Romanulu, aprilie 1872 (Anul 16)

1872-04-08

V ROMANULUI APRILIU 1872" Obicinuiți a ascepta totu de la Stată scu de la capitalurile din afară, amu negligiatu, íntr’unu modu condamnabile, d’a ’ntroduce în țară aceste bine-făcătore instituțiunî. — Acestă negligință amu plătită-o și o plătimu forte scumpă. In lipsa de asociațiuni de credită mai cu sumă, amă ajuns ca pentru cea mai mică întreprindere se chiamămu pe străini. Și se nu ne insultămă a crede că capitalurile ne lipsescă, suntă capitaluri supt tote formele în România, și de ajunsă pentru a face întreprinderi mari, înse din nefericire sunt răsipite; noi n’amă făcută nimică, pentru ca și celă mai neavută, acela care nu póte economisi de câtă 20 lei pe ană, se potă a-I îngagia într’nă întreprindere naționale. Cândă ne-amă asociată câte uă dată, amă țintată, mai cu samă, la monopoluri, la întreprinderi de cari beneficiază numai cei cu mijrlóce; n’amă cugetată că cei cu midlóce ’șî potă face treburile singuri, și că interesulă generale, interesulă nu numai economică, ci și naționale și politică, ne impune ca uă datoriă sacră, ca se înființțămi și se desvolțămă instituțiunile de credită în generale, și de credită popolară în speciale. In acastă privință mărturisimă că Statulă ară fi putută face multă, pentru a provoca, pentru a descepta inițiativa individuale, nevenindu-I în ajutoră bănesce, căci încă vă dată, nu este nevoie, dori, după cumă diserămă, provocândă acțiunea particulariloră. In timpii în cari trăimă, față cu sistemul de cotropire economcu, la ordinea bilei în totă Europa, nu ne mai este iertată a sta pe locă. Din acele 4 forme supt cari amă clisă că se aplică principiul de asociațiune economică, noi membrii societății Economia, amă introdusă în România pe celă d’ântâiă adică asociațiunea de credită popolară. Ingrigiați, domniloră, despre sporirea îngrozitore a camătei în țara noistră, nevoiți, pentru a ne preîntâmpina trebuințele, ca se alergămă a ne împrumuta cu interese enorme, esploatați de cei fără-de-lege, cari pendescă cu uă răculă înfiorătore momentulă nevoie! pentru a ne face se plătimă sută în sută, și adesea mai multă; neamă unită la începută, suntă trei ani aprópe, câțiva, și cu convincțiunea ce dă esperiință, ne amu disă: se ne asociămă; se facemu cumă facă alții din Europa ; se punemu flăcare câtă ne dă mâna, și se sepămă din ghiarele cămătarilor. După cumă scrii, modești, puțini la numeră, neamă întrunită, și îmulțămită perseveranțeîși potă <fice patriotismului, amă reușită. Sperămă cu toții că vomă merge ’nainte; nu vomă lăsa se cadă una din cele mai folositóre instituțiuni. Astăzi, ca în toto-de-una, domnisoră și stimați colegi, simțimQ uă neesprimabilă mulțămire, cândă venimă a vă da samă despre mersulă societății nóstre. După cum ve aduceți aminte, d’abia eramu20 la începută, și în anulă trecută, cu pensiunea adunării generale de la Ianuarie, amă avută onorea, se vă comunică că y deja numărulă societarilor era de 107 și economiele societarilor însumau 8,185 de lei, plus ună sondă de reservă de 270 lei. In anulă espirată societatea a mersă prosperândă, avemu fericirea are face cunoscută că numărul societarilor este astăzi de 336, fonduri sociale însumază 47.556 lei. Pe cândă în 1870 s’a percepută 365 lei ca procente, în 1871 acestă sumă s’a urcată la 3.086 lei, luate de la 610 persone, cari au fost împrumutate. Atâtă fondură sociale câtă și suma afaceriloră, voră pare mici acelora cari suntă obicinuiți a manipula sume mari; pentru noi însă, domniloră, suma de 47.556 lei, adunată, este considerabilă. Acești bani ne-a permisă a preîntâmpina trebuințele a 610 din cosocietarii noștrii, cu procente forte mici, scăpându-i cu modulă acesta din mânele