Romanulu, ianuarie 1873 (Anul 17)
1873-01-22
70 ROMANULU, 23 IANUARIE, 1873. aceste cuvinte care m’aă atinsă cu durere n sufletă:— „éta ce amă ajunsă, éta cu ce s’ascepta anulă noă! Mă trămită la bătaie, după ce aă luata câte uă găină de flăcare milițană și ’n destulă vină ca se ’și facă gusturile lorü de st. Vasile.“ Vă rogă, domni redactori, se binevoiți a da locă acestoră rânduri în stimabilele d-vóstre drartă, căci pare că guvernulă va lua măsuri pentru a pune capătă releloră ce se facă biețiloră milițian săteni. lână Siomi, beneficiulu privilegiului ce le este acordatü prin legea din. . . • Prin urmare societatea remâne subrogată la drepturile și avantagiele ce resulta din acea lege, supr índatorirea da se conforma obligațiunilor impuse de ea. TITLUL III. Capitaluli sociale. Art. 5. Capitalulu societății emisii acum, este de 25.000.000, douezeci și cinci milione franci, represintatü prin 50,000 acțiuni, de câte 500 franci fiecare. Capitalul va pute fi sporita cu consimțimântală adunării generale a acționaril ori prin crearea și emiterea de nouă acțiuni, până la concurința de 50,000,000 franci. Orice creațiune sau emisiune, peste acesta din urmă cifră, nu se va pute face de câtă cu consimțimentulu adunării generale a acționarilorfi și cu acela alu guvernului. Art. 6. Cele 50,000 acțiuni, acum emise, sunt suptscrise de concesionarii avotați în actulü de concesiune. Prin acesta suptscriere societatea este de pe acum constituită. Asupra sumei de 50,000 acțiuni deja suptscrise, se va reserva publicului românii 25,000 acțiuni alpari, prin suptscripțiune publică. Se va face pentru fiecare acțiune două ântâie varsăminte de câte 125 franci. Art. 7. Acțiunile vor fi la purtătorii. Ele vor fi extrase dintr’unu registru cu matcă, numerotate și investite cu semnăturile a doui membrii din consiliul de administrațiune; ele se vor transmite prin simplă predare și vom purta timbrulu societății. Art. 8. Fiecare acțiune dă drepții în proprietatea activului sociale și la împărțirea beneficieloru cu uă parte proporționale cu numerulü acțiuniloră emise. Art. 9. pi.min-U n annt.fi rpsrivind £ t.nrí de câtă până la concurența valorei acțiunilor ă loru. Art. 10. Drepturile și obligațiunile atașate la uă acțiune, urmeza titlulu, în orice manieră trece. Acțiunea este indivisibile. Societatea nu recunosce de câtă una singură proprietară pentru uă acțiune. Posesiunea unei acțiuni aduce de dreptă adesiunea la statutele societății și la decisiunile adunării generale. Art. 11. Moștenitorii sau creditorii unui acționară nu potă , supt nici ună cuvântă, se provoce punerea peceților, pe bunurile și valorile societății, seu se ceru partagiulă sért licitațiunea , nici sĕ se amestece in vre-ună modă precare în administrațiunea sea. Ei trebue, pentru exercițiul dreptului lor, să se întemeieze pe inventariele sociali și pe deliberațiunile adunării generale. Art. 12. Valorea acțiunilor va fi plătită la reședința centrală a IanlCCÎ naționale române , la epocele și a chipul ii următorii : A patra parte, sau una sută douăzeci și cinci franci de acțiune, îndată după promulgarea statutelor de facă. La acestă ântâră versáméntu se va da suptscriptorilor certificate constatătore acestui versáméntu. Al douilea versáméntu, sau plata a 125 franci de acțiune, se va face după patru luni de la promulgarea acestor statute. După acestă al douilea versament, certificatele date vor fi schimbate pe titluri de acțiuni la purtătorii descărcate cu 50 $ și redactate la limba română și francesă. Restul de 250 franci va fi cerută după trebuințele societății, conformă decisiunilor consiliului de administrațiune și după unii anundă publicată cuuă lună celu puțină nainte prin Monitorele oficiale și a doua alte chiame din țară. Art. 13. Ori ce sumă, a cărei plată se va întârzia , aduce de dreptă în favorea societății să dobândă de 8 с pe ană, începându din jiua exigibilității, fără somațiune nici cerere în judecata. Art. 14. In casă de neplata la scadență, numerile titlurilor întârziate se vor publica în diamele desemnate în celă din urmă paragrafă ală art. 12. Dovă jleci