Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)

1871-11-19

ANULU ALONUI SPER ț!!02LB Adnîni»tra lmea ín Pasagiaiu Romilin. No. I.—Redact,iwnca Strada Celțea, No. 42, VRESOE ȘI VEZ PUTÍI ABONAMENTE IN CAPITAUL : umuană 48 lei; șass lun! 24 l»i trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTS : um ană, 68 lei; șase luni 29 UI trai luni 15 lei; uă lună 6 lei Abonamentels Incepű la 1 și 16 ale lunei Unnexemplarű 20 bsni. francia, Italia și Anglia po trimisîru franci 20 Austria și Germania trimestru 7 îl. arg. (18 franci : ANNJîJ TIXTEI Raundnrl, pagina IV, linia SO liters — 10baci sBârțiennl și reclame, pag. XII, linia 2 tei , ~ Scpiporile și orice trimitere NEFRANCATE vor f REFULATE.republicate se vor arde. SE fI VICIU TELEGRAFIC AKU Ronwi S,l.< Viena, 29 Noembre. — „Noua presă liberă“ publică circulara lui Andrassy cu data 23 (11) curinte, prin care cancelariulu imperiului esprime convingerea că politica prescrisă ’n modă irevocabile pentru Austria tnbură se fiă politica păcii, sinceră și tare; elfi demonstră c’Austria nare nevoie de creșcere teritoriale și declară că nu se va depărta de calea urmată de predecesorele seă. Bruxelles, 29 Noembre. — Circulă st o motula că Anethan și alți patru miniștrii ’șî-au dată demisiunile. Berlin, 29 Noembre. — Bismark e indispusă de ieri napte. Constantinopole, 29 Noembre. — Se așcuptă oă schimbare completă a cabinetului. D. Doctore Dumitrescu Severénu ne trimite uă epistolă pe care o publicămă mai la vale. Uă mică lămurire vomă da asupră’î, este naturale ca uă-dată ce se schimbă direcțiunea Gazetei, medico-chirurgicale, d. Dimitrescu se țină de d letoria d-sele di-a face cunoscută acesta; ese énse aemene de detoria nostră de-a lămuri că de și d. Dimitrescu a luat o rapotulă se precede conclusiunile Congresului presei române ca oă lucrare proprie a d-lui Holban, totuși în realitate acelă raportă era lucrarea comisiunii ș’a d-lui Holbănn ca raportatore ală iei. București, JS Brumare. pilele acestea ține Stată mică prin întinderea sea teritoriale, însé mare prin avuția și gradul de civilisațiune la care a ajunsă, ne-a dată unul din acele învățăminte pe cari că națiune are rare ori ocasiunea de-a le dobândi. Acestă Stată este Belgia, și învâțământulă este cu atâtă mai prețiosă, cu câtă se scie că ea a servită de modelă instituțiunilor nóstre constituționale. Este ună numără îndelungată de ani de cândă Belgia trece în opiniunea sumei întregi ca ună modelă de Stază constituționale, ea trece totă două dată ca ună modelă de ordine. Apoi se nu se uite că în ultimii ani, grație spiritului de estremă toleranță și ordine a Belgianilor, eî cădură suptă domnirea clericaliloră, cariusăndă în alegeri de] miijloculă obicinuită ale celor slabi, de violență, și folosindu-se pentru acesta de spiritură pacinică ală Belgianilor, parveniseră a dobândi supremația în puterea legiuitóre ca și a cea esecutivă. Însă, ca totă ce este reacționară, ca totă ce primesce a se rădica prinuă putere factice și violente, clericalii aduseră încetă încetă cu dânșii gheșefturile și actele imorale, așa cumă amădice convențiuni Bleichröder, Oituză, etc. etc, și chiar mai puțină decâtă atâta: numirea în funcțiune a unoră omeni acuzați de-a se fi mestecată în afaceri imorale, cumă bunioră amă putea cita mulți la noi.* Atenei dispăru gradată apatia Belgianilor, și aceaașî poporațiune Bruxelles, din care oă parte făcuse demonstrațiunea contra lui Victor Hugo, duse acumă cu mare larmă, cu violență chiar înaintea palatului regale și naintea Parlamentului plângerile sale contra imoralității clericariforă. Causa agitarilor, cari în cele din urmă turburară în timpă de două file capitala Belgiei, s’ar părea din nefericire ridicolă celoră mai mulți Români. E că o în căte-va cuvinte. Unu ore d. Langrand, clericală și speculantă de felulă lui Strousberg și compania principilor prusiani, întreprinse in Belgiană afacere financiară, care în apariția avea de scopă înlesnirea claselor serace și agricole mai cu sumă, de la care în faptă era uă hoție sistematică,— cumă bună oră operațiunea promeseleră din Bucuresci, — prin care