acelora cari și esploata până astăzi. Toți aceia cari au avută nevoie de societatea Economia sunt recunoscători. Până astăzi ânsă, domnitoră , neamă mărginită în speciale în a face împrumuturi pe efecte publice, și pe garanția fondurilor depuse în casa societății, ânsă numai pentru întâmpinare de trebuințe zhilnice, n’amă împrumutată încă la producători, la persone cari ară întrebuința sumele împrumutate pentru a’și procura materiale de lucru sau pentru a face vr’uă speculațiune industriale ori agricolă. Causa este pe d’uă parte, modicitatea fondului, era pe de alta, puținulă numără ală meseriașilor, între noi Amă făcută, domniloră, și facemă totă ce ne stă în putință, pentru a înrola între noi, omeni din toste ramurile de producere; și dacă n’amă atinsă încă scopulă, causa este neobicinuința oameniloră cu instituțiunile de felule Economiei. Avemu ânsă convincțiunea că fundă îngăduitori, perseverandă, vomă reeși ca se poporarisămă acostă bine-făcătoare instituțiune. In Germania unde băncile popolare suntă numerose, cea d’ăntâiă s’a fondată la 1850 în orașial Delitzsch, locuia nașcerii celui mai ardinte propagatore ală instituțiunilor de credită popolară ală d-lui Schulze-Delitzsch; după douisprezzece ani, adică în 1862, numărul acestor instituțiuni era de 511, dintre acestea 243 aveau 69,202 societari, cari depusesera 10,313,315 lei noui. împrumuturile făcute societarilor se suise la cifra de 88,778,480 lei noul, cari raportaseră 1,772,490 lei în interese și provisiuni. Beneficiulut netă ce se realizase era de 404,800 lei. In 1867 numărul băncilor de împrumutare se suise la 700. Vedeți dâră domniloră, că în timpă de 17 ani, Germania a ajunsă de la uă bancă ca se aibă 700. Ce respunsă mai convingătoră se pote da acelora cari nuă credință în instituțiunile de credită popolară. Și daca vă reeșită Germanii, Englesii, Francesii, pentru ce óre se nu reeșască și Românii ? Domniloră, credeți-me, vomă reeși, numai se voimă se reeșimă; se avemă rebdare și se nu pretindeam ca de nă dată se ajungemă unde să ajunsă alte națiuni, după deci de ani; se insimă mai riguroși, mai exigințî decâtă aceia cami aă îmbătrânită în lucrările de credită. Intrucâtă privesce societatea Economia, comitatul ă d-vóstră n’are de câtă se se feliciteze despre arderea cu care societarii ’și îndeplinescă datoriele; fiă care s’a silită ca se atragă nuoi societari, se propage ideiea care ne conduce. Noi comitatulu căruia ați bine-voită a încredința dirigerea afaceriloră societății amă lucrată, permiteți-mî a orice, cu totă zelulă, cu totu perseveranța inspirată de încrederea ce ne-ați acordată, și de consciința ce avemă că instituțiunile de felulă Economiei au se aducă cele mai importante serviciuri României. Comisiunea ce veți numi pentru verificarea raportului comitatului va putea se ve încredințeze despre starea afacerilor nóstre. Astăzi cândă espiră termenul însărcinării ce ne-ați dată, bine-voiți, vă rogă, a’mi permite, ca în numele comitatului întregă, se ve aducă mulțămirile și recunoștința nostră pentru încrederea ce ne-ați acordată. Fiecare dintre noî se va simți fericită, căndă și pe viitorii va putea ea se contribuiescă, după putere, pentru prosperitatea junei nóstre societăți. După citirea prescriptului verbale din ședința adunării generale de la 12 Septembre, 1871; D. G. Dem. Teodorescu, raportorele comisiunii ce au verificată compturile societății pe patrilunia a II-a a anului citată, dă citire raportului verificatorii de starea casei societății pe acestă patriluniă. Se ivesce unu incidinte, motivată de raportul comisiunii și privitoră la matca unui mandată de plată. Casulă se aplanază în urmarea espicațiunilor date de către d. controlore-comptabile și d. președinte, și conclusiunile raportului se aprobă de adunare. D. Controlore-comptabile dă citire raportului prin care se expune starea casei societății pe patrilinia a II-a și bilanțulă pe întregalu ană 1871. Acestă raportă, cu bilanțulă anuale, se trimite la oă comisiune verificătore, în care, după observațiunile d-lu societară G. Dem. Teodorescu, adunarea aclamă ca membrii pe bd. C. Porumbaru, El. Angelescu, A. Racovicanu, Locot.