Romanulu, februarie 1873 (Anul 17)
1873-02-23
vernuru, decă nu ’i convine se afirme că nu suntă adevărate cele ce ar éta, nu spune curată că nu este dispusă a preschimba și precurma sistema, spre a sei celă puțină flecare ce se facă? Teodora C. Mladini. . IMPOSITULU asupra beuturilorii spirtóse. Printr’ima proiectă de lege actualminte votatu de corpurile legiuitóre, guvernulu cere a fi autorisatu se stabilescă unu nou impositu asupra beuturiloru spirtóse. Ne propunemu prin acesta mică espunere a face unu studiu care ne va proba daca acești impositu este ună mijlocii pentru a pute moralisa poporațiunea, căci nu e destulă ca una imposită s’aducă ună venită însemnată fiscului, ci trebuie mai cu semn se nu vetăme pe contribuabili în modulă loră d’a viețui. In camera deputaților, proiectulă a fostă combătută cu multă talentă și cu multă vervă de dol. G. Chițu și G. Vernescu, cari a probată pene la evidință că una asemenea imposită nu este nici de cum ună mijlocă de moralitare, precum se pretinde. Unii, perijendă din vedere condițiunile cele mai principale, de cari trebuie se fiă însoțită ună imposită, nu consideră de câtă venitură fiscale și credă că, daca ară fi fostă respinsă de adunări, statură care e datoră ară fi trebuită se înceteze orice îmbunătățiri ară fi necesarii. La acestă raționamentă nefundată pe base solide, respundemă numai că impositură este necesariă, deorece fiecare din noi profitămă de binefacerile sale și de aceea ne supunemă cu credință la plățile impositului, care acesta nu este ună curentă că trebuie neapărată se adoptămă orice speciă de imposită, ci mai ântâiă se căutămă daca forma impositului ce se cere a se stabili este în acordă cu moravurile statului în care ne aflămă, ceea ce nu esiste în noulă proiectă de lege asupra beuturilor spirtase, deorece elă punemă stavilă îmbunătățirii culturei vinicole. Pentru partea morale, avemă uă singură cestiune se facemă : vinulă este ună alimentă necesariă sau nu ? Unii <Jică da, alții (Jică nu, și cu părere de rea vedemă că aceia, carii se pronunță pentru contrariă, suntă tocmai aceia carii întrebuințeză mai multă acestă lichidă, și credă că, în casă de a li se suprime vinulă, ară suferi mai multă decâtă personele cari declară că ’n adeveri vinulă este uă băutură necesariă. Eă îmbrățișeză opiniunile acelora cari suntă pentru, și etă de ce , aruncându-ne privirile atată asupra țeriloră străine, câtă ș’asupra țereî nóstre mai cu deosebire, observămă că maî tote poporațiunile se aruncă cu mare aviditate asupra băuturilor alcoolice fie ele bune, fiă rele și putemărice chiară detestabile. Acesta se petrece mai cu semn în țările acelea, unde vinul este mai scumpă. Dintr’uă scriere a d-lui Le Uess, partizană înflăcărată ală impositului asupra vinului, rezultă că în părțile acelea unde vinul este mai scumpă, acolo se găsescă și mai multe persóne supuse la viitală beției. Déca acésta se petrece chiară în localitățile unde s’a crezută că, printr’ună asemenea imposită se va moralisa poporațiunea, de ce noî venimă astăzi, cândă avemă ună esemplu așia de evidinte, se stabilimă nouî dărî asupra vinului, solindu forte bine că nu este ună mijlocă eficace de moralisare. Credemă că oricine a văzută, trecendă pe stradele Bucurescilor, mulțime de cârciuma e spuindă la gemuri băuturi alcoolice, unele roșii, altele verzi, altele albastre , tóte falsificate, și cari sunt întrebuințate de particulari la totă minutulă, astăzi când nu existe uă licență asupra băuturiloră. Inchipuiască’și, cândă se va stabili acea lege, ce are se fiă de lichidele alcoolice și de falsificarea loră, căcî este probată până la evidință că particularul ă nu se va uita deca prețulă cutărui sed cutărui licuidă a crescută, ci va bă câtă va avă parale pentru a pută plăti acelă licuidă, sed în casuță contrariă debitantelui o se ’i fiă lesne se falsifice orî ce licuidă spre a ’lă pută vinde mai cu facilitate, ca se potă realisa afaceri mai însemnate. Acesta ne da uă probă incontestabilă că lichidele alcoolice sunt trebuinciose