Romanulu, ianuarie 1873 (Anul 17)

1873-01-22

70 ROMANULU, 23 IANUARIE, 1873. aceste cuvinte care m’aă atinsă cu du­rere n sufletă:— „éta ce amă ajunsă, éta cu ce s’ascepta anulă noă! Mă trămită la bătaie, după ce aă luata câte uă găină de flă­care milițană și ’n destulă vină ca se ’și facă gusturile lorü de st. Vasile.“ Vă rogă, domni redactori, se bine­voiți a da locă acestoră rânduri în stimabilele d-vóstre drartă, căci pare că guvernulă va lua măsuri pentru a pune capătă releloră ce se facă bie­­țiloră milițian­ săteni. lână Siomi, beneficiulu privilegiului ce le este a­­cord­atü prin legea din. . . • Prin urmare societatea remâne su­brogată la drepturile și avantagiele ce resulta din acea lege, supr índatorirea da se conforma obligațiunilor­ im­puse de ea. TITLUL­ III. Capitaluli sociale. Art. 5. Capitalulu societății emisii acum, este de 25.000.000, doue­­zeci și cinci milione franci, represintatü prin 50,000 acțiuni, de câte 500 franci fie­care. Capitalul­ va pute fi sporita cu con­­simțimântală adunării generale a ac­ționaril ori prin crearea și emiterea de nouă acțiuni, până la concurința de 50,000,000 franci. Ori­ce creațiune sau emisiune, peste acesta din urmă cifră, nu se va pute face de câtă cu con­­simțimentulu adunării generale a ac­­ționarilorfi și cu acela alu guvernului. Art. 6. Cele 50,000 acțiuni, acum emise, sunt­ suptscrise de concesionarii avo­­tați în actulü de concesiune. Prin acesta suptscriere societatea este de pe acum constituită. Asupra sumei de 50,000 acțiuni deja suptscrise, se va reserva publicului ro­mânii 25,000 acțiuni al­pari, prin supt­­­scripțiune publică. Se va face pentru fie­care acțiune două ântâie varsămin­­te de câte 125 franci. Art. 7. Acțiunile vor­ fi la purtătorii. Ele vor­ fi extrase dintr’unu regis­tru cu matcă, numerotate și investite cu semnăturile a doui m­e­m­brii din consiliul­ de administrațiune; ele se vor­ transmite prin simplă predare și vom­ purta timbrulu societății. Art. 8. Fie­care acțiune dă drepții în pro­prietatea activului sociale și la împăr­țirea beneficieloru cu uă parte propor­ționale cu numerulü acțiuniloră emise. Art. 9.­ ­pi.m­in­-U n­ annt.fi rpsrivind £ t.nrí de câtă până la concurența valorei acțiu­nilor ă loru. Art. 10. Drepturile și obligațiunile atașate la uă acțiune, urmeza titlulu, în ori­ce mani­eră trece. Acțiunea este indivisibile. Societa­tea nu recunosce de câtă una singură proprietară pentru uă acțiune. Posesiunea unei acțiuni aduce de dreptă adesiunea la statutele societă­ții și la decisiunile adunării generale. Art. 11. Moștenitorii sau creditorii unui ac­ționară nu potă , supt nici ună cu­vântă, se provoce punerea peceților, pe bunurile și valorile societății, seu se ceru partagiulă sért licitațiunea , nici sĕ se amestece in vre-ună modă pre­care în administrațiunea sea. Ei trebue, pentru exercițiul­ dreptului lor­, să se întemeieze pe inventariele sociali și pe deliberațiunile adunării generale. Art. 12. Valorea acțiunilor­ va fi plătită la reședința centrală a I­anlCCÎ națio­nale române , la epocele și a chi­pul ii următorii : A patra parte, sau una sută două­­zeci și cinci franci de acțiune, îndată după promulgarea statutelor­ de fac­ă. La acestă ântâră versáméntu se va da suptscriptorilor­ certificate consta­tă­tore acestui versáméntu. A­l douilea versáméntu, sau plata a 125 franci de