Romanulu, martie 1873 (Anul 17)
1873-03-26
rorii magistraților de ordine judiciară. „8. Inviolabilitatea domiciliului și a personei, libertatea absolută a întrunirilor, asociațiunilor și a presei. „9. Abolirea oricărui privilegii. „10. Emanciparea completă a muncei. „11. Munca, unica sursă a proprietății. „12. Un sistemă de vieță economică a țarei care, comentândă în suptdivisiunile proprietății, se desvolte comercialü și se asigure bunuri traiücâtă se va pute mai întinsă, combătândă absorbirea avuției naționale în profitură mai mică numără: „13. Asociațiunea lucrătorilor și amicilor proprietari, pentru ameliorarea morală și materială a claseloră uvriere și agricole. „14. Desființarea jocurilor publice de bursă, de loterii, de cămătării și a contractelor nelegitime. „15. Suprimerea tuturor impositelară și crearea unui singură imposită progresivă asupra capitalului. „16. A remălca posițiunea femeiei și condițiunile familiei prin legi mai naturale in căsătoria. „17. Desființarea pedepsei cu morte și reformarea sistemei penitenciare. „18. Libertatea absolută a consciinței, și desființarea oricărui cultă c clale. „19. Aplicarea formulei: „nici unii drepții fără detoriă, nici vă detoriă fără dreptu.“ „20. Solidaritatea cu tote poporele pe calea progresului și a libertății. „21. Orice alte principii diverse se va mai cere de progresură democratică și sociale. „Acesta este pasului de la Rora în josul căruia se vădă însemnate numele lui Garibaldi, Campanella, Aurel iio Saffi, Maurizio Quadrio, Alessandro Castellani, Luigi Castellazzo, Ricciotti și Menotti Garibaldi, Napoleon Parboni, Alberto Mario, Eugenio Valzania, Giuseppe Ceneri, etc. „Etă însă ș’uă scrisore a lui Garibaldi, care anunță că proclamarea Republicei în Spania a ’ntărită și mai multă acestă pactă de fusiune. „Acésta scrisore a fostă adresată „scumpului Basili“ și publicată în §iabulă Movimento din Genova, care este pentru Garibaldi acea a ce L'unita italiană, din același orașă, este pentru maținismă. Patru idei mai cu semn caracterisă acesta scrisore: „1. Garibaldi afirmă curată, mai multă de câtă ori când”, Republica italiană. „2. Elă crede ca urmată bine neîmpărtășindă, de la 1860 íncóce, antipatiele absolute ale marinismului în contra lui Victor Emanuel, ca instrumentă de revoluțiune. Elă se ’ncurcă a proba indirectă că elă și cu ai sel aă făcută bine d’a nu fi atunci amestecată. „3. Povățuiesce actualminte pe ambii săi de a se pune, prin amorulă indispensabile ală disciplinei, supt drapelură democratică ală pactului de la Roma, presidată de ilustrul Campanella. „4. In ceea ce privesce practica revoluționară, Garibaldi pară aproba uă resculare violente. El îngagiază pe republicanii italiani a procede prin mijjloce mai multă stă mai puțină legale, cu tóte că tinde, într’ună modă activă, la resturnarea „infailibililor și inviolabililor“,“ făr’ a aștepta abdicarea loră. „Acestea sunt punctele esențiale ale acestei scrisori, care va produce neapărată efectul ă seă în partita republicană. (Telegr.) gulă pentru ca toți se cunoscă măsurele luate și se nu mai aducă viță, dă numai ordină vămiloră s’o opresca de-a intra în țară. Cu măsuri astăfelă luate, oricine înțelege că guvernulă riscă de a’și atrage procese pentru fiecare transportă de viță adusă din străinătate, importatorii putândă se reclame despăgubiri ca unii ce n’au putută sei de mai nainte că importanța viței este oprită in România. Prin urmare noi credemă că guvernul trebuie se facă publicațiuni câtă de întinse, pentru ca în viitorii nimeni se nu mai fiă ispitită a importa vița. Câtă pentru transporturile ce sar fi oprită pe la vămi, și cari s’aă făcută mai nainte ca guvernulă se fi luată vr’uă măsură, suntemă de opiniune ca, pe lénga certificate în regulă, decă nu voră fi îndestulătore, se se numesc a uă comisiune de omeni competing, care se cerceteze și se declare déca vița adusă pote sau nu se fiă introdusă in țeră, seă guvernulă se ia informațiuni directe de la localitățile de unde se aduce vița, spre a se convinge dacă acolo seă chiară prin vecinătate esiste boia. Aceste fise,sca articlulă d-lui Ștefănescu: TOTÜ DESPRE BOLA VIȚEL Cândă prin articlulă publicată în Românulu de la 14 Martie, supt titlul „ Boia viței ne amenință“, atrăgeamă atențiunea