Romanulu, noiembrie 1872 (Anul 16)

1872-11-01

ANELU ALU ȘESE SPRE PECELE “ VOESCE“șI VEI PUTE* Ori ce cereri pentru România, se adreseze la administrațiunea diariului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațială de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Órain et Micoud, 7, Rue Roohechouart. LA WIEN A: lad. B. G. Popovicî,Fleisclimarkt, 15. Scrisori și ori ce trimitere nefranente vor fi fi refusate • Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Redactiunea și Administrațiuni, Strada Academiei, No. 26. (A) eeemmS ® Edițiunea de seral&Sa îs BUCURESCI, gENSI 18?2. Terminândă revista nostră de la 28 Septembre, în care ne ocupaserămă de cea mai mare cestiune la ordinea jalei, crearea unei istituțiuni de credită fondării prin asociațiunea proprietarilor români, exprimam speranța că „vom avea în fine a înregistra unii faptü care se facă epocă în istoria economică și naționale a țerei.“ Astăzi avemu marea fericire, decă nu a înregistra faptulă cu desăvârșire împlinirii, dera aficarea împlinirii lui și, în ori ce casă, uă adunare care face în adevĕrit epocă în mijloculă deprinderilor și obiceiurilorü de cari suferimf. Acestă adunare, compusă de proprietari români pene și din judeciele cele mai depărtate ale țerei, ne aduse aminte întrunirile spontanee despre cari ne spune istoria că se făceau in filele de grele încercări, când cuțiturii ajunsese la osti, și cari din mijloculu corupțiunii și servilismului se rădicau pline de demnitate și mergeau se ceru curmarea jafurilor, ușturarea sarcinelor și ce apäsau asupra țerei. Suntă mai multe esemple de asemeni mărețe manifestări, cândă , tată ce era considerată în țeră se scula, cu mitropolitul în capă, fără ca vr’uă putere armată se cuteze a se împotrivi, și mergea secera, se impună curmarea releloră. întrunirea de ieri sera este proba că Românii rentaseră aceiași, că acelașă gemă bine-făcetor veghiază asupră-le, și că în momentele grele ale vieței naționale, seră rădica sufletele loră deasupra oricăroră resimțiminte, spre a se întâlni toți în marele foză ală salvării naționale. Moșia română era în pericolă, și acestă supremă pericolă, acum ea și altă dată, făcuse alerge Români din tote colțurile țerei spre a o lă înlătura. Precum vădinioră iată ce era mai respectată și considerată în țeră mergea in corpore se stinge Domnului Fanariotă, destulă! asemene și acum, se întruniră și strigară speculanțiloră străini, pene aci! pene la pământură strămoșescă! Ei bine, în istoria contimpurană a țarei nóstre, acesta faptă face epocă. In timpii de corupțiune și nepăsare în care trăimă, a vede Români alergândă de la estremitățile țerei, spre a lua parte la oă întrunire ca cea de ieri seră, pe cândă suntemă deprinși a nu vede asemeni alergături de câtă spre a ajunge la funcțiuni și favori, este ceva care transportă de fericire și de speranțe anima oricărui Română. Acesta este ună semnă, că celă puțină in unele cestiuni de uă înaltă însemnătate naționale, simțimintele Românilor nu suntă adormite, și că póte veni diua în care uă strigare binefacetare va descepta tóte simțimintele necesarie unoră buni cetățiani și buni Români. Numai In întrunirea de ieri sera aflămă că la subscrisă țină sondă de garanțiă de vre optă milióne. De aci se póte conchide la câtă se va urca acestă' • • I fondă, cu puțină stăruință de-a se aduna noué îngagiaminte, ceea ce ni se spune că se și face cu mare succesă. Prin urmare, în ceea ce privesce midic cele materiale, paternă zice că reușita instituțiunii de credită fondară este asigurată, atentă acum de procederea practică și activă a inițiatorii oră, ca în curendă să o vedemă funcționândă, spre salvarea celor mai vitale interese ale țerei. Acesta va fi puntură de plecare ală unei noue direcțiuni a spiritului și activității publice române, în cestiunile economice și naționale. După