naturii nóstre. Mergemu și mai departe și ricemă : suntă poporațiunî cari se lipsescă mai bine de pâne, de câtă de spirtese. Și ’n adeveră, chiară la noi, nu mai departe, suntă poporațiunî caii trăiescă cu mămăligă, pentru că suntă sărace, case, cu totă sărăcia loră, care nu le dă voie se se nutrăscă cu pâne, nu le vedemă nici vădată că se lipsescă de vină săă de rachiu, ori câtă de reă ară fi elă. Ore ară fi dreptă se venimă astăzi, se rădicămă întregii țeri române productură celă mai trebuinciosă și cele mai indispensabile ? Ore este cineva în dreptă se reglementeze, într’ună modă asta de categorică, digestiunea fiecăruia ? Nu trebuie ca, printr’ună imposită, se venimă se omorîmă omenii , căci atunci cine va mai plăti acelă imposită? Ore nu este adevărată că, deca ună asemenea imposită se va stabili, ară fi se omorîmă de bunăvoie pe concetățianii noștrii, eră nu a’i moralisa , căci de vină și de rachiă eî nu se voră lăsa , ci voră de ori ce felă de lichide falsificate și prin urmare vetemătore ? Cu simpla denumire de moralisare nu facemă altăceva, de câtă se încuragiămă poporațiunea la corupțiunea morale, la furtișiagă, și mai multă de câtă acesta voimă, prin falsificațiunea spirtoseloră, se alterămă sănătatea omeniloră. Astăzi România produce vinuri bune și putemă fice superiore. Ce se va ’ntâmpla, daca acestă imposită se va stabili ? Negreșită că vomă ajunge la uă falsificare completă a feră de feră de lichide, și prin urmare ară fi se omorîmă și cultura cea mai frumosă, una din cele mai bogate ale țerei. Ună deputată francesă a numită ună asemenea imposită uă economia politică ’n contra naturei. Se nu uitămă că ună oină beată este uă escepțiune în localitățile acelea , unde vinulă este eftină și ună ce forte comună acolo unde este scumpă și unde se ’nlocuiesca printr’ună adasă silită de alcoolice falsificate. X. ROMANULU 23 FEVRUARIE 1873 ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Jour, 22 Februarie, 1873. Ședința se deschide la ora 1 după ametri cu îndeplinirea formalităților regulamentare. Se continuă desbaterea privitore la proiectul de lege pentru linia ferată de la Focșiani la Mărășescu. 1 D. N. Ionescu susține proiectul. Cu câtă capitala va fi legată mai multă cu celelalte centruri, cu atâtă va fi mai bine, mai cu semn că Focșianii represintă diferite interese provinciale. La construirea rețelei ferate s’a comisă uă erere d’a nu se pune mai directă în comunicare Iașii cu Bucurescii: acesta ocasiune este forte nemerită spre a ’ndeplini acestă lacună. D. G. Brătianu atașată de inutile acesta liniă. Póte fi case inutile legătura linilor Siretului cu cea care străbate lungul Munteniei ? Nu numai eventualitatea unui resbelă ne pute ’ndemna a țină comptă de considerațiunile strategice, dară și necesitatea întăririi nóstre defensive, la orice casă neprevăzută. Nimică nu este mai greă decâtă a determina regule precise de mai nainte pentru productivitatea unei linii, acesta se vede tocmai mai târziu. Productivitatea unei linii mari pote depinde de productivitatea mai multor ramuri și una din cele mai productive din acestea din urmă nu pote fi alta decâtă acesta de la Focșianî la Mărășescu. Prin ea nu e vorba de a înlesni transacțiunile din altă locă de câtă din Focșianî, căcî Mărășescu este încă măsată, pe cândă Focșiani e dă capitale comerciale și unai cu semn vinicole, ună întredeposită, ună orașiă care era menită a servi ca cimentă între ambele părți ale României, fosta reședință a comisiunii centrale și care adîare uă curte de apelă. Ore cei ce aă procese n’aă destule interese pentru mă transportă facile și răpede? Prin acesta linie, Vrancea — care are mine de sare, care are masă străină comercialui și desvoltării — va fi unită cu Focșianii și astăferă utilitatea va fi din cele mai principale. Intre Trotușin și Buzei nu mai existe altă rîă decâtă Milcovață. Vreți pre ca acestă parte vinicole, minieră și productivă se nu fiă de rocă în comunicațiune cu restulă țereî? Acestă linie va asecuta scurgerea