guvernului și a publicului asupra pericleloră ce amenință cultura viilor- nóstre, prin introducerea de viță adusă din țările străine, unde esiste teribila bola causată de insecta Phylloxera vastatrix, onorabila redacțiune a Românului punea nota urmatore, la rugăciunea ce noi făceamă guvernului d’a opri intrarea în țară a viței străine: „noi credemă că sară „pute permite Introducerea de viță „în țară, căci acesta ară permite a se „îmbunătăți speciele de vite de la noi; „se secera ca condițiune neapărată „din partea importatorilor se presinte „certificate în regulă, că nu existe „bula de viță nici în localitatea de „unde aducă butașii nici prin prejură.“ Casa Besson freres din Niza, care anunțase că va aduce uă sută de mii de vițe cu rădăcini și fără rădăcini, în urma articlului nostru, și luândă nctă de acestă notă a redacțiunii Românului, publică în numărul Românului de la 25 Martie anunțulă următoră: „peste câtevaile sosesce mă noă transportă de cele mai frumose plante, precum și oă mare cantitate de viță de Bordeaux, garantate „prin atestare pentru deplina sănătate.“ Vomă răspunde in puține cuvinte și la nota redacțiunii Românului și la anunțul casei Besson. In ceea ce privesce îmbunătățirea specielor de viță, amă arătată încă din articlulă precedinte că este mai multă uăilusiune, căci nu felul viței singură produce vinulă celă mai bună, ci condițiunile fisice și geologice ale pământului, și apoi modulă de preparațiune ale vinului. Putem planta cele mai renumite specie de viță și, deci ele nu vor găsi la noi pământul și condițiunile climatice natale, vor degenera după două sau trei ani. De altă parte noi nici n’avemă nevoie se întroducemă varietăți de viță străină, căci avemă cele mai bune varietăți în podgoriele nóstre. Consultesc tractatele străine de viticultură, și se va vedea că in ele se recomandă mai tóte varietățile pe cari le posedămă și noi. Cum amă disă și de răndulă celălaltă, se ne ocupămă cu îmbunătățirea culture ș -a preparațiunii vinului, dară nu se riscămă a le compromite și astăfelă cum le avemă. In ceea ce privesce certificatele sca atestatele de sănătatea viței importate, este mai multă uă glumă, din cauza imposibilității în care este uă autoritate ca să dea țină asemenea certificată în consciință. Acesta bóla sare din locă in locă, și stă mai mult tropă, până să se declare. Și unde uă viță era astășii reputată ca sănătosă, mâne se ivesce într’unsa <jece, cincispre qzece focare de infectațiune, faptă care se vede relatată în tóte raporturile comisiunilor însărcinate cu studiul acestei bule. Acesta imposibilitate de certificare este așta de evidente, in câtă guvernală imperiului germană, căruia, după cum spunea că in articululă precedinte, i s’a cerută de congresul agricultoriloră germani, ținută la Munich, se oprescu importațiunea viței, a și dată ună decretă imperiale, cu data de 11 Februarie trecută, prin care se opresce cu desăvârșire importarea de vite străine, în tota întinderea Germaniei. Ore imperială germană nu scia și elă se cera certificate de sănătate pentru vitele introduse? Scia, deră mai scia încă că asemenea certificate veră fi scă imposibile saă de complesință, ba póte chiară fraudulose, ș’a luată decision ea, comandată de interesulă podgorieloră germane, d’a opri cu desăvârșire intrarea de vițe străine. Ne amă adresată de rândulă celălaltă guvernului și lamă rugată, în interesulă generale ală țărei, se oprescu acésta importațiune de viță, deră n’amu fostă ascultați, căci nu vedemă nici uă măsură luată în acesta privință. Dea Dumne^că să nu se descepte pre târejifi! Termină mă deră adresându-ne din nou la Românii carii își iubescă țara și-i dorescă prosperitatea, se nu se amăgescă a cumpăra vițe străine, de oriunde li s’ară spune că se aducă și orice certificate li se vor presinta. Gregoriu Ștefănescu. ULTIMA PROCLAMAȚIUNE A GUVERNULUI SPANIOLE. Foia oficiale din Madrid publică un documentă forte însemnată ală guvernului spaniole, supt semnată de toți miniștrii, în cuprinderea următore : „Spanioli, „Guvernul”, pe care votulă Corteeilorfi l’a alesă și pe care consimțimentulă națiunii l’a confirmată, s’ară crede nedemnă de postură la care a fostă înălțată și incapabile d’a duce greutatea respunderii ce a luată asupră’și, décar’ară