ună faptă care ne pune fericirea și speranța în sufletă, altul, care ne împle de desgustă și de rușine, deterămă celui fericită primulă focă, spre a împuțina impresiunea pre durerosă ce va causa celă de care avemă a ne ocupa acumă. Famosulă firmană de învestitură, a cărui publicare constituia una din cele mai grave atingeri demnității și prestigiului națiunii române, și-a primită demnul ă seă complementă: totă la Gazette des Etrangers publică epistola cu data 20 octombre 1866 a principelui Carol I către vizirni, despre care se vorbesce în firma nulă de investitură. Publicarea în gazeta vieneză, a două acte de uă atâtă de mare însemnătate și cu scopulă fățiștă de a da cele mai aspre lovituri demnității și drepturilor României, ne dentindă uă intrigă infernală, ale cărei tendințe nu potă fi uă simplă satisfacere de omă politică amăgită în calculele sale; prin urmare începemă a bănui că nu prin Midhat-pași a se daă asemeni acte publicității, cu comentarie cari, și de ună di și acumă, tindă a demonstrată vasalitate completă a României, uă posițiune cu totulă umilită și josoritate pentru densa. Și epistola principelui Carol I de Hohenzollern, ca și firmanulă de investitură, se publică totă într’uă corespondință din Bucuresci. Dacă în adeveră aceste corespondințe sunt din Bucuresci, apoi ele nu potă fi ale celui d’ântâiă corespondințe de diarte străine, căci numai omeni de cea mai mare însemnătate politică ar putea se le posede sed se și le procure, căci ele nu există și nici c’aă esistată vr’uă dată în arhhivele ministeriuluî de externe. Asia defűnesce asemeni corespondințe, publicate tocmai în fiarulă devotată d-lui de Andrassi, de cine-va ce trebuie se ocupe oă posițiune cu totulă escepționale spre a cunosce nesce acte atâtă de rușinose încâtă aă fostă pene acumă pe deplină ascunse Românilor, nu presupune nimică mai puțină decâtă uă conspirare. Și uă conspirare între ună Română, — decă pate fi Română celă ce se silesce a’și jos ori țera in publicarea străină — și politica d-lui de Aniassy asupra României, este ună actă de înaltă trădare. Tendințele unei asemeni conspirări, după câtă resultă din 30 men tăriele făcute ambeloră acte, nu potă fi de câtă uă schimare a situațiunii României, nu spre folosul ăiei, ci numai spre acela ală pobicei unguresci, ș’ală celoră din țeră ce rorü cuteza se’i deamă co scursă trădă oră. Bise oricari ar fi aceștia, îi put să asigura că ’și perdă ostenela, că aaugă de prisosă pe consciința loră ună ata infamă, care nu probezâ de câtă uă atâtă de deplină nulitate și lipsă de orice putere în întru, în câtă suntă redi și a spera ceva tocmai de la acei străini de cari Românii se sfiescă mai multă, și nu-i perdă nici uă dată din vedere. Acestea zise, în privința intențiunilor, cu cari se publică în gazetta ungurescá actele secrete relative la investitura principelui CaroliI, se vede că puțină ce este epistola către vizirii,, reprodusă mai la vale. Oricine va citi acesta epistolă, suptsemnată Carolă, va trebui se recunoscă cu ună adâncă simțimentu de indignare și desgustă, că ea justifică firmanulă de investitutră, cu tóte atingerile ce conține elă pentru demnitatea și drepturile României. In adevară, acestă firmană nu este decâtă uă parafrase a epistolei principelui Carol I: chiară forma sea batjocoritare pentru celă care o lă primia, nu este de câtă ună respinsă la termenii umilinți cu cari epistola nici că cuteza se se adreseze către Sultană, ei abia către vizită. Nu este nici ună pantă care constitue în firmanăuă atingere la demnitatea și drepturile României, și care se nu ftă conținută și în epistola principelui Carol I: unele pară chiară a fi copiate literă cu literă. Ceaa ce ni se părea produsulă unei satisfacerî copilăresc! ce-și desese marele copilă de la stambulă, nu era din nefericire decâtă produsulă umilinței și ală înjosirii conținute