Romanulu, noiembrie 1872 (Anul 16)

1872-11-01

ANELU ALU ȘESE­ SPRE­ PECELE “ VOESCE“șI VEI PUTE* Ori­ ce cereri pentru România, se adre­seze la administrațiunea diariul­ui. ANUNȚURI In pagina a IV, spațială de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Órain et Mi­­coud, 7, Rue Roohechouart. LA WIEN A: lad. B. G. Popovicî,Fleiscli­­markt, 15. Scrisori și ori­ ce trimitere nefran­ente vor fi fi refusate • Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Redactiunea și Adm­in­istrațiuni, Strada Academiei, No. 26. (A) eeemmS ® Edițiunea de sera­l&Sa îs BUCURESCI, gENSI 18?2. Terminândă revista nostră de la 28 Septembre, în care ne ocupaserăm­ă de cea mai mare cestiune la ordinea­­ jalei, crearea unei istituțiuni de credită fon­dării prin asociațiunea proprietarilor­ români, exprimam­ speranța că „vom­ avea în fine a înregistra unii faptü care se facă epocă în istoria economică și na­ționale a țerei.“ Astăzi avemu marea fericire, decă nu a înregistra faptulă cu desăvârșire îm­plinirii, dera aficarea împlinirii lui și, în ori­ ce casă, uă adunare care face în adevĕrit epocă în mijloculă deprinderi­­lor­ și obiceiurilorü de cari suferimf­. Acestă adunare, compusă de proprie­tari români pene și din judeciele cele mai depărtate ale țerei, ne aduse aminte întrunirile spontanee despre cari ne spune istoria că se făceau in filele de grele încercări, când­ cuțiturii ajunsese la osti, și cari din mijloculu corupțiunii și servilismului se rădicau pline de dem­nitate și mergeau se ceru curmarea ja­­furilor­, ușturarea sarcinelor și ce apäsau asupra țerei. Suntă mai multe esemple de asemeni mărețe manifestări, cândă , tată ce era considerată în țeră se scula, cu mitropolitul­ în capă, fără ca vr’uă putere armată se cuteze a se împotrivi, și mergea se­cera, se impună curmarea releloră. întrunirea de ieri sera este proba că Românii rentaseră aceiași, că acelașă ge­­m­ă bine-făcetor veghiază asupră-le, și că în momentele grele ale vieței naționale, seră rădica sufletele loră de­asupra ori­­căroră resimțiminte, spre a se întâlni toți în marele foză ală salvării naționale. Moșia română era în pericolă, și a­­cestă supremă pericolă, acum ea și altă dată, făcu­se alerge Români din tote colțurile țerei spre a o lă înlătura. Pre­cum vă­dinioră iată ce era mai respec­tată și considerată în țeră mergea in corpore se stinge Domnului Fanariotă, destulă! asemene și acum, se întruniră și strigară speculanțiloră străini, pene aci! pene la pământură strămoșescă! Ei bine, în istoria contimpurană a țarei nóstre, acesta faptă face epocă. In timpii de corupți­une și nepăsare în care trăimă, a vede Români alergândă de la estremitățile țerei, spre a lua parte la oă întrunire ca cea de ieri seră, pe cândă suntemă deprinși a nu vede asemeni a­­lergături de câtă spre a ajunge la func­țiuni și favori, este ce­va care transportă de fericire și de speranțe anima ori­că­­rui Română. Acesta este ună semnă, că celă puțină in unele cestiuni de uă înal­tă însemnătate naționale, simțimintele Românilor­ nu suntă adormite, și că póte veni diua în care uă strigare bine­­facetare va descepta tóte simțimintele necesarie unoră buni cetățiani și buni Români. Numai In întrunirea de ieri sera a­­flămă că la subscrisă țină sondă de ga­­ranțiă de vre optă milióne. De aci se­ póte conchide la câtă se va urca acestă' • • I fondă, cu puțină stăruință de-a se adu­na noué îngagiaminte, cee­a ce ni se spune că se și face cu mare succesă. Prin urmare, în cee­a ce privesce midic cele materiale, paternă­­ zice că reușita insti­­tuțiunii de credită fondară este asigu­­rată, atentă acum de procederea prac­tică și activă a inițiatorii oră, ca în cu­­rendă să o vedem­ă funcționândă, spre sal­varea celor­ mai vitale interese ale țerei. Acesta va fi puntură de plecare ală unei noue direcțiuni a spiritului și acti­vității publice române, în cestiunile e­­conomice și naționale. După ună faptă care ne