ascunde adevărulă, oricâtă de amară ară fi, prin nesce paliative bune numai pentru poporele ce se supună unei slăbiciuni iremediabile sau consumate printr’uă rușindsă neputință. Adevărulă ce avemă se vă spune că este că partizanii regimenüt absolută, carii aă luată armele spre a goni—cum aă spusă-o ș’aă repețită o ’n proclamațiuni de loră — ună monarhică străină, n’aă persistată cu mai puțină tenacitate n rebeliunea loră , după ce națiunea a proclamată Republica, după ce a reintrată în deplină posesiune a acestei forme guvernamentale și ’n esercițiulă suveranității sale, căreia trebuie să se supuie tóte partitele. In zadară tóte doctrinele , tóte principiile politice și sociale se bucură de cea mai întinsă libertate posibile. In zadară se deschidă comițiele votului indipendinte ale tutorii cetățianilor. In zadară verdictulă legale, aprope d’a se pronunța, va asecuta guvernarea majoritâții națiunii. Regaliștii, sciindă că generațiunile actuale și viitore, crescute în ideiele seclului, nu le vor încredința nici vădată puterea libertății și dreptului, pretindă să o coprindă cu forța , prin feră și prin focă. Astăfelă distrugă comunicațiunile, rupă telegrafele, rădică triburi din tote poporațiunile, aprindă arhivele, jăfuiescă ca bandiții de profesiune, împușcă omeni inofensivi și fără apărare, sacrifică pe frații căzuți de loviturile sicariloră loră și — în mifjloculă fumului produsă de torțele loră incendiare—respundă fundării unei Republice de conciliare și de pace prin oribila față a unei restaurări, care se baseza pe resbelă și pe răsbunare. „ A sosită ora în care poporulă spaniole, înțelegândă în fine răulă imensă de care sufere, trebuie să se otărască a’i aplica, cu tradiționalul eroismă, beacură energică ce reclamă. Resbelulă sântă ală sântei libertăți trebuie să respundă resbelului barbară ală tiraniei. Guvernulă , cu totu situațiunea cea gravă prin care trece, nici nu se ’mpedică nici nu se repauseza spre a ’nlătura periekul ce amenință ordinea publică, spre a restabili disciplina ’n armată și spre a înarma pe voluntarii Republicei. Soldații din Catalonia sunt deja ’n mișcare și urmărescă pe inamicii libertății. Valorosa și disciplinata armată de nord sigileza cu sângele’i vărsată în lupte eroice realitatea sea către Republică. Trupele din Valencia nu’șî dau nici ună repausă. Bandele din Andalusia sunt din ce în ce mai descuragiate, sleite fiindă de ’nspăimântătorea urmărire ală cărei obiectă sunt ă. Pretutindeni unde rebeliunea a rădicată capulă în celelalte provincie din peninsulă, poporală și armata să combătută-o cuotărîre până la completa’ nimicire. Aprețuindă acesta purtare atâtă de nobile, guvernulă lucreza fără ’ncetare la strîngerea celui mai mare numără posibile de venituri și de puteri. Creditele votate de Cortesi pentru continuarea înarmării naționale sunt întrebuințate cu tota răpediciunea de acțiune pe care o permite legea. Avantagiele făcute armatei prin recentele reforme se împlinescă cu totă zelului și cu totă graba pe care o permite penuria tesaurului. Bataliunile corpurilor libere, ale căroră regulamentă se publică, se desvoltă cu tótu răpediciunea posibilă.. Autoritățile militare și civile ale provincieloră celoră mai bântuite de resbelulă civile s’afi otărit și să’lă combată fără oboselá. „Însă, în guvernele republicane, este necesariă concursulă tuturoră cetățianilor, fără escepțiune, daca societatea vrea să se guverne prin sine însăși. Fiecare cetățiană trebuie să scie că, apărândă Republica, apără totă d’uă dată și demnitatea’ morală și drepturile’ neprescriptibile. Partita liberală nu trebuie să per^ă din vedere că acesta libertate atâtă de prețiosă, pentru care s’aă făcută atâtea sacrificie, este legată ’n modă indisolubile cu forma republicană. Milițiele cetățiânesci să se mobiliseze, corpurile libere să se înarmeze, cetățianii înarmați se mențină pacea publică, să’și apere căminală, proprietatea, in fine să scutesca de serviciă pe soldați și să le permită astă-felă să bată cu totă puterea și vigorea bandele facțiose. Prin acesta vomă proba că meritămă libertatea păstrată oricârui poporă care scie și vrea să se scape și să se salve prin sine ânsuși. Numai astăfelă și numai prin nescencârcări eroice vomă isbuti a salva Republica și, salvândă-o