în epistola suptsemnată Carol. Nu suntă termeni de umilință, nu sunt d espresiuni atingâtore demnității și drepturilor României, care se nu fi fostă aleși de autorul epistolei, spre a se adresa către vizită. Epistola nu portă contra-semnarea unui ministru, prin urma legalmente n’ar trebui se adresămă espresiunea justei nóstre indignațiuni, decâtă celui pe care ’să vedemă supsemnată; totuși, décá vreună ministm schemă politică română, ori care ar fi, a putută inspira să consilia ună actă atâtă de nedemnă, elă a trebuită se fiă lipsită de chiară umbra demnității naționale, și este celă puțină totă atâtă de culpabilă câtă și acela care fiindă principe, june și alesulă unei națiuni, s’a corobîtă a supscrie ună asemene actă; este celă puțină totă ațâță de culpabile, căci Română fiindă, trebuia se simță românesce, pe crândă celă ce supsemna, nu putea se simtă de câtă... altă felă, căci „sângele apă mi se face“. In numerală viitorii vomă intra in órecari amenunte asupra fondului actului de umilire, nu naționale,—căci se vede bine că simțulă de naționalitate nare nimică a face cu autorii epistolei,—ci ală acestui nou actă de umilire supsemnată Carolă. Pentru astăzi, spațiulă ne constrînge a ne opri la trista ochire generale ce făcurămă, și care ne reîntorse în cea mai degrădătore epocă a Domnilor Fanarioți. Citimă în le Temps: Din tóte proiectele de reforme constituționale, despre cari se vorbesce de câțiiva timpii, numai doue se sice c’arti avé precarî semne d’a fi sprijinite de guvernă: numirea d-lui Thiers ca președinte al Republicei pe patru ani, și instituirea unui șefii interimarii alu puterii executive alu Republicei. Se crede că propunerile și discnsiunile ’n acestă privință vor fi însoți și chiară voră precede examinarea bugetului pe 1873. Se mai adauge că d. Thiers nu s’ară gândi nici se ceră nici se sprijine proclamarea Republicei, care, pentru sine, ară resulta neapărată și ’n faptă din măsurile despre care vorbirăm«. Totă lumea s’a preocupată care era cugetarea guvernului asupra renouirii parțiale a camerei, uă personă aprope de președintele Republicei, fiind întrebată despre acestă cestiune se zice c’aru fi respinsă că d. Thiers ară ascepta pene ’n luna lui Masă viitoră spre a se pronunța, după starea opiniunii, între disolvere curată și simplu, și ’ntre re’nouirea eî parțiale. In totă casulă, după ideia guvernului, viitórea sesiune ară fi cea din urmă pe care ară mai ține-o Adunarea naționale în starea’n actuale. Ense e bine hițelesK că, ’n modă legale părerea d-lui Thiers ș’a guvernului nu pate fi consultativă. D. Thiers pate spune ceaa ce este oportună, ense va fi de atribuțiunea Adunării naționale se decidă ’ntr’uă asemenea privință. Le Siecle anunță că guvernul francese, făr’a accepta proiectul comisiunii de reorganisarea armatei, va depune chiară de la deschiderea camerei ună proiectă de lege care tinde la reconstruirea pe noui base a servicielor administrative ale armatei. Guvernulă a ’nțelesă deplorabilele efecte ale menținerii actualei organisațiunî. Dup’acelă proiectă, e vorba despre fusiunea ’ntr’una singură corpă a intendințelor militare și oficialiloră de administrațiune. Reproduceam serrile urmatóre după’Avenir national. Astăzi e positivă că d. Thiers va citi ’n personă mesagială presidențiale la tribuna Adunării. Acestă documentă, care pare că va fi forte lungă, s’a terminată definitivă la 9 Noembre st. n., s’a comunicată miniștriloru la 10, și denșiî ’șî voră presinta observațiunile și’să voră preface, decă va fi necesitate. Imprimeria naționale s’a tipărită la 11 cuvinte (30 Octombre st. v.) și deputaților, va fi comunicată în ședința aceleași jile de deschidere a Camerei, îndată după citirea lui. MERCURI, 1 NOEMBRE 1872. