Romanulu, decembrie 1871 (Anul 15)
1871-12-01
ANDLAL OIWOI«SPRE»pROBLE Idjaim tot ca banca in Panagunlst Somânil. No. 1. Roll&blanca Strada Calțea, No. 42. MERCURI, 1 DECEMBRE 1871. ^OBSCE ȘI VEI JUTIc ABONAMENTE IN CAPITALE: «oftaim «8 lei; pece lun! 24 ltl trei luni «2 lei; 1 lună 5 lei.N DISTRICTE : unu ann. 68 lei; pece luni file!« trei luni 16 lel;uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale luznd Unüepen^lara 20 beai. francia, Italia și Anglia pe trimistri franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fî. arg.18 franci..^NUKqpiTJKÎ iaaEțluj:, pagina IV, linia S0 litere — 10 baci marțienni ți reflame, pag. III, linia 2 lei — — teraorile și ori-ce tr’miteri NEPRANCATE TORO ÂJÎT7BA.TB — l ti.lel* republicate ae ror4 ard« Organele de publicitate din capitală: „ 15 om .hui i, „Columna lui Traiano“, „Orientulu“, „Telegrafulu“, „Popornlu“, „Suveranitatea naționale“, „Ghimpele“ și „Caracalu“, după nă înțelegere comună, convocă, pentru dina de Duminecă, 5 Decembre, la orele 12 dina, în sala Slatineanu, uă întrunire publică în cestiunea concesiunii căieloru ferate, pendinte la Cameră. SEPS.VICIU TELEGRAFIC ALiU ROILAXUIl I.» Viena, 11 Decembre.—Direcțiunea generale a esposițiunii universale desminte categorică scomptată ce se răspândise că esposițiunea se va amâna. Francfort, 11 Decembre. — Convențiunea adiționale, anexată la tratatul de pace, s’anchiriază astăzi între plenipotențiarii Franciei și ai Germaniei. Londra, 11 Decembre.—Principele de Galles a petrecută noptea forte neliniștită ; simptomele și mai grave s-au arătată din nou ; starea bulei sale e mereu precarifi. (Servițiula privată ale Monitorului). Petersburg, 8 Decembre. — Cu ocasiunea serbării ordinului St. George, imperatorele a rădicată următorulă toasta: „In sănătatea imperatorelui Guilhelm, a mai multor cavaleri de St. George și In acea a cavalerilor, ordinului nostru militară din armata sea, suntă mândru de a vede presiuni aci nisce represintanțî atâtă de demni ai acestei armate. Speră că amiciția intimă ce ne unesce se va perpetua în generațiunile viitore, precum și și fraternitatea de arme între ambele nostre armate, care dateză de la oă epocă vecinică memorabile. Veisă în acesta cea mai bună garanție pentru menținerea păcii și a ordinii legale în Europa.“ V Bucuresci, gr . "Concesiunea Bleichröder s’a adoptată în secțiuni; una singură a respins-o; organulă guvernului ne asigură chiaru că 8’a adoptată cu uă mare majoritate, ceea ce cercetândă, ne amă încredințată că este din fericire ună mare neadevără. Acestă concesiune se află acumă la delegații secțiunilor, și a curenda voră începe asupră ș i discuțiunile în ședință publică. Nimică nu pote arăta mai bine gravitatea situațiunii și pericolul de care România este amenințată, de câtă aceste câte-va linie prin cari se relatază posițiunea ce ocupă actualminte cestiunea în Cameră. A demonstra mai multă acestă gravitate ar fi uă insultă pentru uă națiune pe deplină desceptă și care ar face ună punta de onore de-a nu permite nici unui guvernă, nici unui represintante ală iei sc asă din voința iei; în starea éasă în care este actualminte națiunea română vomă mai adauge câte-va observațiunî la cele dise pân’acumu, atâtă în revista nostru politică câtă și într’ună mare numără de articoli speciali, precumă chiară ieri în însemnatură articlu ală d-lui N. Fiera. Mai ântâiă se răspundemă la uă întrebare, ce adesea se face. Arătați-ne cu cifre, neaică unii. In ce acesta proiectă nu e de primită? Se ne fiă permisă a răspunde: ridicolă întrebare! Dară cumă nu vădă cei ca ne facă asemeni întrebări că în privința cifrei oră suntemă lăsați cu desăvârșire la discresiunea nouilor concesionari? In articlul IX din noua concesiune, se zice că societatea acționariloră are dreptul ă a emite acțiuni și priorități suplimentarie, reducende la mai puțină de 7 și jumătate dobânda