productelor, în două văi: a Bârladului ș’a Galaților, și va ’ndestula necesitățile producțiunii prin transportul cerealeloră pene ’n Oltenia, în casă de lipsă. Comercială interioră este celă mai mare și mai profitabile: pe densulă trebuiesc ’să încuragiămă și acesta linie e unulă din mijlocele ’ntrebuințate pentru acestă scopă. Discusiunea se ’nchide și legea se iea ’n considerațiune cu: Bile albe pentru 57. Bile negre contra 18. Incependu-se desbaterea pe articule, raportorele dă citire art. I, prin care se autorisă consiliul generale ală districtului Putna a conceda construirea și esploatarea unei linie ferate de la Focșianî la Mărășescu. D. Aninoșinu indică că acesta linie nu e de interesă locale, ci d’ună interesă generale, căcî se dă liniei centrale direcțiunea eî naturale. Cădată ajunsă la Focșianî, ea va merge pene la Buzeă se se unăscă cu axa principale. D-sea dară propune a se jlie ’n art. I că se recunosce de utilitate publică construirea acestei linii, pentru care guvernul și consiliul districtului Putna voră face studiere necesarie. Vădată declarată utilitatea publică, se pote aplica legea espropiării, care se póte ’ncepe chiară din anul acesta. Ară fi reă și prejudițiosă se se acorde de p’acum verisarea, căcî lucrări de arte nu suntă în acesta direcțiune, petrișiulă e aprópe și tóte condițiunile sunt avantagiose. Pentru 16 chilometre, se dă prin legea de facă 65,000 lei pe chilometru constructorului: cifra acesta e forte destulă, căcî pe linia de la Piteșc! î nainte, unde suntă multe lucrări de arte, chilometrulă s’a dată în construcțiune cu 140.000 lei, afară de șine și materialulă mișcătoră. Ară fi dară forte bine se admitemă că chiară județulă se facă acestă construire, căcî esproprierile, terasamentele, podurile, stațiunea intermediară, balastulă, stațiunea Focșiani, tote nu costă de câtă 60.000 lei. Ceea ce dâră oferimă altora avemă deja și avantagială va fi că drumulă va fi ală județului și vomă scăpa de pretensiunile companiei, care pentru că linie atâtă de mică ’î va fi forte greă se pute anume impiegați. Din contra, s’ară pute pre bine ca una din companiile esistente se trimită câțîva omeni pentru trenurile ce voră circula, și cari voră costa 16 lei per]i p ună kilometru. De acea dsea propune ună amendamentă în sensul acestora idei. D. G. Manu, raportare, explică că linia este deja declarată de utilitate publică. Cât despre construirea liniei de însuși județă, consiliul generale de Putna a desbătută cestiunea și, făcendă calcule, a recrutu că n’are mij]loce suficiente ș’a preferită s’o dea ’n concesiune c’uă subtvențiune fixă de 20.000 lei. Statulă, peste 60 de ani, are dreptulă se rescumpere acesta linie, eră fixarea tarifelor, n’aă dreptul ă a o face concesionarii, ci ministrul lucrărilor publice, spre a nu se crea uă concurență periculosă celorălalte linii prin scăderea tarifeloră. D. Tufelcică, care face parte din consiliul județenă de Putna , explică că s’aă presintată două companii pentru acesta liniă și, după studiile făcute de una din ele, s’a calculată că trebuiescă 160.000 lei ca suprvențiune, care rămâne drumulă pe sema județului. După desbaterile făcute, consiliul a constatată că ’i convine multă mai multă a da construirea și esploatarea liniei ’n concesiune de câtă a se face ’n regiă. Acesta s’a făcută cu consimțimentulă alegetoriloră, cari se ’ntruniseră ’n curtea localului consiliului. D. Văsescu propune a se Zi ce ’n art. I că acea liniă va fi construită ’n aceleșî condițiuni ca linia Romană-Galați. Raportorele adauge la art. I cuvintele «în condițiunile liniei Romană-Galați.» Art. II, privitoră la ’nlesnirile ce va trebui se dea statură pentru construire și la scutirile acordate acelei companii , se primesce dup’ o scurtă discusiune , în urma căreia se primesce amendamentulă ca scutirea de imposite a materialelor de construcțiune se nu dureze de câtă 10 ani. La art. III, privitoră la mediele județului pentru facerea liniei , autorizarea d’a o întrebuința Zirele de prestațiune , d’a pune uă nouă