de jüe după acesta publicațiune, societatea are dreptul de a procede la vendarea aceloră acțiuni pe comptulă și pe fisiculă periculă ală personei întârziătore. Acesta vândare pote fi făcută fără punere în întârziare și fără altă formalitate judecătorescá. Titlurile acțiunilor vândute devină nule de dreptă , și se libereză cumpărătorilor, altele noui, cari vor purta aceleași numere. Ori ce acțiune, care nu va avea însemnată în regulă pe ea versamintele exigibile, înceteză de-a fi negociabile. Măsurile autorizate de acestă articulă nu împedică pe societatea întrebuința totă-două-dată și mijlocele ordinare de dreptă. Art. 15. Prețulă ce va eși la verijare, deducându-se chiăltuielile, se impută asupra sumei datorite de acționarul întârziătoră, care remâne debitorii de diferințâ, de va fi neajunsă, și profită de escedinte de va fi. TITLUL IV. Administrațiunea societății. Art. 16. Administrațiunea societății se va compune: 1. De ună consiliu de administrațiune; 2. Două direcțiune. Art. 17. Consiliulu de administrațiune se va forma din 18 membrii, arendă reședliliL^CV Iii Duuuvvooij clixa. pctVI ^ celű pulțină voră fi de naționalitate română și va avea întrega putere de-a conduce, controla și supraveghia tote operațiunile bancei. Membrii consiliului de administrațiune vor fi numiți de adunarea generală. Adésea parte din consiliu se va reînoui în fiecare ană. Membrii carieră vor fi desemnați prin sorți; ei pot fi realeși. Art. 18. In casă de vacanță, consiliul face provisoriă înlocuirea, adunare generale, la cea d’ântâiă întrunire, procede la alegerea definitivă. Membrul consiliului numită astărelă pentru a înlocui pe altulă, nu rămâne în funcțiune de cât și pentru timpulă ce remăsese de esercină predecesorelui séu. Art. 19. Fiecare membru al consiliului de administrațiune trebuie, în 8 acte de la numirea sea, se depuie în casa societății 100 de acțiuni, cari vor fi nealienabile in totă timpul funcționării sale. Art. 20. Membrii consiliului de administrațiune primescă jeton de presință. Art. 21. Membrii consiliului de administrațiune numescă dintre ei pe fie care anăână președinte și ună secretară. In casă de absință sau impedicare , președintele va fi momentană înlocuită de către celei mai in vârstă dintre membrii presinți. Art. 22. Prin derogațiune la art. 17, cela d’ântâiă consiliu de administrațiune se va compune din d-nii: Prințulă Dimitrie Ghica, George Cantacuzenii, Constantinn Grădișteanu, Basile Boerescu, Ion Brătianu, George Vermsen, Ion Codrescu, Vasile Fogoni, D. S. Bodocanachi, Menelas Ghermani, Jaques Poumay, Petre S. Christu, Achile Cerlendi, Ștefană Iónidi, și din alte patru persone numite de către personele susă arătate. Acestă consiliu va dura pe timpulceloră ântâiă cinci ani ai funcționărei bancei. La finele anului al cincilea, jumătate din administratori vor fi desemnați prin sorți pentru a ’nceta funcțiunile, și cealaltă jumătate va remânea de faptă a se retrage în anul următoră. Adunarea generale va face înlocuirea membrilor ieșiți și consiliulu de administrare va ’ncepe a se premnoui cu câtevă șesime de la finele anului ală saptelea. Art. 23. In cei cinci ani de durată a puterilor, membrilor consiliului arătați mai susă, orice vacanță se va ivi, prin morte sau demisiune a vre unui membru, se va îndeplini de către consiliu. Art. 24. Consiliulű se va aduna uă-dată celă puțină pe săptămână; membrii absinți voră pute fi represintați la deliberațiuni, prin împuterniciți, împuterniciții, cari nu facă parte din consiliă, voră trebui se fiă agreați de majoritatea consiliului. Art. 25. Decisiunile consiliului de administrațiune se daă cu majoritatea absolută a membrilor presinți; în casă de paritate a voturilor, votul președintelui este preponderentă. Pentru ca decisiunile se fie valabile, trebuie ca celă puțină nouă membrii se fie presinți, și ’n acestă casă majoritatea trebuie se fiă de șapte voturi celă puțină. Desbaterile se vor constata prin procese-verbale, înscrise într’un registru și sunt semnate de președinte și ună membru al consiliului de administrațiune. Numele membrilor presinți vor fi