Romanulu, martie 1871 (Anul 15)
1871-03-26
Ce au facutü deja îndată și chiar la deschiderea Dietei? Stradele Clușiului erau cutreierate de bande strigătore „uniune sau morte“ înaintea redoutului și pe sub ferestrele sale unde se ținea ședințele, asemenea mulțime și strigăte; portă pe sub portă, pe treptele ce duceau la sală, și sala chiaru îndesată, gemea de sbierătorî „uniune sau mórte ;K pretutindene stindarde cu asemene inscripțiune. Cându în sală unu deputata a cititu rescriptulu regescă, la citirea pritului al treilea despre „uniune“, mulțimea, a vijitorulu, care trebuia se asculte „în silentio“, a eruptă în strigăte “uniune sau și acesta refrenu trecea prin ușile și ferestrele deschise ale salei la mulțimea de pe strade. Se autjia și strigăte impaciente cu: nu ne trebuie proposițiunea primă, nici a doua, ci numai a treia. Una alta deputată maghiară, póte pentru ca se liniscescă tumultulii, în realitate casé cu altă intențiune crise; că e numai greșala de până că „uniunea“ s’a pusă jertio loco. Déru cându unü altü deputata a voitu sĕ vorbéscu la ordinea proposițiunilor și regescu, mulțimea tună, „uniune“!, și cându deputații Iași cerură ca rescripturi se se desbată mai ântâiu în secțiuni, după usura legală de pene acuma, ca așa se se póte studia cestiunea și se pote vorbi în cunoscință de causă—mulțimea urlă: „uniune“!, și când a una deputata de nașcere română a cerută in articularea națiunei Române—mulțimea lbieră: „uniune", și cândü deputații secui pretindeau că înainte de pertractarea „uniunei“ ,se se delibere asupra gravaminelorü stauilor — masa auditorilor, totüdeuna și de atâte ori sbiera „uniune“!— In urmă, cândü una alta deputata cerea ca se se entinde „uniune necondiționată“ și numai decâtă, și cându una alta deputatu vorbi cu uă patimă, înverșunare și înfruntare asupra Sarilor și Româniloru—mulțimea repetă refrenulü sea fatală—și atunci, în aceste momente, în aceste împregiurărî, s’a decisu „uniunea“, căci strigândă mulțimea, fâlfâindu stegurile, fluturândă peleriele, bătându în palmi și zuruindu săbiele, a strigată că din trăznetul „uniune, uniune séu mórte!“ Și atunci, în acestü momentu tulburătoria și amenințătorii, unü deputata maghiară, uitându’și de demnitatea sea de matură (!) legislatoria sărită la feresta sălei ce ținea la stradă, și de acolo a sbieratu la mulțimea undulante pe strade: „uniunea e făcută!“, și mulțimea atât zi în sală câtă și afară pe trepte, pe sub portă, pe strade, de nou a erumptu în refrenulu fără încetare de „uniune, uniune“ ; și totu atunci, în acelü momentu de frenesie sălbatică, una alta deputată maghiară sare în mitjloculu sălea, alerga la biuioulă președintelui și împlântă acolo una stindarda maghiară cu inscripțiunea „uniune“. Scomptulă era înfricoșată—și acuma nu se mai scia cari suntu deputații, care este auditorulu, unde începe și unde termină recintulă între care „nemo, nisi membra dietae admitantur" ? Era una haosü, una sbieretü, o turbă— și dieta nici la începută, cu atâta mai puțină acuma putea se semene o sală de consultare matură și liberă; era o nundine viforoă, uă imbunzelă, una mersu și una venită înecată, și țipete continue. Mulțimea de pe strade striga se vedă pe deputata sala Schmidt, și pe episcopula română Lemeni, și ’i luară din sală, și ’i duseră în spate la porta redoutului înaintea tumultului sbierătorii, și le puseră în mâne stindardulu maghiară cu inscripțiunea maghiară „Unió vagy halal“ (uniune sau morte); și bieții bătrâni, cu mortea asupra capului lorü aă trebuită se vorbesc la turba furibundă după placula ei. Deputații toți, sfaturile și ordurile, au părăsită sala, mulțimea după ei Cu stindardele ce le luaseră din sală și intasificați Și „uniunea“ asta-felu s‘a făcut el; CS asta-felu s’a proclamații; asta-felu s’a enunciatu. Tote cu ochii mei le-am fi vedutu; tóte cu urechile mele le-amü auditu; jură pe ele ! Și acuma se ne întrebămă : Unde s’a observată aci a) ordinea proposițiunilor regesc; b) ordinală din rescript ca proposițiunele se se pertracteze conformi articlului XI, de la anul 1791, cu cuviință, cumpetit și bună ordine; c) prescriptură acestui articlu, că între recrietulü pentru deputați numai ei se admiră, erá ascultătorii în silență se fiă ; d) prescriptihl articlului X, de la anul 1791, că obiectele dietei cu debita și legale libertate se se pertracteze ? (Va urma). ROMANÜLU 27 MÁRTID 1871 mai de măiji în biserică că cu limba latină poți călători prin totă lumea. Poftimü, coboră-te deră, și călătoresce mai departe! •B * *Familia). 