acțiune, se va face după patru luni de la promulgarea acestor­ statute. După acestă al­ douilea versament­, certificatele date vor­ fi schimbate pe titluri de ac­țiuni la purtătorii descărcate cu 50 $ și redactate la limba română și fran­­cesă. Restul­ de 250 franci va fi cerută după trebuințele societății, conformă decisiunilor­ consiliului de administra­­țiune și după unii anund­ă publicată cu­uă lună celu puțină nainte prin Monitorele oficiale și a doua alte chiam­e din țară. Art. 13. Ori­ ce sumă, a cărei plată se va în­târzia , aduce de dreptă în favorea societății să dobândă de 8 с pe ană, începându din­­ jiua exigibilității, fără somațiune nici cerere în judecata. Art. 14. In casă de neplata la scadență, nu­­merile titlurilor­ întârziate se vor­ publica în diam­ele desemnate în celă din urmă paragrafă ală art. 12. Dovă­ jleci de­­ jüe după acesta pu­­blicațiune, societatea are dreptul­ de a procede la vendarea aceloră acțiuni pe comptulă și pe fisiculă­ periculă ală personei întârziătore. Acesta vândare pote fi făcută fără punere în întârziare și fără altă for­malitate judecătorescá. Titlurile acțiunilor­ vândute devină nule de dreptă , și se libereză cum­­părătorilor, altele noui, cari vor­ pur­ta aceleași numere. Ori­ ce acțiune, care nu va avea în­semnată în regulă pe ea versamintele exigibile, înceteză de-a fi negociabile. Măsurile autorizate de acestă arti­­culă nu împedică pe societate­a în­trebuința totă-două-dată și mijlocele ordinare de dreptă. Art. 15. Prețulă ce va eși la verijare, dedu­­cându-se chiăltuielile, se impută asu­pra sumei datorite de acționarul­­ în­­târziătoră, care remâne debitorii de diferințâ, de va fi neajunsă, și profită de escedinte de va fi. TITLUL­ IV. Administrațiunea societății. Art. 16. Administrațiunea societății se va compune: 1. De ună consiliu de administra­țiune; 2. Do­uă direcțiune. Art. 17. Consiliulu de administrațiune se va forma din 18 membrii, arendă reșe­dliliL^CV Iii Duuuvvooij clixa. pctVI ^ celű pul­țină voră fi de naționalitate română și va avea întrega putere de-a con­duce, controla și supraveghia tote o­­perațiunile bancei. Membrii consiliului de administra­țiune vor­ fi numiți de adunarea ge­nerală. A­désea parte din consiliu se va reînoui în fie­care ană. Membrii cari­eră vor­ fi desemnați prin sorți; ei pot­ fi realeși. Art. 18. In casă de vacanță, consiliul­ face provisoriă înlocuirea, adunare gene­rale, la cea d’ântâiă întrunire, pro­cede la alegerea definitivă. Membrul­ consiliului numită astă­­relă pentru a înlocui pe altulă, nu ră­mâne în funcțiune de cât și pentru timpulă ce remăsese de esercin­ă pre­­decesorelui séu. Art. 19. Fie­care membru al­ consiliului de administrațiune trebuie, în 8­­ acte de la numirea sea, se depuie în casa so­cietății 100 de acțiuni, cari vor­ fi ne­­alienabile in totă timpul­ funcționă­rii sale. Art. 20. Membrii consiliului de administra­țiune primescă jeton de presință. Art. 21. Membrii consiliului de administra­țiune numescă dintre ei pe fie­ care ană­ână președinte și ună secretară. In casă de absință sau impedicare , președintele va fi momentană înlo­cuită de către celei mai in vârstă din­tre membrii presinți. Art. 22. Prin derogațiune la art. 17, cela d’ântâiă consiliu de administrațiune se va compune din d­-nii: Prințulă Di­­mitrie Ghica, George­ Cantacuzenii, Con­stantinn­ Grădișteanu, Basile