pe ea, vomă salva libertatea și patria. Madrid, 25 Martid, 1873. (Urmeza supt scrierile celor 9 miniștrii) penalitățile ce se impună celoră ce se abțină da ’și trimite copiii la școilă. Daca acestă obstaculă s’a putută înlătura prin măsuri auxiliare, se pote prevede că regulata frecventare a sculelor din Alsacia și Lorena în curendă nu va mai ceda î ntru nimică părților celoră mai favorisate din Germania de dincolo de Rhină. Și nu e numai acesta singurulă avantagtă cu care are se se glorifice instrucțiunea obligatorie : ea mai are ca consecință și mai importantă da desvolta ntr’ună modă considerabile respectulă copiiloră către ’nvățători, iubirea de regularitate, relulă și intr’ună cuvântă disciplina eleviloră. Pentru că abținerea de la scóle nu era pedepsită într’ună modă sistematică, resulta d’aci saü că copii, dup’ uă întrerupere arbitrariă de mai multe cile, nu se ’ntorceau la scală de câtă cu desgusta, sdă că rămâneau cu totulă străini de cele mai bune facultăți ale celui mai consciiațiosă învățătură, carii erau ca și degeba. Era imposibile se se țină ună plană regulata de studie. Aceleași lecțiuni trebuind se se repete de mai multe ori pentru ca se puta permite celoră leneși se ’și repare timpul a perdută. Apoi se ’ntemplaă neregule de totă felulă, astfelă în câtă scopulă instrucțiunii școlare lipsia cu totulă. Instrucțiunea obligatoria énse întrunesce, pe lângă alte avantagie, și p’acela d’a fi cea mai puternică piighiă a disciplinei ș’a moralei pentru tinerimea care deja a ’ncepută se vedă ’n frecventarea regulată a scalei împlinirea unei datorii. (Coresp. alsaciană). Publicămă articlulă de mal la vale ce ni’să trimite d. Gr. Ștefănescu asupra bulei vițel. După câtă soimă, primula d-sele avertismentă a avută totă efectulă dorită, căci, daci suntemă bine informați, guvernul ă a luată măsuri se oprescă importarea viței, le-a luată ânsă cumă face tóte, fără logică și fără măsuri generale și oficială cunoscute. In locă de-a face. publicațiuni in re♦ ROMANULU 24 MARTIE 1873 2S1 CURSULU BUCURESCI 7 Aprilie 1873. dobi scafnla Obligațiunii fCgRI—I cupónelor ofente j vindut “• S £< "»“•••• 1031 1031 81- 1 Mia domenialî. . . . 931 33 1 Main 5 j 1 Noembre (300 lei) casei pensiun. — — împrumuturi 8 8 * Oppenheim-Londra. — —> ’I JSS,, Sten-Lonto. . . - -cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei.) ... — — 19 Acțiuni 51 SuMă Cailorü ferate române. 47 — 0, 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, 1 Mii liberați 250 lei). . 838 336 8 I "(5001.) societ. Dacia . 700 690 8*Mz£^(B00L>So°- da - 300 280 Acțiunile Stearinerie de Galați. . . . 105 102 Domeniale, Ianuaria, 1873. . — — Schimbă Paris la vedere.......... — — » pe 3 luni ..... 9898 Londra la vedere .... — — » pe 3 luni.................... 25 .2495 Berlin la vedere.................... — — * pe 3 luni.................... 370 366 Viena la vedere.......... — — » pe 3 luni.......... — — Mandatele casieriei centrale, disc . — ScumptulS pe anii. . . .. — SOCIETATEA ECONOMIA. Domnii membrii sunt rugați a se întrunim ședință Duminecă, 1 Aprile, la ora 12 din zi, în sala facultății de stiințe, palatulă Universității, pentru alegerea unui control pre-comptabile. Președinte, P. S. Aurelianu. Secretară, Sp. Haretü. Invetamentul obligatoriu în Alsacia și Lorena. Frecventarea obligatorie a scoleloră a ’ncepută se prindă rădăcini în Alsacia-Lorena cu mai multă sau mai puțină forță, după împrejurări. Se póte constata pretutindeni că poporulă a ’nțelesă importanța instrucțiunii obligatorie. In mai multe locuri ce edreptă că totă se mai nască dificultăți din partea primarilor, carii esită a aplica „Columna lui Traianu“, în numărulă de la 15 Martie, 1873, conține urmatórele materii: „Clinica oftalmologica în Colțea, de Dr. V. Vlădescu; — Cassandra, poesiă de G. R. Melidonu; — O baladă poporană despre Eliade și o epistolă inedită a lui Eliade comunicate de C. I. Aricescu; — Cumă se scrie la noi istoria: ună critică de la Iași, de Gr. G. Tocilescu; — Oxygenulă ca medicament, ded.Dr. Petrescu; Ună actă istorie despre Cretzulescu și Catargiescu, comunicată de N. Cretzulescu; — Rîurile Olteniei in epoca lui Ovidiu, de B. P. Hasdeu. — Industria română, de P. S. Aurelianu. Giranta respunslStorii, Pantele Bălăcean»