înscrise în capulă procesului-verbale al ședinței. Copiele sau estractele ancordi la cioci:> «toți, variară trebui se fiă produse înaintea tribunalelor, voră fi certificate de președinte sau de membrulă care îndeplineșce funcțiunile acestea. Art. 26. Consiliul de administrațiune exercită puterile cele mai întinse asupra tuturor afaceriloră societății: a) . Autorisă orice creațiune, emisiune, sau retragere de biletele de bancă, în limitele prescrise prin actul de concesiune; b) . Autorisă stabilirea și organisarea sau suprimerea sucursalelor și agențieloră ; c) . Determină condițiunile generale ale scomptului și ale Împrumuturilor, bilete de emanetă asupra depositelor, cu garantarea în fonduri publice naționale sau alte valori garantate de stată; d) . Fisera capitalulă destinată pentru scomptură bonuriloră de tesaură, pentru avansele pe fonduri naționale, și pentru cumpărarea de fonduri publice; e) . Autorită cumpărarea efectelor asupra străinătății; f. Numesce și destituie pe directorele generale, pe ceilalți directori și pe principalii agenți ai companiei. Determină atribuțiunile lorii, puterile lorii, plata și cauțiunile lorü; g) . Indhiă să in fiecare ană compturile cari trebuiescă se fiă presintate adunării generale; h) . Biseza provisorră dividentală ce trebuie se fiă distribuită acționarilor; ; i) . Reguleza întrebuințarea fondurilor disponibile; j) . Autorisă cumpărarea proprietățilori imobiliare, trebuitóre pentru instalarea reședinței societății, sau pentru lucrările sale, precum și chieltuielile de prima instalare; k) . Autorită pe societate a se presinta înaintea tribunalelorü, fiă ca reclamantă, fiă ca pîrâtă, și are dreptul ă de-a transige; l) . Péte primi supt titlu de emanetă, de ipotecă seucesiune, imobile sau alte bunuri pentru acoperirea creanțelor( selendouiósem) . Face regulamentele interiore ale societății, ghoza și achită efectele și chitanțele sumeloră datorite societății, face actele de consimțire sau de recurgere în justiție, autorisațiunile și în genere tote actele care îngagiază pe societate. Acțiunile, precum și certificatele nominale de depunere, simtă supt semnate de către doui membrii ai consiliului de administrațiune. El are dreptul ă a delega orice funcțiune sau uă parte direcțiunii, sau directorului generale, sau oricărui altă funcționară ală bancei, pentru ună timpă limitată sau pune la retragerea delegațiunii. Biletele de bancă vor fi semnate de comisarul principale ală guvernului, de unii membru alu consiliului de administrațiune, speciale numită pentru acesta, și de easiannlă principale. (Sfirșitulă pe mâne.) Bratescu, (Bacău), 2 Ianuariei, 1872. Domnitorii redactori ai ROMÂNULUI. Domni redactori. Recunosceiă că înarmarea țârei este uă măsură salutari, pentru România, însă, cândă se comită abuzuri în paguba claseloră societății, e de datoria oricărui cetățenă a le denunța. Milițianii de prin satele acestui districtă Bacăă pară ca și cum ară fi ajunsă a fi sclavii și batjocora sergențiloră de miliții, cari se portă prin comune fără nici uă disciplină. Eu, cari locuiescă la țară la moșia mea, privescă urmările dumnelor prin comune și se găsescă că nu se deosebescă multă d’acelea ce se vedeaă pe timpul regimeloră fanariote. Abuzuri, bătăi, violări și desonorări de familii se comită de cele mai multe ori. Însă cea a ce m’a indignatu și mai multă este că tocmai în ajunul anului nou, cândă toți — de la individulă din paiață pâné la celă din urmă individă din bordeiă — se bucuraă asceptând a se salute noulă óspe 1873 cu speranța d’a ne aduce ușiurare și mai multă legalitate, tocmai in sera ajunului anului noii mi se presinta mă locuitori din acestă sată Brătescu, anume Neculae Bordeianu, milițiană, bună gospodară, tânără însurată d’mă ană c’uă femeia tânără, rugându-me se ’î citescă uă scrisore supt numele de ordinii, pe care i-aă dată-o sergenții milițian! Berilă și Costandache s’o ducă la adresa sergentului Vasilescu Grigore, în regimentul No. 2 de linie, tocmai la Ocna. Curiositatea me făcuse citescă. Era testulă ei: «Brâteaeî». «Mai nainte de lete, dorcacii ca scrisórea