actuale, adică de a emite obligațiuni tot fi în complută anuitățiloră ce suntă a se primi de la noi; nu se stabilesce ca să nici ună maximum până la care se se pdtă emite acele acțiuni; astfel, nouii concesionari, modificândă după buriură loră placă dobânda, póte se ’și procure ori câtă capitală voră voi, în s comptulă anuitățiloră ce le plăti cu noi. Nici uă clausă a nouei concesiuni, chiar și astăfelă cumă sa modificată în secțiuni, nu stabilesce până la câtă se póte reduce dobânda: daca dacă acesta dobândă se va reduce la 5 la sută cumă se asigură, capitalul de 245,160,000 se va urca la 367,740,000, cumă amă mai arătată, dacă dobânda va fi redusă la 4 la sută, și nimică nu se opune la acestă reducere, căci în Europa se facă operațiuni cu asemene dobândă, capitalură ce se va pute procura cu anuitatea de 18,387,000 va fi de 459,675,000 adică mai mai îndouită de cele represintată de obligațiunile actuale. Prin urmare nimică nură opri pe noui I concesionari de-a întreprinde și alte lucrări cu parte din capitalul, a cărui dobândă o platimă noiară puté pré bine se s’apuce de construită căi ferate în IPrusia sau în Rusia, și după noua concesiune nimică nu le-am putea>ceea, cumuamă <Jisă, nu pune nici uă mar Igine la crescerea capitalului și cu dreptă cuvântă concesionari ne-ar respunde : „ce ne pasă? noi ne facemă lucrările, decă cu din capitalulă procurată prin anuitatea ce ne plătiți, noi putemă întreprinde și alte lucrări, acesta nu vă privesce.“ Se vede dură, cei ce ne ceră cifre positive, că în acésta privință n’au decâtă a scruta décapotă intențiunile nouiloră concesionari austro-prusianî. Suntemă lăsați cu desevârșire la discrețiunea loră. La oservarea ce amă făcută noi că décá în adevără acțiunile suplimentarie se emită pe fisiculă și periciulă concesionarilor, de ce se mai trece acesta în concesiunea cu noi și nu se lasă numai pentru statutele societății acționarilor, organulă guvernului respinse că este necesariă a se pune acesta clausă, pentru că convențiunea închiriată cu noi trebuie se arate intregulu capitala sociale. Apoi ce felă se arata are acestă intrega capitală sociale, cândă nu se spune de locă, câtă va fi, ci din contra se lasă [nouilor] concesionari facultatea de a ’să urca la ori ce cifră? Evndem că argumentulă organului guvernului este absurdă, că prin urmare nu acesta era necesitatea, de-a se vorbi în convențiunea închiată cu noi despre acțiunile suplimentarie. Fiindu că suntemă la articlulü IX ală concesiunii Bleichröder, se facemă guvernului oă întrebare fórte necesariă: * La alineatulă III ală acestui articolă se zihe: „se se repărțiau că suma de 18 600,750 franci garantată de Stată asupra valorii emise în obligațiuni pentru capitalul de 245,160,000, asupra sumei totale a capitalului, etc.“ La prima cifră seü este uă precuge Itată erore de calculă, scănă erore de țipară ; prima ipotese este cnse mai probabile, din causă că aceaași cifră o văzurămă repetită în tote actele oficiale. Erore în total casulă este, din causă , că anuitatea la capitalul, de 245,160,000 cu uă dobândă de 7 lum. la sută, este de 18,387 000 era nu de 18,600,750. Dero se va zice că ultima cifră conține pe lăngă dobâadî, și suma destinată pentru amortisarea capitalului, cu tote că nici asta nu ese socotela ? Pre bine! atunci se se declare acesta categorică, și nu va mai remâne nimenui nici vă îndoaială că și amortisarea acțiunilor suplimentarie este în sarcina Statului română. Prin urmare, este erorea atunci se se rectifice; căci se scie cumă din erore unu ministru de financie, tot fi celă de astăji din nefericire, a dăruită lui Oppenheim, și cine mai scie citi, 600.000 de lei. ș acumă erórea este mai gravă, căci sar repeți în timpii de 90 de ani ș’ar forma frumuși ca sumă de 19,237,500 lei, chiară, făr’a se pune la socotelit nici vă dobândă la acestă capitală dăruită din erore. Nu este freze? atunci