zecime asupra dărilor , și a doua suptvențiune, d. Anineșcnu propune micșiorarea suptvențiunii la 60.000 lei în locă de 90,000 și reducerea termenului concesiunii la 40 de ani în locă de 60 ani. I. Fău observă ca nu cumva, cu întrebuințarea Zilelor de prestațiune, se se calce legea drumurilor și propune ca aceleaie se se dea sau în natură seu în bani. D. Codrescu propune a mi se mai adauge dedinele județene și asupra proprietăților statului, căci statulă dă destulă acestei linii, dă păduri, terenui etc. Și acestă clausă nu se află delocă în convențiunea liniei Târgoviște-Periștă. După esplicările date de raportatore, discusiunea se lichide și art. III se primesce. La art. IV, relativă la facultatea ca statuiescă județulă se rescumpere linia ferată, plătindă pene la espirarea terminului atâtă suptvențiunea câtă ș’uă sumă ecuate cu media venitului netă, d. Anineșcnu observă c’a doua plată e de prisasă, e uă repetire. Afară d’acestea trebuie se se specifice espropriarea săă rescumpărarea ș’atuncî cândă esploatarea scă construcțiunea va fi rea. D-sea propune ca despăgubirea se aibă de lasă uă estimațiune făcută prin esperțî. jRaportatorele explică că ’n convențiune nu e vorba de venitulă brută, ci de celă netă, adică celă brută minus] chieltuielile și dobânzile capitalului de amortisare. Despăgubirea ce s’acordă aci e mai avantagiosă decâtă cea acordată prin concesiunea Strausberg, căci prin ea Strausberg nu era ținută se amortiseze obligațiunile. D. Aninoșmu demonstra că, între venituri, se trece și suptvențiunea ce se plătesce concesionarilor și, specificând, că despăgubirea se face prin plata terminului de mijlocă ală venitului netă pe lângă suptvențiune, revine a plăti de doue orî aceașî cifră. D-sea propune dori! ca statală se potă despăgubi și lua ’n posesiune linia nu peste 30 de anî, ci peste 10 ani și suptvențiunea se nu se maî plătescă ’n casulă acela. D. Văsescu explică că ’n calculul venitului netă, nu trebuie se intre și cifra suptvențiunii. Ședința se suspinde pe 5 minute, după ce ministrul Tell citesce mesagial, prin care se nainteza din partea ministrului lucrărilor publice proiectul de lege pentru brevetele de invențiuni. La redeschidere, arată că comitatul delegaților, respinge propunerea d-lui Aninoșanu, căcî venitulă netă nu se póte calcula de câtă scăzându-se anuitățile plătite de concesionari, ’mpreună cu chieltuielile, din venitulă esploatării și suptvențiune, ceea ce va fi forte avantagiosă pentru stată. Discusiunea se ’nchide, amendamentul d-lui Aninoșenu se repinge și, cu explicările raportorelur, se primesce articlul IV. Art. V definesce că consiliulă județenă va ’ncheia convențiunea întocmai după proiectul ă alăturată pe lângă proiectul de lege. Raportorele citesce acestă articlu și convențiunea. După observarea d-lui M. Ghermani, se explică ’n convențiune că, în capitală, se va trece suptvențiunea, eră la chieltuieli anuitățile saă cupoaulă ce concesionarii vor ave se plătescă creditorilor lor. D. Aninosinu susține că va fi imposibile concesionariloră se emită acțiuni pe creditul lor propriu. Ense ’n convențiune se mai adauge că póte afecta ca garanțiă suptvențiunea și venitul esploatării; prin urmare, în modă indirectă, județul- totă este invagiată în ceva și, la casă cândă concesionarii nu s’ară ține de îngagiamentă, creditorii foră voră alegra se se despăgubescă din garanția îngagiată. Prin urmare pe vouă parte concesionarii sunt strinșî de gâtă prin depunerea unei garanție de 10. 