Boerescu, Ion Brătianu, George Vermsen, Ion Codrescu, Vasile Fogoni, D. S. Bodo­­canachi, Menelas Ghermani, Jaques Poumay, Petre S. Christu, Achile Cer­­lendi, Ștefană Iónidi, și din alte patru persone numite de către personele susă arătate. Acestă consiliu va dura pe timpul­­celoră ân­tâiă cinci ani ai funcționărei bancei. La finele anului al­ cincilea, jumătate din administratori vor­ fi desemnați prin sorți pentru a ’nceta funcțiunile, și cea­l­altă jumătate va remânea de faptă a se retrage în anul­ următoră. Adunarea generale va face înlocui­rea membrilor i­eșiți și consiliulu de administrare va ’ncepe a se premnoui cu câte­vă șesime de la finele anului ală saptelea. Art. 23. In cei cinci ani de durată a pute­­rilor, membrilor­ consiliului arătați mai susă, ori­ce vacanță se va ivi, prin morte sau demisiune a vre­ unui membru, se va îndeplini de către consiliu. Art. 24. Consiliulű se va aduna uă-dată celă puțină pe săptămână; membrii ab­­sinți voră pute fi represintați la de­­liberațiuni, prin împuterniciți, împuterniciții, cari nu facă parte din consiliă, voră trebui se fiă agreați de majoritatea consiliului. Art. 25. Decisiunile consiliului de adminis­­trațiune se daă cu majoritatea abso­lută a membrilor­ presinți; în casă de paritate a voturilor­, votul­ preșe­dintelui este preponderentă. Pentru ca decisiunile se fie valabile, trebuie ca celă puțină nouă membrii se fie presinți, și ’n acestă casă majo­ritatea trebuie se fiă de șapte voturi celă puțină. Desbaterile se vor­ constata prin procese-verbale, înscrise într’un­ re­gistru și sunt semnate de președinte și ună membru al­ consiliului de ad­ministrațiune. Numele membrilor­ presinți vor­ fi înscrise în capulă procesului-verbale al­ ședinței. Copiele sau estractele a­­ncordi la cioci:> «toți, vari­ară trebui se fiă produse înaintea tribunalelor­, voră fi certificate de președinte sau de membrulă care îndeplineșce funcțiu­nile acestea. Art. 26. Consiliul­ de administrațiune exer­­cită puterile cele mai întinse asupra tuturor­ afaceriloră societății: a) . Autorisă ori­ce creațiune, emi­siune, sau retragere de biletele de bancă, în limitele prescrise prin ac­­tul­ de concesiune; b) . Autorisă stabilirea și organisa­­­rea sau suprimerea sucursalelor­ și agențieloră ; c) . Determină condițiunile generale ale scomptului și ale Împrumuturilor, bilete de emanetă asupra depositelor­, cu garantarea în fonduri publice na­ționale sau alte valori garantate de stată; d) . Fisera capitalulă destinată pen­tru scomptură bonuriloră de tesaură, pentru avansele pe fonduri naționale, și pentru cumpărarea de fonduri pu­blice; e) . Autorită cumpărarea efectelor­ asupra străinătății; f. Numesce și destituie pe directo­­rele generale, pe cei­l­alți directori și pe principalii agenți ai companiei. De­termină atribuțiunile lorii, puterile lorii, plata și cauțiunile lorü; g) . Indhiă să in fie­care ană comp­­turile cari trebuiescă se fiă presin­­tate adunării generale; h) . Biseza provisorră dividentală ce trebuie se fiă distribuită acționari­­lor; ; i) . Reguleza întrebuințarea fondu­­rilor­ disponibile; j) . Autorisă cumpărarea proprietă­­ților­i imobiliare, trebuitóre pentru instalarea reședinței societății, sau pentru lucrările sale, precum și chiel­­tuielile de prima instalare; k) . Autorită pe societate a se pre­­sinta înaintea tribunalelorü, fiă