287 FELURIMI Bomba primă cu care admirabila cultură nemțască salută Parisulu majestosu și în miseria sa, din întâmplare că fu în odaia unei sermane văduve, care n’avea alta tesaură de câtă copilașul ă séa. Bomba nemilosă atinse chiar pe acesta copila. Ilustrațiunea nostră din numeralii de față represintă acelt momentu, în care mama speriată își zăresce copilul, rănită. Penelula pictorului vorbesce mai elociate, de aceea nici ne depunemn pena. * * it Camü scriea Walter Scott romanurile sale la unu ce curiosü în istoria literaturei, că Walter Scott a scris romanurile sale cele mai interesante; „finanțata de la Lammermoor, „Montrose“ și „Ivanhoe“, pe timpulul acela, când densula suferea cele mai mari dureri de stomahü. Walter Scott își compunea romanurile sale făcând fl în pată, și le dicta sou lui Ballantyn sau lui Laidlaw. Mai totűdeuna acesta din urmă era ocupata cu dictările aceste, fiindu îndemână, căci Ballantyn ’lü cerceta, fórte rara, ne avându mare plăcere și paciință se asculte și se seră ore și bile întregi. Câte uă dată, când dicta Scott, se intâmpla că ’nu coprindea mai tare durerile sale de cari suferia, și atunci se necăja tare, nu pentru durerile maltratătore, ci pentru că se conturba în ideiele sale. Apoi alinându-î-se durerile, cu plăcere deosebită era aptica firulu composițiunilor sele, și continua a și dicta opula. Laidlaw de comună ’Ii cerceta dimineța la 10 ore, pe timpulu acesta Scott deja și-a creată în spiritulü său scenele cari avea se le dicteze, și așa, fără a se perde timpu, lucrulü curgea răpede. Frumusețea scenelor sale depindea multă și de la disposițiunea lui bună seü rea : ele nu cerea cuvintele și nu ’și alegea multă espresiunile; dictarea lui curgea ușoru și fără întrerupere. Laidlaw eneră că, scriindO elü, complicațiunea scenelorü într’atâta ’lu interesa, încâtă se întorcea către densulü dicendu’i: „Mai departe, maestre Scott, mai departe!“ la ce apoi dânsulu ’î respundea, că: „încetă, amice, încetă! Sciîdoră că mai ântâiă trebuie se și compună.“ Uneori durerile de stomacü ale lui Scott erau peste măsură mari, și atuncea se scula ca turbată din patula scu, déru nu înceta toră șî a dicta, énsé ceea ce dicta in momente de aceste, era chiarü așa de îngrozitorul ca și suferințele séle. [ * $ Una țărână ducea pe unu capelana in căruța sea. Dă-dată eî ajunseră intr’una gloda (tina) mare, de unde caii nu putură scote trăsura. Țeranulă, vedende că tote încercările sunt în zadaru, se coborî și dise capelanul : — Părinte! — Ce? — Soiî d-ta latinește ? — Soiü, dorü pentru ce ? — Pentru că popa nostru ne-a spusă Ciuma în Times din 7 Fevruarie : Intre silințele necesitate de aprovisionarea Parisului, cele ale casei Peck Freau C.la Londra sunt remarcabile. Acesta importantă fabrică de pesmeți a esportată pentru Paris în săptămână de 4 Fevruarie oă cuantitate de 1,669,670, kilograme pesmeți pene la Î1 Fevruarie 1,544,900 pesmeți, și pene la 18 Fevruarie 1,298,100 pesmeți, în totale 4,542,670, kilograme pesmeți compuindu-se din 45,000 lătji și buteie intr’una intervale» numai de 3 săptămâni. :an* Asupra navigațiunii și comerciuluĭ pe Dunăre, gasimü în Informațiunile de la Galați următorele amenunte : Navigațiunea pe fluviulu nostru, Dunărea, devine din ce în ce mai animată; după batelila Maude kelice, primulfi sosită din Anglit era în astă primăveră, urmară apoi Mabel, Tynedal, Thetis, Millan, și ’n fine Sâmbăta trecută ne sosi și uriașulă batele englesă Moldavia, încărcată cu manufactură, sorfi și