dimitriu Econom- ACTE OFICIALI. Prin decretă cu No. 610, d. colonelă Pavel Zăgăcescu s’a numită în postură de inspectore generale ale gardei cetă­țenesc­, în locula d-lui colonela Păucescu, demisionată. Prin decretă cu No. 580, s’a încuviin­țată disolvarea consiliului comunei rurale Strâmba, din județulu. Romanați, și înlo­cuirea lui cu uă comisiune interimară, prevăzută de menționatu­l art. de lege, pené la noua alegere. Girante reapund­Storă, P. Băl­ceanu. SOCIETATEA ROmInA DE ARME, GIMNASTICĂ ȘI DARE LA SEMNU. Luni și Marți, a doua pa treia <oli de Pasd, se va face concursă eu premie de dare la semnă, în localida specială, la Cuibu cu Barză. D-niî membrii sunt­ invitați a da a­­cestui concursă, prin presința d-loră în num­eru câtă se pare mai mare, uă ani­­mațiune și ună interesă demnă de socie­tate. D-na Zoe C. Crețulescu, împreună cu fiicele și ginerii sei, pătrunși de cea mai profundă durere, anunță în­cetarea din viață a pie­robitului lor, soră, tată și socru c. CREȚULESCU Ceremonia funebră va ave locă Sâm­bătă, 27 Martie 1871, în cimitimlui Șerban-Vodă la 2 ore după amedi.­­Personele care nu voră fi primită bi­­letulă de invitațiune voră bine-voi a considera acesta ca uă invitațiune.

Next