ca re­­clamantă, fiă ca pîrâtă, și are drep­­tul ă de-a transige; l) . Péte primi supt titlu de emanetă, de ipotecă seu­cesiune, imobile sau alte bunuri pentru acoperirea creanțelor( sele­­ndouióse­­­m) . Face regulamentele interiore ale societății, gh­oza și achită efectele și chitanțele sumeloră datorite socie­tății, face actele de consimțire sau de recurgere în justiție, autorisațiunile și în genere tote actele care îngagiază pe societate. Acțiunile, precum și certificatele no­minale de depunere, simtă supt sem­nate de către doui membrii ai consi­liului de administrațiune. El­ are dreptul ă a delega ori­ce funcțiune sau uă parte direcțiunii, sau directorului generale, sau ori­cărui altă funcționară ală bancei, pentru ună timpă limitată sau pune la retragerea delegațiunii. Biletele de bancă vor­ fi semnate de comisarul­ principale ală guver­nului, de unii membru alu consiliului de administrațiune, speciale numită pentru acesta, și de easiannlă princi­pale. (Sfirșitulă pe mâne.) Bratescu­, (Bacău), 2 Ianuariei, 1872. Domnitorii redactori ai ROMÂNULUI. Domni redactori. Recunoscei­ă că înarmarea țârei este uă măsură salutari,­ pentru Ro­mânia, însă, cândă se comită abuzuri în paguba claseloră societății, e de datoria ori­cărui cetățenă a le de­nunța. Milițianii de prin satele acestui dis­­trictă Bacăă pară ca și cum ară fi a­­junsă a fi sclavii și batjocora sergen­­țiloră de miliții, cari se portă prin co­mune fără nici uă disciplină. Eu, cari locuiescă la țară la moșia mea, pri­­vescă urmările dumnelor­ prin co­mune și se găsescă că nu se deosebescă multă d’acelea ce se vedeaă pe timpul­ regimeloră fanariote. Abuzuri, bătăi, violări și desonorări de familii se comită de cele mai multe ori. Însă cea­ a ce m’a indignatu și mai multă este că tocmai în ajunul­ anului nou, cândă toți — de la individulă din paiață pâné la celă din urmă individă din bordeiă — se bucuraă asceptând a se salute noulă óspe 1873 cu speranța d’a ne aduce ușiurare și mai multă le­galitate, tocmai in sera ajunului a­­nului noii mi se presinta m­ă locui­tori din acestă sată Brătescu­, anume Neculae Bordeianu, milițiană, bună gospodară, tânără însurată d’m­ă ană c’uă femeia tânără, rugându-me se ’î citescă uă scrisore supt numele de or­dinii, pe care i-aă dată-o sergenții mi­lițian! Berilă și Costandache s’o ducă la adresa sergentului Vasilescu Gri­­gore, în regimentul­ No. 2 de linie, tocmai la Ocna. Curiositatea me făcuse citescă. Era testulă ei: «Brâteaeî». «Mai nainte de lete, dorcacii ca scrisórea de faciă se te întâmpine săueto să, deri ce­va — eu sun­­i bine — ce­va frumoșii, camarade. Unii gustii fistichiii mi-a venițu­, și totîi­ d'uă-dafii vei vede că milițian­ulii înfațișiătoră cu acesta este recomandații către d-v castră spre a i-se plăti chiria de Galați: drepturi propriu este de 26 tesace, derii, de nu se va intémpla tesacii, măcaru vă testea de pumni. «Ari d-vestra iscălită Tuști­in-tufe!» Acestă urmare îmi făcu impresiu­­nea comisarulă Urzică din Iași, la care boierii trimiteau țiganii lor, cu scri­sori, de la care, spre răspunsă la scri­sori, căpătau bătaie. Era, domul redactori, frumusele fructe ale instituțiunii milițieloră supt acestă regiune! Scrisorea menționată amu oprită-o la mine. Bietulu cină, după ce i­ amă citită-o, î­ncepută a plânge, rostindă ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de