000 leî pe kilometru și neemiterea acțiunilor de câtă pe creditur ă, lor, oră pe d’alta se lasă ună punctă cu totulă obscură. Prin urmare d-sea se va abțină d’a vota acestă lege, care nu conține nici uă sancțiune. D. M. Ghermani susține convențiunea ca forțe posibile, căci ea nu va fi luată de ómeni fără mijloce. Daca concesionarii voră găsi ómeni cari se le dea bani cândă ei voră îngagia Luna saă Sórele, acésta nu e tréba nostră , destulă că nici statulă nici județulă nu iea nici uă respundere. Câtă despre garanțiă, ea e forte necesariă, căci ară fi ridicută ca statulă se dea destule ’nlesnirî și județulă suptvențiune și acei omeni într’uă Zi se rugă. Discusiunea se ’nchide, art. V, î mpreună cu convențiunea, se primesce, și legea, puindu-se la votă în totale , se adoptă cu : Bile albe pentru 56, Bile negre contra 6, Deputați obținuți 7. D. G. Manu , raportorele comisiunii financiare , dă citire raportului seă asupra proiectului de lege pentru creditele de 303, 589 lei, 8 bani ministrului de finance și de 67,992 lei, 3 bani celui de interne. Nefiindă nici uă discusiune, ambele credite se iau în considerare, se votăză pe articule și, puindu-se legea la votă în totale, se constată că adunarea nu mai este ’n numără. P’a doua zi s’anunță la ordinea Z^eî legea curții de compturi , era pentru Luni creditulă fondată. Ședința se rădică. 173 CURSULU BUCURESCI 7 Martie 1873. I CURSULU *. [oferite I vîndut. . 1041 1041 8 J 1 Iulă domeniali. ... 96 951 1 Maii 51 1 Noembre (300 lei) canéi peneiun. — 185 împrumuturi 8? “ Oppenheim-Londra. — — 17• 1 Martur nr . . 1 Septembre SW Londra. . . - -cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei.) ... — 18 Acțiuni 581 Iuliă Cailorü ferate române. 46 — g, 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, 1 Iuliă liberați 250 lei). . 350 340 2 (5001.) societ. Dacia . — 810 8 SÎS«(501)^de. • 380 Cupóne CURSULtI GALAȚÎ "j St I Obligațiuni nr. 23 Aprilie 10* 23 Octombre ruralî • • • Rurali.................................................... Domeniali, Ianuarie, 1873. . ." — Schimbă Paria la vedere....................— pe 3 luni.................... 981 98{ Londra la vedere .... — — » pe 3 luni . . . . 25.20.25:17 Berlin la vedere.......... — __ » pe 3 luni................... 372 371 ț Viena la vedere. .... — — » pe 3 luni......... — — Mandatele casieriei centrale, disc . — Scumptură pe anii. . . . . _ Lei parale de Odlar Londra, lira sterling-------97 10 lei Londra, domiciliu-----------98 15 » » Marsilia, franculü-----------3, 31 > » Amsterdam, fiorinulu— — 2061 » Paris------------------------ 3 331 * » CURSULÜYIENEI 4 Martie, 1873 Girantă respun^Storă, Pantele Bălăceanu Teatrulu celu mare, compania dramatică representată de d. M. Pascaliu, Sămbătă la 24 Fevruarie representațiune extraordinariă în beneficiul d-lui Ăl. Pascali) prima representațiune a piesei: CUVEITUL MORTULUI Dramă în 5 acte cu 9 Tablouri de A. Bourgeois și P. Feval, tradusă de D. M. Pascaly. (LE BOSSU). Sala Bessel, supt direcțiunea de scenă a d-lui M. Millo, Sâmbătă la 21 Februarie, se va representa pentru a 12-a oră piesa: MILE i £ II «IMNM cu adausă §1 LICENȚELE SPIRITUALE 51 Renta de hârtie—---------------71 70 5 g Renta metalică,--------------- 74 50 Loturile de fi. 100 din 1866 ---- 104 75 Acțiunile Băncei naționale — 985 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — 341 75 Londra 3 luni---------------------109 — Paris idem------------- 81 25 Oblig, rurale ungare-----------5§ 79 — Idem idem transilvane-------578 75 Idem idem Banat-Timiș<5ra — 5J 83 75 Idem idem croate-slavone — 58 — — Argintură contra hârtie------ 107 60 Ducați — —---------------— — — — — Napoléon d’or —-------—--------8 68 Revistă umoristică în 3 acte de d. M. Millo. D. Alesandru Lupescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, fostă prim-președinte al tribunalului Ilfovă, și membru al curții de apelă din Bucuresci, și-a luată profesiunea de advocată și se insărcinerja a pleda totă felulă de procese înaintea tuturor autorităților din țără, precum și a face orice felă de acte de notariată ca: testamente, acte de venerări, ipoteci etc. Personele care voră bine-voise să însărcineze cu vreuă asemene afacere suntă rugate a se adresa pené la 11 ore dimineța și de la 5—8 ore sóra la locuința d-sele din strada Dionisie No. 12 alături cu biserica Batistea. EGQUXULQHU GALATI. Se dă în întreprindere aprovisionarea următorelor materiale necesarii la construcțiunea ecouriloră urbei Galați, 3000 metri cubi piatră pentru zidărie ordinară din Turcia sau Plassova.