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FII ABONAMENTE In Capitale: unii anii 48 lei; șie luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: unii anm 58 lei; șese luni 29 le trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA BARIS: la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-niî Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A: la d-niî Haasenstein și V ogler Neuermarkt, II. Parțiale a Adunării, guvernulu va ține complîi de manifestările opiniunii publice spre a se pronunța ’ntr’unu sensu séu în altulu. Numai proiectele pentru presidențiă temporară și pentru vice-presidențiă vor fi imediatü supuse Adunării. • 4 t In acestă momentă se operă ’n opiniunea publică oă mișcare din ce în ce mai viiă ’n contra ministrului de resbelă, generarele de Cissey și, d’ară li se se dea credeniență informațiuniloră luate din bună sorginte, guvernul c ară pute se nu ’ntărzie d’a da ’n acestă punctă deplină satisfacțiune țerei, cam emoționată ’n contra ministrului. In acestă casă, d. generare de Cissey ară fi ’nlocuită în ministeriul de resbelă cu d. generare Chanzy. Unele fiarie facă mare scomptă despre ună însemnată discursă ce-aru ave se pronunțe d. Roucher la ’nceputulu sesiunii camerei franceze, spre a ataca cu multă energie guvernală, în privința revizuirii tratatelor. Președintele Republicei pare că se ’ngrijesc forte puțină despre aceste atacuri, mai cu semă cunoscânda ce felă de primire a avută fostulu vice -mperată în Adunare, chiară atunci cându avea pretensiunea de a apăra guvernulă. Se desminte scriea despre crearea a șese regimente noui de infanteria. Mai nainte de tóte, trebuie se s’ascepte ca consiliu să superiore de resbelă se desbată acestă cestiune. Asemenea nu este exactă că ’n curendü se voră începe lucrări de fortificațiune în departamentele Marne și Haute-Marne, evacuate de Prusian, căci planurile nu suntă încă terminate. Aflămă din bună sorginte că proiectul d’a se constitui că a doua cameră s’a amânată indefinită. Câtă despre reformele ce se voră aduce legii electorale, nu s’aotărîtă încă nimică și e permisă , se spere că d. Thiers va ține complu despre protestările formulate din tóte părțile ’n contra mutilării sufragiului universale. Ideiele d-luî Tiers din fericire s’aămas schimbată în acestă punctă. In privința cestiunii de d olverescă renouire Citimtî in Corespondinta Havas: «Instrucțiunea procesului mare și ale luî Bazaine continue cu activitate. Pén’acum generarele Riviere a ascultată 240 de marturi. Interogatoriul mare și ale lui s’a ’ncepută săptămâna trecută. Se crede că procesulă va veni înaintea consiliului de resbelă în primele zile ale lunii lui ianuariă.» Și VAvenir national adauge: Din informațiunile nóstre resultă, din contra, că instrucțiunea se trăgăneză, era că procesul nu se va pute ’ncepe de câtă tocmai peste mai multe luni. L'Independance belge de la 7 Noembre s. n. face urmatorele represiuni despre Francia: Tratabilă de comeretă dintre Franda și Englitera uă dată suptsemnată în modă oficiale, d. Thiers se va presinta ’naintea Adunării c’unu noă succesă pentru sine, c’ună succesă de care va fi ispitită se s arete cu atâtă mai mândru, cu câtă găsesce ’ntr’énsulă consacrarea votului pe care și-a dată atâtea silințe ca se’să reporte ’n privința taseloră asupra materielor prime. Majoritatea cu totulă politică ce l’a susținută în contra voinței ei, în acestă afacere, va găsi ’n acestă faptă un mic și orare a greșelei economice ce politica a silit-o s’o comită, cu dauna opiniuniloru celor mai mulți din membrii sei asupra liberului schimbă. P’acea majoritate politică, ală cărui sondă celu maî solidu îlu forma și diferitele grupuri republicane, cari au arătată atâta devotamentu și fidelitate d-lui Thiers în luptele ce-a avută se susție ’u contra coalițiunii monarhiste și clericale a dreptei, p’acea majoritate vede-o-va ore preșidintele Republicei și’n viitorea sesiune strînéndu-se ’mprejurul- seu cu aceașî constanță