Luni, ,22 Tanmină, 1873. Ședința se deschide prin formalitățile și comunicările dilei, cu 72 deputați pre­stați la apeluri nominale. Guvernuri comunicând­, ca simple infor­­mațiuni, proiectele de bancă funciară a d­­lorü Rodocanachi, Poumay și Germani și alii d-lui Leitner; 1). G. Brătianu propune tde se tipa­rea cu spre a se studia de camieră, căci este nece­sar s­­ se se cunoscă combinațiunile cele mai bune pentru țară. 1­. C. Blaremberg propune ca, din contra, acele proiecte se nu se mai imprime, ci pro­pul tor­ii se dea camerei numărul ii necesarii de exemplare. Camera ’ncuviințeză. Ministrulu de lucrări publice citesc­ mesa­­giulil prin care se nainteză camerei proiec­­tului de lege pentru scutirea de tase vamale a materialelor­ pentru calea ferată Iașî-ITn­­gheni. După citirea raportului comisiunii, d. G. Ch­ristodoru Exarcu se proclamă ca depu­tată azi coleg. IV de Bacău. I­. G. Femescu­ cere ca ministrulu lucră­rilor« publice se’î comunice bugetulu dru­­muriloru de ferii Bleichröder. D. I. A(jarid propun­e ca d’aci ’ncolo se nu se mai trecu ’n secțiuni de la orele 2 pene la 3, I). P. Filii­ rogă pe cameră se nu’sî uite voturi dată în ședința trecută, d’a se ocupa adt ’n secțiuni cu cestiunea creditului foti­­ciarii. 8o­ncepe discusiunea reformării co­dului penale, rămasă la art. 299, privitorii la pedepsirea celoră ce arii ataca prin presă pe suveranii țevilor­ străine scă agiații loră diplomatici, acreditați în România. Ra­portorele A. Lahovari arătă că comisiu­­neaa admisă principiulu reciprocității, adău­­gândul vorbele : «dăca insultele aduse suve­ranului României său aginților, ei se voră pedepsi sau­ în virtutea unoră convențiuni­stă în virtutea legiloră aceloră țări». Urmatórele article se primescu după fi­nele explicări ale raportorului: «Art. 300. Ori-ce alte injurii orale sau espresiuni ocărâtore, fiă chiar și în publică rostite, se vor ă pedepsi cu simple pedepse polițienesc­!. «Art. 308. Furturi, precum și cercarea de furtă, se va pedepsi cu inchisóre de la 15, dile­puue la doni ani, și câte uă­ dată cu a­­mendă de la 50—1,900 lei. «Judecătoriele vor­ pute ensă pedepsi pe culpabile și cu interdicțiunea pe timpă măr­ginită. «Art. 309. Se va pedepsi cu inchisore de la trei luni până la douî ani și cu amendă de la 100 pene la 1,000 lei: «1. Acela care va fi furată sau va fi cre­­cată se fure, după câmpuri, cai ori dobi­toce de potera, de trasă scă de caloria, precum și alte vite mari ori mici, seă u­­nelte de agricultură, ori vânaturi aflată in parcuri închise, seu pescî din cotețe orî alte locuri închise, stupî de albine, posta­vuri, prnde sau alte țesături, cari se în­tindă in locurile determinate spre a se usca seă a se albi. «2. Acela care va fi furată scă va fi cercată se fure lemne tăiate séu­ nu, din pădure scă din magazii, destinate pentru lemnăria, seu lemne de pe la fierăstraie, orî lemne plutitore, scă din câmpuri, livezji orî grădini, í­euü, bucate, fructe seă alte folo­­sitóre producte secerate, cosite seă nu. «3. Acela care, fiindă servitorii cu sim­brie, va fi comisă uuă furtă seă va fi eer­­cată a ’lu comite de la stăpânulă seă, séu chiaru de la persóne străine cari se aflau în casa stăpânului seu, séu in casa unde elu va fi mersă cu stăpânulu seu, seă acere care, fiindă lucrătură, calfă seă ucenici), vg «Salutare frate Vasile,

Next