-colonelă A. Cămărășescu, I. A. Brătescu, Locot. Dobrotescu și G. Dem. Teodorescu. D. președinte desvoltă necesitatea de a se modifica unele din articulele statute- soră, votate în ședința adunării generale de la 10 Ianuarie, 1871 și arată totod’uă iată că comitatulă, basată pe art. 54 din statute și motivată de inaplicabilitatea unoră articole, ș’a permisă a formula ună proiectă de articolele de modificată, pe care ’lă supune la desbaterile și chibsuirile adunării generale. Adunarea, luândă în considerațiune modificările, desbate proiectulă pe articule și modifică statutele, în ședințele sale de la 16 și 30 Ianuarie. Ședința se ridică la ora 5 și jumătate după amodă, fisându -se cea viitare Duminecă, la 30 Ianuarie, 187a. Președinte: P. S. Aurelianu. Secretară, I. Gh. Enáconu: noutăți asupra instrucțiunii publice, articol asupra industriei, comerciului și agriculturei. BIBLIOGRAFIA Citimü îq Confederazione latina din Roma : „Doruri și speranțe de dr. I. C. Drăgescu e a doua carte frumosă, ce ne trimite autorele, și care face uă bună urmare a poesiei lui Brutu Catone Horia. Scriitorele ne pune nainte, ca modelă, ală iubirii de patriă, femeia, și ne descrie acestă gentilă parte a genului umană din timpii glorioși ai Romei, și din timpii de sclaviă și de tiraniă ce trecură peste Români, în cari femeia simția romănesce, și . . . Dumnedeă facă se remâne încă Română ! „La noi Italiană, rădicați în câtă-va materialicesce, ânsă decăduți moralicesce după invasiunea ideiloră coruptetare francese și germane, femeia se educă imoralminte, se face mă instruminte numai de plăceri sensual!, în locul ă Lucreției romane de pe timpul ă lui Brutu, se substituie Lucreția Borgia, și âncă mai reă, pentru că ’n acesta vedemă celă puțină bărbăția delictului ș’a infamiei, pe cândă în femeile nóstre de adi vedemă enervarea și sensualismul ă vulgară. „Austriacă, Francesii, Elvețiană și călugării în unele provincii corupseră femeia italiană, și educațiunea de astăzi este pe cale a distruge puțina putere ce mai renuse. „Victoria Corona, Iulio Gonzaga și alte femei ilustre prin genială loră, prin nobilitatea principieloră și printr’uă viață nepătată, suntă astăzi represintate prin domnițe, cari scă citi și scrie, soă încânta și fi încântate cu cutare romanță degrădătură, din care copilele invâțărese moravuri. „Astafe să preparămă generațiunea viitóre. Dispărând puritatea ideale a femeiei, se distruge familia, care trage după sine distrugerea națiunii și după deasa a patriei. „Pentru aceaa, felicitămă pe amiculu nostru, că, descriindă în cartea sea superioritatea femeiei române de la Dunăre, ordin de la Tibere, le recomandă a se menține demne de antica rumare ce le dede Cornelia și Porcia, în cari aflămă pe mama Graciilor, pe spo isa severului și virtosului ce cădu la Filippi. „După acestea urmază recomandarea a două foi literarle-șciințifice și artistice: una din Padova, intitulată „L’Eco de Giovani“ supt direcțiunea d-lui Alberto Morelli, care ese de două ori pe lună, în broșturi de câte 100 pagine una, și costă pe ană numai 10 lei italian, și alta întitulată „La Palestra Irpina“, ce se publică în Avellino, cu același preță, de către mai mulți scriitori aleși. Acesta ese numai că dată pe lună, cuprinde case și 