mașini; cele de mai nainte ne aduseră coloniale și manufactură. Millan a suferităare care dificultăți la suirea Dunărei, dreptu Tulcea și Saccea, fiind aruncată pe uscată, încătu simți necesitatea a-șî ușura povara, descărcândă din mărfuri prin alte vase. Batelele companiei dunărene încă sosescu câte 2—5 pe septemână, din care zilele acestea veniră Sulina și Ismailu. Din susul fluviului veni Radetzchi, Árpád etc, cu mărfuri și sumă de pasageri. De la Odesa una singură batelă rusescu ne-a visitatu péne acuma portulă nostru. Micele batele și remorcher, ale comercianțiloru noștri din Galați, se vedu di și nópte brasdândă undele Dunărei, în tóte direcțiunile și târând după ele navele încărcate, ce din lipsa vântului favorabile nu poțți urca fluviul, precum și multe șlepuri. Din vasele cu pânză a sosită pene acum și vr’uă câte-va au pusă poște pentru încărcarea cerealelor și. Miculil comercia alü detailiștilor, a începută a deveni activă, face pe bieții speculanți a’șî scote mânile din síne, unde le-a ținută mai totă iarna!. .. Anulă acesta avurămă în adeveră uă idrnă teribilă și ciudată, care ne făcu a simți multe cheltuieli și daune, grație că acumii de câte-va zile timpulă s’a restabilită puțină și lumea începu a scăpa de greutățile ei, deschidendu-se sfera de acțiune. De ieri dimineță sérai s’a schimbată, încependă a plea cu lapoviță. Aflămu cu plăcere că convențiunea închiriată cu Rusia și Austria pentru curățirea Prutului spre înlesnirea navigațiunei pe elfi, urmeză a fi în curenda pusă în aplicațiune: în Galați va resida autoritatea mistă pentru întreprinderea și esecutarea lucrăriloră d’uă-camă-dată provisorii. D. colonelă N. Steriade se dice a fi numită ca inspectore. Prin decretă cu No. 580, s’a confirmată primară ală comunei Huși, d. Vasile I. Nicolau, era ajutore d-niî Petru Pivniceru, N. Constantinescu și Vasile Mircea. Prin decretă cu No. 599, din 13 Martă, 1871, d. colonelă Pencovici Eustațiă s’a numită directore ale scalei militare, în funcțiunea aflată vacantă. Prin decrete cu data din 19 Martie curentă, s’dă numită : D. N. Oromulo, președinte la tribunalulă Vâlcea, în loculă d-lui G. Tufénu; D. I. Bucșănescu, jude de instrucțiune la același tribunalil, în loculă d-lui C. Meculescu. Prin decretă cu No. 579, d. G. Protopopescu, fostă jude instructore la tribunalulă Argeșă, s’a numită jude instructore la aceiași tribunală, in loculă d-lui Ion Furduescu. Prin decretă cu No. 569, s’aă numită: D. N. Lafari, procurore generale la curtea de apelă din Focșani, în loculă d-lui Eugeniă Filipescu, demisionară; D. Stefan M. Petrescu, jude instructore la tribunalulă Doljin; D. Alesandru Givitu, judecătore la plasa Branișcea, județulă Iași; Prin decretă cu No. 572, sau numită: D. G. Turtunescu, fostă ajutoră de grefă, jude la ocoluluI I din orașul Brăila; D. C. Bou, fostă ajutoră de jude de plasă, ajutoră judelui de la ocolulă ală 2-lea din orașulu Beriad; D. N. Rădulescu, ajutoră ală judelui de la ocolulă I din orașul Ismailă; D. V. Cooșescu, ajutoră ală judelui de la ocolulă ală 2-lea din orașul Pioiescu. Prin decretă cu data 23 Martie, 1871, D. M. Mitilineu, actualele șefă de divisiune, este numită secretară generală și directore ală cancelariei; D. C. Bellio, remasă în disponibilitate, va fi chiămată la uă altă funcțiune. Prin decretă cu data 23 Martie 1871, D. Carp Constantin, locotenentă la 2 Octombre, 1867, întărită definitivă în funcțiunea de căpitan, comandantele companiei de gendarmi pedestri din Iași, se înalță la gradul de căpitană în funcțiunea ce ocupă. Căpitanul Carp va lua rându, cu căpitanii numiți prin înaltul nostru decretă cu No. 528, din 10 Martie curentă, la rândul alegerii în seria 50-a, eră locotenentul Măntulescu, înaintată prin acela înaltă decretă, va lua al douilea rându ală vechimii în acea serie. Prin decretă din 20 Martie curentă, d. C. Aricescu, fostă directore ală domeniilor și pădurilor din administrația centrale a financielor, se rechiamă și se confirmă în acesta funcțiune. Prin decretă