ceremă asemene se se declare, care se lămurd^că Gestiunea, care se scit bine cine va amortisa acțiunile suplimentarie. Deputații suntă datori a face guvernului aceste întrebări. Eoă dérii, cândă e vorba de cifre, ce base ne ofere noua concesiune. Rugămă pe cel ce ne ceră cifre mai sigure de câtă cele cari seamă dată pân’acumă se descurce acestă labirintă, care probeza mai bine de câtă ori ce altă câtă de sincere și bine intenționate suntă pentru țară intențiunile puterii executive cândă ne propune noua concesiune. Dera ce avemă nevoie de cifre ! Concesiunea primitivă prevedea cifre positive; ea prescria concesionariloră îndatorirî precise, și cu tóte aceste din causa mișelescii aplicări a acelei concesiuni, din causa permiterii de a se face lucrările după voia concesionarilor, din causa supscrierii unor obligațiuni cari falsificau cu deseverșire testul concesiunii, din causa numirii lui Ambron și mai cu semă din causa epistolei Domnitorului care ’să autoriza, făr’a ave acestă dreptă, a prăda în favorea concesionariloră casa ce’î era încredințată, din tóte aceste cause unde amă ajunsă ! Ei bine, cu cine este a se închiria noua concesiune? tot și cu Prusianii. Cine are a o aplica? totă . . . . Cel cari am aplicată prima concesiune. Și cândă vă concesiune cu neasemânare mai bună și mai precisă decâtă acea-a ce se propune acumă ne-a adusă acolo unde suntemă, unde ne va duce vreuă concesiune care na face de câtă a da nouă și mari avantagie concesionariloră, în desavantagiulă nostru, adică uă concesiune multă mai rea decâtă cea primitivă, acordată totă Prusianiloră, și care are a fi aplicată de aceiași omeni? Cei cari în consciință voră pute da acestoră întrebări ună răspunsă asigurătoră pentru România, se voteze vouă concesiune. Cei cari din contra vecii în totă casulă mărirea perichlui, se se țină rigurosă de votul Camerei de la 5 lulifi. Aveți în mâni viața sau mortea poporului română. Cestiunea drumurilor a ferate, ce s’a pusu la disposițiunea domnielor vostre, are se decidă viitorulu. Condițiunile ce suntu presintate ruinată! Suntemü însărcinați de concetățenii din Giurgiu și din district, ca se re rugă să se bine-voiți a fi ateuți, ca se scăpau viitorulu lorü de prăpastia care amenință. Analele ne spună cumu și pentru ce strămoșii noștril luptau ca se conserve și se facă mare și fericită patria lora română. Fiți adevărați urmași ai lora! Fericire, mărire , așia trebuie să facă adevărații fii ai României. Posteritatea are se judece. Trâiască fiii ei, cari o duce la fericire, la mărire. C. Mateescu, C. Timbescu, Preotulă Demetriă Corbeanu, Preotulă Paraschiva, State Anton, R. Ștefănescu, Filache Vasilescu, loan Stănculescu, Radu Zaharia, Anghelă Anghelescu, Anastasie Stănescu, Alexe Cristescu, A. Stăncescu, G. Radulescu, T. Demetriă, N. Partenopolă, N. Anghelescu, Z. Georgescu, G. lonescu, Apostola Stăncescu, N. Stănescu, D. Pîrlogeanu, D. Tataruță, D. Măguranu, M. Stăncescu, G. Daia, M. P. Neagu, St. Guțe, A. Tătaruță, G. Căsăpeasa, G. I. Bechianu, Iorgu Constantinescu, St. I. P. Nagu, Sava Lazarescu, Gr. G. Carcali, I. Demitriu, A. Iliescu, George Petrescu, M. Popovici, D. A. Spînoaica, M. Rădulescu, D. Vlădescu, St. Mărăcine, C. Radovici, L Atanasiu, C. Nicolaă, I. Guțe, M. Peiu, I. A. Genovici, G. Artiminescu E. Bărăscu, N. Georgiu, G. Bărbulescu, Neagu Stan, I. I. Cochinescu, T. Mărculescu, N. Petrovici, A. Demetriu, A. Demetriu, T. Dancovici, N. lonescu, C. Popescu, Ioan Drăgănescu, D. Albulescu, A. Stoenescu. Celere concesiuni, pendinți în Adunare, Giurgiu venit se grabescu și ei a areta că simțimântul a unanimit ale națiunii e în contra unora asemenea acte ruinătore. E că epistola și petițiunea ce ne trăiaita spre publicare: Giurgiu, 2» Hotmbre D4m redactore ale jianului ROMANULU Domnule redactare, Vâ rugămă se bine-voiți a însera în stimabilele d-v0stă (Jiari) urmatórea