de faciă se te întâmpine săueto să, deri ceva — eu suni bine — ceva frumoșii, camarade. Unii gustii fistichiii mi-a venițu, și totîi d'uă-dafii vei vede că milițianulii înfațișiătoră cu acesta este recomandații către d-v castră spre a i-se plăti chiria de Galați: drepturi propriu este de 26 tesace, derii, de nu se va intémpla tesacii, măcaru vă testea de pumni. «Ari d-vestra iscălită Tuștiin-tufe!» Acestă urmare îmi făcu impresiunea comisarulă Urzică din Iași, la care boierii trimiteau țiganii lor, cu scrisori, de la care, spre răspunsă la scrisori, căpătau bătaie. Era, domul redactori, frumusele fructe ale instituțiunii milițieloră supt acestă regiune! Scrisorea menționată amu oprită-o la mine. Bietulu cină, după ce i amă citită-o, începută a plânge, rostindă ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de Luni, ,22 Tanmină, 1873. Ședința se deschide prin formalitățile și comunicările dilei, cu 72 deputați prestați la apeluri nominale. Guvernuri comunicând, ca simple informațiuni, proiectele de bancă funciară a dlorü Rodocanachi, Poumay și Germani și alii d-lui Leitner; 1). G. Brătianu propune tde se tiparea cu spre a se studia de camieră, căci este necesar s se se cunoscă combinațiunile cele mai bune pentru țară. 1. C. Blaremberg propune ca, din contra, acele proiecte se nu se mai imprime, ci propul torii se dea camerei numărul ii necesarii de exemplare. Camera ’ncuviințeză. Ministrulu de lucrări publice citesc mesagiulil prin care se nainteză camerei proiectului de lege pentru scutirea de tase vamale a materialelor pentru calea ferată Iașî-ITngheni. După citirea raportului comisiunii, d. G. Christodoru Exarcu se proclamă ca deputată azi coleg. IV de Bacău. I. G. Femescu cere ca ministrulu lucrărilor« publice se’î comunice bugetulu drumuriloru de ferii Bleichröder. D. I. A(jarid propune ca d’aci ’ncolo se nu se mai trecu ’n secțiuni de la orele 2 pene la 3, I). P. Filii rogă pe cameră se nu’sî uite voturi dată în ședința trecută, d’a se ocupa adt ’n secțiuni cu cestiunea creditului foticiarii. 8oncepe discusiunea reformării codului penale, rămasă la art. 299, privitorii la pedepsirea celoră ce arii ataca prin presă pe suveranii țevilor străine scă agiații loră diplomatici, acreditați în România. Raportorele A. Lahovari arătă că comisiuneaa admisă principiulu reciprocității, adăugândul vorbele : «dăca insultele aduse suveranului României său aginților, ei se voră pedepsi sau în virtutea unoră convențiunistă în virtutea legiloră aceloră țări». Urmatórele article se primescu după finele explicări ale raportorului: «Art. 300. Ori-ce alte injurii orale sau espresiuni ocărâtore, fiă chiar și în publică rostite, se vor ă pedepsi cu simple pedepse polițienesc!. «Art. 308. Furturi, precum și cercarea de furtă, se va pedepsi cu inchisóre de la 15, dilepuue la doni ani, și câte uă dată cu amendă de la 50—1,900 lei. «Judecătoriele vor pute ensă pedepsi pe culpabile și cu interdicțiunea pe timpă mărginită. «Art. 309. Se va pedepsi cu inchisore de la trei luni până la douî ani și cu amendă de la 100 pene la 1,000 lei: «1. Acela care va fi furată sau va fi crecată se fure, după câmpuri, cai ori dobitoce de potera, de trasă scă de caloria, precum și alte vite mari ori mici, seă unelte de agricultură, ori vânaturi aflată in parcuri închise, seu pescî din cotețe orî alte locuri închise, stupî de albine, postavuri, prnde sau alte țesături, cari se întindă in locurile determinate spre a se usca seă a se albi. «2. Acela care va fi furată scă va fi cercată se fure lemne tăiate séu nu, din pădure scă din magazii, destinate pentru lemnăria, seu lemne de pe la fierăstraie, orî lemne plutitore, scă din câmpuri, livezji orî grădini, íeuü, bucate, fructe seă alte folositóre producte secerate, cosite seă nu. «3. Acela care, fiindă servitorii cu simbrie, va fi comisă uuă furtă seă va fi eercată a ’lu comite de la stăpânulă seă, séu chiaru de la persóne străine cari se aflau în casa stăpânului seu, séu in casa unde elu va fi mersă cu stăpânulu seu, seă acere care, fiindă lucrătură, calfă seă ucenici), vg «Salutare frate Vasile,