cu data din 19 Martiă curentă, d. Ion Zătreanu s’a numită în postură de șefă ală biuroului vamală Buliga, în locul d-lui Em. Zamfirescu, destituită și dată judecăței. Prin decretă din 20 Martiă curentă, sub locotenentulă Mironescu Constantină, din escadronul Il dorobanțiloră, districtulă Putna, se pune in posițiune de reformă pentru greșeli grave în contra onorei. Prin decreta cu data din 20 Martie curentă, s’dă numită in funcțiuni: D. G. Ludescu, fostă președinte al tribunalului Dâmbovița, președinte la același tribunală. D. V. Vișanti, fostă jude de instrucțiune la tribunalulă Dâmbovița, judecător de instrucțiune pe lângă acela tribunală. D. A. Alesandrien, procurore la tribunalulă Oltu. D. M. Paleologu, judecătorii la plasa Oltenița, județulu Ilfovă. D. G. Dimitrescu, președinte la tribunalulu Argeșă. D. Petre Scarlat și Racozi, substitută la tribunalul Putna. D. P. Bezeanu sa numită judecătoră la plasa cu târgulă Ocnele-Mari. Prin decretă cu No. 613, dată asupra raportului ministrului afacerilor străine, simtă numiți cu începere de la i Aorile viitorii. D. Gr. Paleologu, șefă de cabinetă, în loculă d-lui Al. Ghica, trecută în altă funcțiune. D. P. Rossi, șefă de biuscă, în loculă d-lui Paleologu. D. D- Mânu, ajutoră și bibliotecară în loculă d-lui Rossi. Inserțiuni și reclame 187 J, Marte â ®. Domnule redactare, Ve rogă se faceți a se publica în<Jîa* rulă d-vóstră Românulii respunsului de mai josă, ce’să adreseză redacțiunii Bi"*•serica Română. Primiți etc. Protieră de Tecuci, O. Dimitriu Beniomu. D-lm redactareală fiiarului BISERICA* ROMANA Prin fiarulă d-vostră de la 14 curentă No. 22, la felurimi îmi atribuiți că Va$î fi respinsă foia d-vostră, și cu acastă pensiune vorbiți și despre calitățile mele ca funcționară, îmi permiteți dorit a ve spune, spre restabilirea adevărului, că n’amü cea mai mică cunoștință despre înapoiarea foiei d-vostră. Pate se fie din altă parte. Fără se vă convingeți bine easă mă gratificați pe mine eu nisce epitete ce nu le merită! Publicată de aicea, și oricine mă cunosce, vă va spune dacă efi potă fi clasificată în rândul aceloră în care dv-. me puneți. Ce este dreptă, amfi mă servietQ da mai multă timpa făcută cu Prot-iereă, în care conșiința și datoria mea n’au fostă câtuși de puțină alterare. 4m. Inp* tată totă de una pentru principiile cerute de vocațiunea mea, și amu sprijinită, de câte ori am fi avută ocasiune, prosperitatea clerului. Acestea vi le spună în modulă cele mai evidente: tote actele și faptele mele vi le vor demonstra toți acei carii me cunoscți. Suntți dorat, din partea dv., te No.juriului menționată, nișce aprecieri forte eronate, și în numele principiiloră ce le represintațî ve rogă se faceți rectificare. Primiți, cu acestă ocasîune, asecținnea deosebitei mele considerațiuni Protoiereă de Tecuci, G. Dimitriu Econom- ACTE OFICIALI. Prin decretă cu No. 610, d. colonelă Pavel Zăgăcescu s’a numită în postură de inspectore generale ale gardei cetățenesc, în locula d-lui colonela Păucescu, demisionată. Prin decretă cu No. 580, s’a încuviințată disolvarea consiliului comunei rurale Strâmba, din județulu. Romanați, și înlocuirea lui cu uă comisiune interimară, prevăzută de menționatul art. de lege, pené la noua alegere. Girante reapundStoră, P. Bălceanu. SOCIETATEA ROmInA DE ARME, GIMNASTICĂ ȘI DARE LA SEMNU. Luni și Marți, a doua pa treia <oli de Pasd, se va face concursă eu premie de dare la semnă, în localida specială, la Cuibu cu Barză. D-niî membrii sunt invitați a da acestui concursă, prin presința d-loră în numeru câtă se pare mai mare, uă animațiune și ună interesă demnă de societate. D-na Zoe C. Crețulescu, împreună cu fiicele și ginerii sei, pătrunși de cea mai profundă durere, anunță încetarea din viață a pierobitului lor, soră, tată și socru c. CREȚULESCU Ceremonia funebră va ave locă Sâmbătă, 27 Martie 1871, în cimitimlui Șerban-Vodă la 2 ore după amedi.Personele care nu voră fi primită biletulă de invitațiune voră bine-voi a considera acesta ca uă invitațiune.