pune ferici­rea și speranța în sufletă, altul, care ne împle de desgustă și de rușine, de­­terămă celui fericită primulă focă, spre a împuțina impresiunea pre durerosă ce va causa celă de care avemă a ne ocupa acumă. Famosulă firmană de învestitură, a cărui publicare constituia una din cele mai grave atingeri demnității și presti­giului națiunii române, și-a primită dem­­nul ă seă complementă: totă la Gazette des Etrangers publică epistola cu data 20 octombre 1866 a principelui Carol I către vizirni, despre care se vorbesce în firma nulă de investitură. Publicarea în gazeta vieneză, a două acte de uă atâtă de mare însemnătate și cu scopulă fățiștă de­ a da cele mai aspre lovituri demnității și drepturilor­ României, ne dentind­ă uă intrigă infer­nală, ale cărei tendințe nu potă fi uă simplă satisfacere de omă politică amă­gită în calculele sale; prin urmare în­­cepemă a bănui că nu prin Midhat-pa­­și a se daă asemeni acte publicității, cu comentarie cari, și de­ ună­ di și acumă, tindă a demonstra­tă vasalitate com­pletă a României, uă posițiune cu to­­tulă umilită și josoritate pentru densa. Și epistola principelui Carol I de Ho­­henzollern, ca și firmanulă de investi­tură, se publică totă într’uă corespon­­dință din Bucuresci. Dacă în adeveră a­­ceste corespondințe sunt­ din Bucuresci, apoi ele nu potă fi ale celui d’ântâiă corespondințe de di­arte străine, căci nu­mai omeni de cea mai mare însemnă­tate politică ar putea se le posede sed se și­ le procure, căci ele nu există și nici c’aă esistată vr’uă dată în arhhivele mi­­nisteriuluî de externe. Asia defű­­nesce asemeni corespondințe, publicate toc­mai în­­ fiar­ulă devotată d-lui de An­­drassi, de cine-va ce trebuie se ocupe oă posițiune cu totulă escepționale spre a cunosce nesce acte atâtă de ru­­șinose în­câtă aă fostă pene acumă pe deplină ascunse Românilor­, nu presu­pune nimică mai puțină de­câtă uă con­spirare. Și uă conspirare între ună Ro­mână, — decă pate fi Română celă ce se silesce a’și jos ori țera in publica­­rea străină — și politica d-lui de An­­i­assy asupra României, este ună actă de înaltă trădare. Tendințele unei ase­meni conspirări, după câtă resultă din 30 men tărie­le făcute ambeloră acte, nu potă fi de câtă uă schimare a situați­­unii României, nu spre folosul ă­iei, ci numai spre acela ală pobicei unguresci, ș’ală celoră din țeră ce rorü cuteza se’i dea­m­ă co s­cursă trădă oră. Bise ori­­cari ar fi acești­a, îi put să asigura că ’și perdă ostenela, că aaugă de prisosă pe consciința loră ună ata infamă, care nu probezâ de câtă uă atâtă de deplină nulitate și lipsă de ori­ce putere în în­tru, în câtă suntă redi și a spera ceva tocmai de la acei străin­i de cari Românii se sfiescă mai multă, și nu-i perdă nici uă­ dată din vedere. Acestea zise, în privința intențiuni­­lor, cu cari se publică în gazetta un­­gurescá actele secrete relative la inves­­titura principelui CaroliI, se vede că pu­țină ce este epistola către vizirii,, repro­dusă mai la vale. Ori­cine va citi acesta epistolă, supt­­semnată Carolă, va trebui se recunoscă cu ună adâncă simțimentu de indignare și desgustă, că ea justifică firmanulă de investitut­ră, cu tóte atingerile ce con­ține elă pentru demnitatea și drepturile României. In adevară, acestă firmană nu este de­câtă uă parafrase a epistolei princi­pelui Carol I: chiară forma sea batjoco­­ritare pentru celă care o lă primia, nu este de câtă ună respinsă la termenii umi­­linți cu cari epistola nici că cuteza se se adreseze către Sultană, ei abia către vizită. Nu este nici ună pantă care consti­­tue în firmană­uă atingere la demnita­tea și drepturile României, și care se nu ftă conținută și în epistola principe­lui Carol I: unele pară chiară a fi copiate literă cu literă. Cea­a ce ni se părea produsulă unei satisfacerî copilăresc! ce-și desese marele copilă de la stambulă, nu era din nefericire de­câtă produsulă umi­linței și ală înjosirii