se supunea unui adevărată imposită mai cu semă proporațiunea agricole, în favorea inițiatorului și a consiliului sef de administrațiune. Nu este aci loculă a desfășiura mersul acestei coțcării, patronată de însușî Papa prinsă anume bulă și susținută de papi și reacționari; este destulă se spuneam că după ce se adunară misune, banii se mistuiră cumă se mistuiră de principii prusiani cele 245,160,000. Se încetă apoi plata obligațiunile, întocmai că în gestiunea Strousberg, și ’n cele din urmă se declară falimentulă, ceea ce nu voi să se facă principii prusiani. Gestiunea este acumă printe naintea justiției belgiane. Acestă afacere, cu neasemenare mai puțină gravă decât c Gestiunea Strousberg la noi, cu atâta mai multă că nare nici ună raportă cu străinetatea, desceptă totuși un mare iritare în Belgia, mai cu semă contra clericaliloru. Toți cei ce luaseră parte în coțcărie, fură stigmatisați de opiniunea publică. Printre dânșii se afla și ună d. Dedecker, fostă mare orator, ministru, fostă deputată și cea a cenu’lă a oprită avst de-a intra în gheșeftară Langrand; —la noi se vede acesta forte deși), fără ca se fiă privită ca ună scandilă publică.— Ea se fi ndă că acestă Dedecker se scie bine insinui prin felurite tripofagiuri,—cea a ce nu este necunoscută unoraa din omenii noștrii politici— sfiindu mai cu sumă că aparține și eli coteriei clericale, guvernulă nu împărtăși în privință’ părerea opiniunii publice, și’să numi guvernareală Limburgului. Acesta numire produse uă indignare generale, cea a ce este aprópe necunoscută la noi, cumă avurămu ocasiunea de-a ne convinge cândă se aduse la milă din cele mai înalte posturi ale Slatului acela ce avea mânele încă mânjite de sângele și torturele de la Cuca-Măcăi. Și, ceea ce este încă și mai necunoscută la noi cari pretindemă a fi luată pe Belgia de modelă ală instituțiunilor nóstre constituționale, lu interpelarea ce d. Bara, fostă ministru liberală și actuale deputată, adresă ministeriului, cerându’i sema două asemene numire. La noi s’ar fi disă că acésta este oă încălcare a prerogativei tronului, ministrulă ar fi strigată că n’are una deputată dreptul ă de-a face să asemene interpelare, și actualele președinte al Camerei ar fi sunată clopotulă. In Belgia interpelarea se făcu, și ânsuși ministrulă clericală respinse, nu contestându’i legitimitatea, ci cântândă a reabilita pe Dedecker și a justifica numirea sea. Nu înseră asemene justificare cerea opiniunea publică, ce se exprimase în cînulă Parlamentului prin interpelatare și afară prin mulțimea compactă a poporațiunii capitalei, ce se adunase în jurul Camerei la strigătură de a trăiască Bara! strigătă care, după ce se află responsulă ministerialul, se uni cu acela de josă ministerială! Aceași mulțime, nemulțămită de Cameră, se duse apoi naintea palatului regale și ceru cu strigăte teribile de misiunea ministerialul. Aceste manifestări iritate ținură două file; sânge nu se versă; regele nu voi se impună voința imorale a ministeriului seă prin puterea baroniteloră, și cu nesocotiri a manifestărilor opiniunii publice. Ficilă înțeleptului Leopold nu făcu tocmai contrariulă de cea ce exprimaă manifestările publice, cumă aă făcută alți principi dișî constituționali: poporului ce striga : josă Dedecker! elă nu respunse, cumă făcură alții, prin strigătură de sosa Dedecker! Foia oficiale belgiană publică demisiunea lui Dedecker, și liniștea se restabili. Opiniunea publică énse tată nu era pe deplină satisfăcută , poporul strigase jasă ministerială! pentru că se săturase de esploatarea clericalilor. La acestă strigătă respunde serviciul nostru telegrafică, care ne comunică astăzi demisiunea ministrului Anethan ș’a patru alții. Nu întemnițări, nu bătăi, nu bâte, nu baionete, nu procese criminale urmară la Bruxelles manifestărilor poporului înaintea palatului regale, ci tocmai din tra demisionarea lui Dedecker și a conministeriului. Astăfelă totală reintră în liniște, ordine și încredere. Ce învățământă, și pentru cei ce suntă datori se se esprime, și pentru cei ce suntă déíori se ’nțelagă imperială. Ungaria va deveni centrală acestui