petițiune, trimisă prin telegramă onorabilei 1 Camere legislative a României, 1 'la cestiunea drumurilor ferate, relativă Suntă rugate prin acésta tóte (storile ) adevărată românesc! a o reproduce, căci ■ viitorului României este îngagiată în acestă cestiune, și grea e respunderea celoră ce vâdă, audă, și nu-și facă datoria. Trăiescă România! Traiescu fiii sei Români ! ! C. Mateescu, €. Tîmboescu, R. Stefănescu. Onorabilei Camere legislative a României, sprezece orașe și ctbe sose sprel^ere județe, ci tótă țara Districtele cari vorü câștiga teritoriamente, vor perde politicamente. Se va da póte capitalelor depertamentale mai multă vieță mmateriale, déra li se va reduce ețajinaționale prin aglomerarea de strahi. Prin numirea primarilor, locuiitorii comuneloru rurali, cari aveau pene acumu câte una zapciu pe despărțire și nu’lu puteau sătura, voru avé de aci înainte câte unulü pe fiecare comună. Se conteniseră furturile, se răriseră furii de cândă I zapciulu nu mai avea mâna în satu, de cându alesulu comunei avea facultatea se trămițâ pe furi d’a dreptulu la procurore. Acumu hoțiele și hoții se voru îmulți, grijă slujbașilor și ce guvernulu satrapiei! [va numi în fiăcare comună, pentru că seimü noi ce va se clică omu stăpânescu. Acumu voru începe a curge la pașalele județului, ce se voru numi pretori, bivolițele cu pui, putinile cu untu, putinelele cu icre, oitele și curcanii, după vechiulu obiceiu, și mai alesu caii de lusu, ce voru scăpa din Moldova și se voru sprijini la oborele comuneloru din Muntenia, séui cari își voru lua veniü din Muntenia și se voru opri în comunele din Moldova pe noroculu pașalelorfi și subarilorüloru. De aci înainte va începe pentru ciocoi seciulü de auru, era pentru poporu veeiilü de ferü. Acuma slujbele se vor vinde la licitațiune. De aci înainte comunele, fiindu nisce proprietăți ale guvernului, se vor da cu arendă la cine va oferi mai multe. Etă marele scopu ale nouelorü reforme mavrocordiane. Patiința poporului este pusă la probă, națiunea este împinsă sistamaticesce la vă luptă. De va resiste, se va cere póte invasiunea străină, de va ceda, va perde tota cea câștigată în cinciizeci de ani supt domnii indigeni. Periclulă este mare, însă unirea Romanilorű l’am puté conjura. Se vor uui el? Și se vor uni ora la timpu? .■ Avemü încă bărbați mari, unescă-se ca se salve drepturile patriei în periclu, și noi ne vom aduna în jurulü lora. Vom face mai ântâia apelă la represintațiunea țerei, și când ea va trăda țara, constituțiunea ne mai lasă multe mujloce. In aceste ore supreme, unire, înțelepciune, legalitate, devotamentü, decisiune fermă și nestrămutată, ată ce se cere. Inamicii libertățiloru nóstre suntu și inamicii tronului, se salvamu libertățile și tronurii de trădători! Nu suntu mai periculoși inamici ai principilor, decâtă lingușitorii. Fanarioții ce se trimiteau de Turc! ca BA în România, facelau și pe Turc! și pe Români, fanarioții ce ínconjora tronulu, trădeză și tronulu și țara. Pe mine nu m a spăimêntatu tóte nu voru perde numai cele șese- jafurile făcute de la Oppenheim și 1) Ve4I Eomänulö de la 28.No«mbr6. péüö Iá..StgOUsberg, cátŰlmö Spăfe Domniloru Deputați, LuauNEzA-TE și mű >i ABONA ® BA IN BUCURESCI, la Adminiotrațiunea «Jlariuiol. Uî DISTRICTE, la coresponrtințil ser și cu post ■^utrn Anunțiurl a se adresa la adnainiatrațiune. LA PAHÎ8 Pentru bonamente, la d. Darrag-Hallagiais, Rus de randeane comedia, 5. Pentru a^unțiurî: la d-ulí Órain, ct Mic ou d, 7 L ue ovicî, Fleisch lein și Vog Spațiulfi ne sileste a ne opri astă jl aci, recomandendă celei mai seriose atențiuni frumosulă ș instructivală articuală d-lui N. B. Locustanu, a cărui publicare e terminând astăzil Pe când o mare parte din pianele din capitale convorcă uă întrunire publică îi chstiunea onera RESTAURATUNEA. Inchisiare (1). • Printr'acea desorganisare, Co OVy numesce noua împărțire teritoriale,