319 FELURIMI. Procesu pentru uă sărutare. — Următorea narațiune din Viena face acumă mare sensațiune : Intr’uă piesă de operă este uă scenă cândă primadona se adreseză către tenoră întimiendu’l mâna. — Etă mâna dreptă.... sărută oâtă și mâna stângă.... sărută-o și pe acesta;... și acumă îți daă voie se-mi săruți obrazură. La acesta tenorulă, preocupată de rolul ă seă, în locă d’a marca numai acastă mișcare, o sărută într’adevără. Prima dona, indignată de acesta, se plânge la impresariultt și’lu amenință chiară cu justiția; impresariulă case nu se credu în stare se-î dea vre’uă satisfacțiune. După acesta mai trecu câteva zile și aceași piesă se anunță. Publiiculă, cunoscândă împrejurarea, și fiindă forte curiosă se vadă încă tră dată repetată scena, se grăbise într’ună numără forte mare de a visita opera. Etă că vine momentulă așceptată, ochii și urechile tuturora sunt alintați la scenă, și, cândă publiculă credea c’are se vadă sărutarea reală a obrazului, aude din partea primadonei că dice, în loc de „și acumă îți daă voiă să-mi săruți și obrazulă“ — sărutarea pe obrazu ’ți-o iertă.“ Tenorulă nu’și perdu presința de spirită și respunde :—„Mulțămescu lui D deă c’amă scăpată de sărutarea unei asemenea bascele!“ Publicul începe a aplăuda frenetică, ură păcălita prima donă cade leșinată, și a doua di înaintată procesă tenoroiul. Suntemă curioși a afla resultatulă, căci legea penale n’a ajunsă încă acolo ea se posedă vr’un articlu pentru asemene cazuri. (Noulă carieră română). * * * Erupțiuni vulcanice. Perioda eruptivă a Vesuviului, care a ’ncepută în primele zile ale anului, se manifestă c’u nouă intensitate. Scomotele sunt mai dese și lavele începă a se arăta cu mai multă putere. (Gazette officielle du royaume d'Italie). « * * Cutremure de pamêntu. Idakulu Times anunță că la 3 Aprile a avută locă la Antiochia 1ună cutremură de pământă, care a dărîmată jumătate orașială ș’a făcută să pară 1500 persone. Ună altă cutremură s’a întâmplată la Arequipa în Peru din America de Sud. Sguduitura, d’uă-camă dată nesimțitore, a luată uă intensitate crescândă, și ’n 20 secunde a fostă așia de violente, în câtă casele se mișcau din temelii. * *Le Siècle). Mortalitatea in poporațiunea Parisului. Mortalitatea a crescută în septenâna de la 9 Aprile până la cifra de 884 în loc de 825 individe, cifra cea mai mare d’mnă ană incace și mai bine. Crescerea s’a observată principalminte in afecțiunile cronice, cari figurază pe buletină cu numărul de 330 morți. Din acastă cifră de 300 morți, 158 au fostă causate de fustă pulmonară. Frigurile tifoide au causată 33 morți, bronhiza grabnică 46 ; pneumonia 64 ; pojarulă 14 ; gușterula 22. 231 persone aă murită de afecțiuni grabnice, 90 de afecțiuni chirurgicale și 21 din cause accidentale. « & Trihuna. Trei soldați din regimentul( Brunswick, în garnisonă la Phalsbourg, în Alsacia, au fost( loviți de morbulul) Orgai( în Turcia asiatică, situată la 27 chîiometre departe de Alep, cu 18,000 locuitori, din cari 3,000 creștini, zidită cu B00 an î ’nainte de Christu. (Nota Redacțiunii „Românului“,) trihuna, după ce au mâncată slănină și carne sărată de bou, importate din Germania și cumpărate din Saverna. Acestă carne era infectată de vermi neperceptibili, cari causară îndată nisce oribile stricăciuni în intestinele acestora nenorociți. Unul din ei muri după nisce grozave suferințe; unu al douilea este pe morte; celul d’ală treilea, mai puțină gravă bolnavă, a putută se fiă trimisă la căminulă seu. * * Probitatea birjariloru parisiani. Prefectura poliției are obiceiul d’a da, supt titlu de încuragiare, gratificațiuni birjarilor, cu trăsuri de piatră și remise, precumă și vizitiilor» și conductorilor de