mare imperiu dunărenii, pe csre omenii de stată maghiară fle viséza de multă. Acestă noă imperiu, numai dé ea n’ară vria se aibă uă spre ca și ală Turciei, va trebui sa se sprijine pe ună vecină puternică, care va fi Germania, uă Germania care va ’ncepe la marea Baltică și nu se va opri decât la marea Adriatică. Ieri, 17 Noembre, la 4 și jum. ore séra, d. Vasilescu, procurorele tribunalului Illovă și d. jude de instrucțiune Populenu aă făcută perclisițiune la administrațiunea diariului umoristică Ghimpele și la domiciliul ă d-lui administratore, spre a găsi manuscriptele numărului de Duminică, 7 Noembre și mai cu deosebire originalulă poesiei Cucuvaia. Negăsind o nimică, închisiara ună prescriptă-verbile prin care constatară acesta. Aflămă că d. prefectă ală poliției ară fi chrămată alaltăieri de 3—4 ori pe d administratore ală Ghimpelui și pe litografulă d. Baer, interdicându’î d’a mai desemna caricaturi acestui siamă. Sermană constituțiune! Francesiî, cari locuiescă în Bucuresci, am concepută ideia d’a celebra ună seviliă funebru ’n memoria compatrioților- loră, căluți cu gloriă pe cămpulă de bătată la Villiers sur-Marne, în memorabilele dile de 30 Noembre și 2 Decembre 1870. Acestă servițiă se va celebra ’n capela episcopatului catolică. Sămbata viitóre, 2 Decembre st. n , la 10 ore dimirnața, și va coincidă cu celu ce se va ține ’n aceași di la Villiers-sur-Marne, după cererea orașiului Paris. Ne grăbimă aace cunoscută acesta unanimeleră simpatii francese din capitala Romăniei. Roșia. De la St. Petersburg se scrie următorele : „Numirea comitelui Andrassy ’n postură de ministru al afacerilor esterne în monarcia austro-ungară a fostă primită c’un mare mirare ’n cercurile politice și oficiali rusesci. N'a mă fi departe de adevere, de ea chiară amă afirma că înarmările ordonate de guvernul țarului suntă în parte consecința acestei numiri. Gazetta Bursei vede ’n ajungerea la acestă poștă a bărbatului maghiară uă victoriă repurtată da d. de Bismark în ochii căruia cornitele Andrassy trece dreptă omulă ce îi trebuie spre a ’și esecuta unul din planurile sale, transpunerea centrului de gravitate al Austriei în Ungaria, spre a înlesni desvoltarea Germaniei. Provinciile germane ale Austriei, și póte și țerile cehe, vor fi ’ntrupate cu După Joia Golos, e vorba d’a se mai consacra, pentru lucrările fortăreții Brest- Litiwski, o nouă sumă de 175,000 ruble. Piar iele ruse sunt pline cu diferite amenunțe, cari tate concură a forma oricuivă tristă ideiă despre administrațiunea drumuriloru de seră rusă. (Coresp. Slave). Francia Cu ocasiunea unui banchetă comemorativă, dată la Saint-Quentin, în ziua aniversării eroicei apărări a acestui orașiă, d. Gambitta, respundendă d-lui D<sfosset, membru al consiliului municipale, ă pronunțată ună discursu care a făcută obiectulu celoră mai simpatice aprobări din partea diameloru republicane. Prin acestă discursă energiculă omu de stată afirmă, încă vă dată, programa’ bine cunoscută ’n puntele cele mai esențiale. D. Gambetta respinge imputarea ce se face atâtă de desu republicaniloru, că suntă numai că partită d’oposițiune, ére nu și de guvernare; cere ’nvâțământură gratuită și obligatoriu; separarea bisericei de stată, măn țineri a Republicei, singura ’n stare d’a pute favorisa deslegarea problemelor sociali etc. Le Francais anunță că bonapartisti ’și mărescă din di în di uneltirile agitatore și propaganda soră neobosită. In Paris și ’n provincia aă cu dânșii uă mare numără de diame, ale câroră redacțiuni le aparțină esclusiv minte, uă agință care le respeciază din Paris corespondințe pline d’acusațiunile cele mai calomniesc ’n contra adunării ș’a guvernului. VINERI, 19 NOEMBRE, 1871. ^uskwezä-te șz vraf n ■v-tCSn rissest]• ^ OHA K mA fK BUCÜRESSul, la Admintetrațiunea durlului. IN DISTRICTE, la corespondințil ce î ’ și cu. pota Pentru Anunțiuri a la adresa la s-d isinistrațiane. hR&Ue graiB| Rue 5. 