conținute în epistola suptsemnată Carol. Nu suntă termeni de umilință, nu sunt d espresiuni atingâtore demnității și drepturilor­ României, care se nu fi fostă aleși de autorul­ epis­tolei, spre a se adresa către vizită. Epistola nu portă contra-semnarea unui ministru, prin urma legalmente n’ar trebui se adresăm­ă espresiunea jus­tei nóstre indignațiuni, de­câtă celui pe care ’să vedemă supsemnată; totuși, décá vre­ună mini­stm sch­emă poli­tică română, ori care ar fi, a putută inspira s­ă consilia ună actă atâtă de nedemnă, elă a trebuită se fiă lipsită de chiară umbra demnității naționale, și este celă puțină totă atâtă de culpa­bilă câtă și acela care fiindă principe, june și alesulă unei națiuni, s’a co­­robîtă a supscrie ună asemene actă; este celă puțină totă ațâță de culpabile, căci Română fiindă, trebuia se simță ro­­mânesce, pe crândă celă­ ce supsemna, nu putea se simtă de câtă... altă­ felă, căci „sângele apă mi se face“. In numerală viitorii vomă intra in óre­cari amenunte asupra fondului ac­tului de umilire, nu naționale,—căci se vede bine că simțulă de naționalitate nare nim­ică a face cu autorii episto­lei,—ci ală acestui nou actă de umilire­­ supsemnată Carolă. Pentru astăzi, spa­­țiulă ne constrînge a ne opri la trista ochire generale ce făcurămă, și care ne reîntorse în cea mai degrădătore epocă a Domnilor­ Fanarioți. Citimă în le Temps: Din tóte proiectele de reforme constitu­ționale, despre cari se vorbesce de câții­va timpii, numai doue se sice c’arti avé pre­­carî semne d’a fi sprijinite de guvernă: nu­mirea d-lui Thiers ca președinte al­ Repu­­blicei pe patru ani, și instituirea unui șefii interimarii alu puterii executive alu Repu­­blicei. Se crede că propunerile și discnsiu­­nile ’n acestă privință vor fi însoți și chiară voră precede examinarea bugetului pe 1873. Se mai adauge că d. Thiers nu s’ară gândi nici se ceră nici se sprijine proclamarea Re­publicei, care, pentru sine, ară resulta nea­părată și ’n faptă din măsurile despre care vorbirăm«. Totă lumea s’a preocupată care era cuge­­tarea guvernului asupra renouirii parțiale a camerei, uă personă aprope de președintele Re­­publicei, fiind întrebată despre acestă cestiune se zice c’aru fi respinsă că d. Thiers ară ascepta pene ’n luna lui Masă viitoră spre a se pronunța, după starea opiniunii, între disolvere curată și simplu, și ’ntre re’nouirea eî parțiale. In totă casulă, după ideia guver­nului, viitórea sesiune ară fi cea din urmă pe care ară mai ține-o Adunarea naționale în starea’n actuale. Ense e bine hițelesK că, ’n modă legale părerea d-lui Thiers ș’a gu­vernului nu pate fi consultativă. D. Thiers pate spune cea­a ce este oportună, ense va fi de atribuțiunea Adunării naționale se de­cidă ’ntr’uă asemenea privință. Le Siecle anunță că guvernul­ francese, făr’a accepta proiectul­ comisiunii de reorga­­nisarea armatei, va depune chiară de la des­chiderea camerei ună proiectă de lege care tinde la reconstruirea pe noui base a servi­­cielor­ administrative ale armatei. Guvernulă a ’nțelesă deplorabilele efecte ale menținerii actualei organisațiunî. Dup’acelă proiectă, e vorba despre fusiunea ’ntr’una singură corpă a intendințelor­ militare și oficialiloră de administrațiune. Reproduceam serrile urmatóre după­­’Avenir national. Astăzi e positivă că d. Thiers va citi ’n personă mesagială presidențiale la tribuna Adunării. Acestă documentă, care pare că va fi forte lungă, s’a terminată definitivă la 9 Noembre st. n., s’a comunicată miniștri­­loru la 10, și denșiî ’șî voră presinta obser­­vațiunile și’să voră preface, decă va fi nece­sitate. Imprimeria naționale s’a tipărită la 11 cuvinte (30 Octombre st. v.) și deputa­­ților, va fi comunicată în ședința aceleași­­ jile de deschidere a Camerei, îndată după citirea lui. MERCURI, 1 NOEMBRE 1872. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI­I ABONAMENTE In Capitale: unii anii 48 lei; șie luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: unii anm 58 lei; șese luni 29 le trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA BARIS: la d. Darras-Hal­­legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-niî Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A: la d-niî Haasenstein și V ogler Neuermarkt, II. P­arțiale a Adunării, guvernulu va ține com­plîi de manifestările opiniunii publice spre a se pronunța ’ntr’unu sensu séu în altulu. Nu­mai proiectele pentru presidențiă temporară și pentru vice-presidențiă vor­ fi imediatü su­puse Adunării. • 4 t In acestă mom­entă se operă ’n opiniunea publică oă mișcare din ce în ce mai viiă ’n contra ministrului de resbelă, generarele de Cissey și, d’ară li se se dea credeniență in­­formațiuniloră luate din bună sorginte, gu­vernul c ară pute se nu ’ntărzie d’a da ’n a­­cestă punctă deplină satisfacțiune țerei, cam emoționată ’n contra ministrului. In acestă casă, d. generare de Cissey ară fi ’nlocuită în ministeriul­ de resbelă cu d. generare Chanzy. Unele fiarie facă mare scomptă despre ună însemnată discursă ce-aru ave se pro­nunțe d. Roucher la ’nceputulu sesiunii ca­merei franceze, spre a ataca cu multă energie guvernală, în privința revizuirii tratatelor­. Președintele Republicei pare că se ’ngrijesc forte puțină despre aceste atacuri, mai cu semă cunoscânda ce felă de primire a avută fostulu vice -mperată în Adunare, chiară atunci cându avea pretensiunea de a apăra guvernulă. Se desminte scriea despre crearea a șese regimente noui de infanteria. Mai nainte de tóte, trebuie se s’ascepte ca consiliu­ să supe­­riore de resbelă se desbată acestă cestiune. Asemenea nu este exactă că ’n curendü se voră începe lucrări de fortificațiune în de­partamentele Marne și Haute-Marne, evacu­ate de Prusian­, căci planurile nu suntă încă terminate. Aflămă din bună sorginte că proiectul­ d’a se constitui că a doua cameră s’a amânată indefinită. Câtă despre reformele ce se voră aduce legii electorale, nu s’a­otărîtă încă nim­ică și e permisă , se spere că d. Thiers va ține complu despre protestările formulate din tóte părțile ’n contra mutilării sufra­giului universale. Ideiele d-luî Tiers din fe­ricire s’aă­mas schimbată în acestă punctă. In privința cestiunii de d olvere­scă renouire Citimtî in Corespondinta Havas: «Instrucțiunea procesului mare și ale luî Ba­­zaine continue cu activitate. Pén’acum gene­rarele Riviere a ascultată 240 de marturi. Interogatoriul­ mare și ale lui s’a ’ncepută săp­tămâna trecută. Se crede că procesulă va veni înaintea consiliului de resbelă în primele zile ale lunii lui ianuariă.» Și VAvenir national adauge: Din informațiunile nóstre resultă, din con­tra, că instrucțiunea se trăgăneză, era că procesul­ nu se va pute ’ncepe de câtă tocmai peste mai multe luni. L'Independance belge de la 7 Noembre s­. n. face urmatorele represiuni despre Francia: Tratabilă de comeretă dintre Franda și En­­glitera uă dată suptsemnată în modă ofici­ale, d. Thiers se va presinta ’naintea Adu­nării c’unu noă succesă pentru sine, c’ună succesă de care va fi ispitită se s arete cu atâtă mai mândru, cu câtă găsesce ’ntr’én­­sulă consacrarea votului pe care și-a dată atâtea silințe ca se’să reporte ’n privința ta­­seloră asupra materielor­ prime. Majoritatea cu totulă politică ce l’a susținută în contra voinței ei, în acestă afacere, va găsi ’n acestă faptă un mic și orare a greșelei economice ce politica a silit-o s’o comită, cu dauna opini­­uniloru celor­ mai mulți din membrii sei asupra liberului schimbă. P’acea majoritate politică, ală cărui sondă celu maî solidu îlu forma și diferitele grupuri republicane, cari au arătată atâta devotamentu și fidelitate d-lui Thiers în luptele ce-a avută se susție ’u contra coalițiunii monarh­iste și clericale a dreptei, p’acea majoritate vede-o-va ore preși­­dintele Republicei și’n viitorea sesiune strîn­­éndu-se ’mprejurul- seu cu aceașî constanță

Next