omnibuse, cari, în cursul anului, ad dată dovedi d’uă mai mare probitate, aducândă la poliție obiectele uitate în trăsurile lorö. In cursul anului 1871, numărul obiectelor depuse s’a urcată la 11,987. Recompensele, variândă de la 50 până la 200 franci, au fost acordate de prefectură poliției la 20 birjari și conductori; alți 26 au obținută mențiuni onorabile. (Le Siecle). * Ziaristica. S’a anunțată că la 10 Aprile va apăra unu nuoă (jiariu francese, care ară lua titlul de Dimineța și care ară represinta opiniunile președintelui Adunării naționale. (nébats) CONCERTU DE ADIO. Aflămă cu cea mai viuă plăcere, că celebrulă violonistă, Apolinaire de Koutski, pe care amă avută fericirea sea să audimă în concertulă ce-a dată Marția trecută, cu concursul demnei sale fiice, va da piele acestea, după stăruință numeroșilor admiratori cea găsită în capitala României, ună concertă de adio, care va fi definitivamente și ultimulă. Suntemă șicum că toți adoratorii artei și al adevăratului merita vor profita de acastă fericită ocasiune. Tutorii bolnavilor: putere și sănătate, fără medicamente și fără cheltuială prin revalesciere du Barry de la Londra. Delicata Revalescüre du Barry înlătură tóte dotele cunoscute de medicină și anume: de stomac, pieptu, nerve, plămâni, gâler, flegmă, respirațiune dificile, suferințe de bășică, de rinichi, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea, diarea, isomnia, slăbiciunea, cmeroidele, dropica, frigurile, amețita, congestiunea la capă, migrena, grăta chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul, bulele oselora și gălbinarea. Estrade din 72,000 de certificate pentru însănătoșirea unor bole cari n’a fi putută fi vindecate de nici ună altă medicamentă. Certificatul No. 68,471. Domnulă meă, potă se te asigură că, de cândă întrebuințeză minunata Iievalescière du Barry, adică de două ani, nu mai sinte greutatea bătrânețelor mele, nici obosiala eclorű 84 de anî ai mei. Piciorele mele au redevenită drepte; vederea mea este atâtă de bună, încâtă n am nevoie de ochi ălarî; stomacul meă e tare ca și cândă n’așî avea de câtă 30 de ani. In scurtă me simtă rentinerită, predică, spovedescă, ase ducă pe la bolnavi, facă destulă de lungi preumblări pe josă, simtă spiritură mea puternică și imaginațiunea mea improsperată. Iți daă aceste lămuriri pentru a te servi de densele unde și cuină vei don Cu totulă ală dumitale. Abate, Peter Castelli Bacalaurează in teologie și preotă la Brunetto în Mondovia-Mal nutritóre de câta caras», Bevafasaiéra. Întrebuințată de copil și de ómeni mari, aduse uS economiă de 50 de ori prețuiți eî, ce e'arti da altu felâ la medicamente. In cutii de tinichea d'uă umetate funtfl costă fl. 1.50.— 1 fundă £ L. 2.50. — 2 funfi fl. 4.60. — 5 funȘi fl. 10.— 12 funsii fl. 20.— 24 funff fl. 86. — RevaUrcibre Ciocolată în prafa și’n tableta pentru 12 ceseî costă Q. 1.50.— pentru 24 de casei fl. 2.50. — pentru 43, fl. 4.50.— în prafă pentru 120 cases, fl. 10. pentru 288, Ü. 20, pentru 576, fl. 36. Se cumpără la Bany du Barry et Cuie, la Viena Wallfimchgasse No. 8. — In Bucuresti la domnii loan Angelescu & Comp. vis-a-vis de palata In colții, Ed. JuL Rissdörfer, Gustav Rietz și d. Bros, farmacia la Speranță, calea Mogofoes, (Boulevard) — în Galati Marino Curtovich. — La Jussy la Friedrich OM. și d. S. Conga farmacistă. ■— In Craiova la Front PoM. — La Botoșani la Samuel WoM. Și’n tóte orașiele ia farmaciile taie bune și la vânzătorii espediiosce medicamentosc. Gass de la Viena de obiecte oriunde, cândă i si trămite costală. IV. _ »„„je«TMTMTM«TMTMTM———-------------------------Girante rfi spuní J Storii, P. BALACEANU. ICRE DE MORUN PROSPETE LA MAGASINULU PAUNU POPESCU hanu Zlătari, 15 și 16.