1 Milhoud, 7 E ne ; ovici, Fleischestein și Vegler, acestea se se spuie că aceste presupuneri nu sunt lipsite de adevĕru și totală face a crede că nu se depărteză mai delocă de adevĕru. La Gironde. Rarele diame din Viena cari sprijínea ministerială Hohenwart dar curiose presupuneri despre motivele secrete cari au determinată pe dd. de Brust și Andrassy a se apropria de d. de Bismark și a pune în comună forțele lor, pentru a face să nu reușească politica federalistă. După aceste diarne, guvernul prusiană ar fi găsită, în hârtiele prinse în castelulu d-lui Roucher, documente numerose cari probeza că diferitele personagie politice de Stază ale Germaniei de Sud întreținuseră relațiuni cu Napoleon, cu scopă d’a scutura jugulă prusiană. Se pare că și dd. de Beust și Andrassy figurază printre aceste personagie, victime ale zăpăcelei d-lui de Roucher. D. de Bismark n’a lipsită d’a le încunosciința, prin ajutorul unor indiscrețiuni cu abilitate calculate, că posede do cuminte compromițătore pentru acești bărbați, că le va da publicității decă nu voră grăbi a’șî cere iertare asociându-se cu vederile guvernului prusiană, în ceea ce privesce direcțiunea ce se va da politicei atâta interiore câtă și estemare a Austriei. Acastă explicațiune nelazându-se de câtă pe presupuneri, e evidinte că nu pote fi admisă fără reserve: trebuie cu tote Cestiunea căieloru ferate Strousberg, că cestiune comerciale, a ajunsă a fi cestiunea cea mai politică, atâtă de politică în câtu ministerie și camere se facă și se desfac pentru afacerea Strousberg. Vină la putere aceia cari se manifestă în favorea iei, cadú de la putere aceia cari suntă în contra’I, déci nu voiescă a trăda interesele țerei. De trei ani de bile se bate cu ciomagulă țara legale, se împușcă chiară alegătorii ca se alegă deputați credincioși afacerii Strousberg. Țara resiste. După trei ani de zile de luptă, țara legale, ne maivoindă a ’nfrunta îndrăsnețele procederi ale guvernului, ne mai voindă a se lupta la ușia colegiului electorale cu spirii plătiți de guvernă, cari formeza bandele de bătăuși, alegătorii abținându-se în mare parte de la votu, prin falsificarea celor mai multe colegiuri electorali, guvernulă credu ca isbutită și presintă camerei Rumosa convențiune care fu respinsă, pe urmă presintâ conversiunea care târâiși fu respinsă și atunci chiară acea cameră, care era făcută pentru legitimarea hoțioloră companiei Strousberg, deternă rotă prin care se resisia acea concesiune. Guvernul Prusiei ne-a amenințată și puterile străine ne-aă susținută în dreptul ă ce aveamă, în facia unei companii, care se deosebie prin sustragerea depositului, și nu permiseră Prus el a se amesteca în afacerile mistre interiore, cu tote că putera esecutivă ne amenința cu intervenirea puteriloru, și cu invasiunea Turciloru în favorea acestei companii. Astăzl înșiși acționarii prin noulu loră actu de concesiune, pe care l’a adusă guvernulu, recunoscu că noi nu eramă detorî a plăti cu ponulă și că voră urmări ei pe foștii concesionari, precumă unii dintr’ânșii i-aă urmărită șiaă și dobândiră sentințe favorabile la judecătorii de pace din Berlin și se índatorezá a’l urmări asemene și pentru restituirea depositulu sustrasă de dânșii. Cândă dâră acea cestiune, care fusese atâtă de amenințătare pentru csistința nostră naționale, era terminată, cândă n’aveanm de câtă se plătimu costală lucrărilor, ca se terminămu cu astă concesiune și tândă trebuia se renunțămft pentru totudeuna a mai da concesiuni la străini, ca se nu le mai dămă ocasiune a se amesteca în afacerile nóstre interiore, guvernul a presintă din nou aceașî cestiune supt altă formă, uă nouă concesiune din partea detentoriloru cu condițiune, cari nu numai că suntă fórte împovărâtore pentru statulă nostru, dară ne pună în posițiune a nu ne mai puté desface de stăpnirea străinilor. De astă dată noi înșine de bună-voie, ne-amă vinde prin acastă nouă concesiune, dândă în disposițiunea loră tóte veniturile țarei nóstre și garantându ună capitale cu 122 milione mai multă, ceaa ce va fi ună actă de înaltă trădare. Proiectul de lege ală căteloră ferate presintată Camerei din partea acționarilor, nici nu se pote lua în considerare căci este uă nouă concesiune, și acționarii n’au dreptul ă a urma lucrarea de câtă în marginile concesiunii primitive.