Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)
1873-09-16
ROMANULUI SEPTEMBRE 1873 s’au operată în facultățile morale ale poporului românii de la Radu Negru pene în zilele nóstre și ce acțiune a avută fiăcare din acele invasiunî. Noî ne mărginimă , in interesul subiectului ce tratămu, a spune, după mărturia mai multoru istorici, că pene la sosirea Muscaliloru în țeră, nici mesele luculiane, nici intrigele amoróe, nici jocul de cărți nu făceau parte din moravurile societății române. Imasiunilor rusesci detorim pasiunea libertinagiunii și obiceiurile desfrânării, cari, încependu din clasea de susă, au învăluită ca c’undrelă întunecosă, ca c’uă atmosferă otrăvitore tóte clasele societății fără escepțiune 1). Libertinagiumî derii ș’abusuriloră de totă felule, puțină ne importă originea lord, cară se atribuimu în mare parte decadința nostră morale, ce deplângă Românii și străinii, stare de care abia de câțiva ani amu începută a ave consciință ș’a lupta ’n contra iei. Vomă lupta și mai bine, când toți vomă fi convinși de acțiunea perniciosă ce aă desfrânările asupra corpului și sufletului nostru, asupra copiilor și nepoților noștrii și, prin noi, asupra societății ce formăm ă. Este tristă de a mărturisi că civili saținea, cu câtă este mai înaintată, cu atâta mai multă tinde a înrăutăți natura omului și a slăbi legăturile familiei și ale societății. Educațiunea actuale, vană și nepăsătore, ușoară și trândavă, nu pote opune nici una obstacolă seriosă torințelii corupțiunii : ea exaltă facultățile spiritului, slăbesce afecțiunile puiine, și nu póte da junimii energia și forța acea morale, care scie se resiste aplicațiunilor desfrânate. Ece altafelă vieța ce ducă în mare parte acei cari ar trebui, prin posițiunea lorii escepționale în societate, se dea exemplu bunelor moravuri. Pe d’uă parte găsimu mesele, cari, cu alimentele lor, preparate de substanțe aromatice și picante, însoțite de vinuri generose și de băuturi alcoolice, nu tindă decâtă la escitațiunea organelor genitale, care câră se fie satisfăcută cu orice prețil. Ună gastronomă este schița în genere că este și mare desfrânată. Pe d’altă parte găsimd lenevia, care conduce la nesce trebuințe factice, la nesce aspirațiuni perniciose , la balurile cu danțurile cu vertiginase și lascive , la teatrală cu represintațiunile lui scandalose și obscene, la intrigele frivole și imorale, la citirea unora romanțuri, cari, poetisândă drame enervante, escită pasiunile libidinase, in fine la cartoforia cu emoțiunile seîmal oneste. Acesta are nu este uă vieță de disoluțiune, vieța coruptă, care, in virtutea imitațiunii inerente naturei omului, s’a propagată de la ’naltele sfere ale societății până la cele după urmă ale iei oase? Vă orbire împrejurnri său, și oricine va vede indivizi trecându unii după alții, palid și uscați, limcși și fără animă, viri meles, incapabili d’a se opune acțiuniloruceloră rele, pu se capabili de tóte viiturile? El va vede succedându-se familie întregi degenerate prin libertinagiu și desfrânare, trăindu iu lenevia și moliciune, fără voință, fără ambițiune, cercetându numai plăcerile și destinate de sicarii a peri. In asemenea condițiuni, ce devine familia, ce devine socia ? Acésta, părăsită pe d’uă parte, eră pe d’alta espusă pericleloru lingușirii, uită détorțele séle cele mai sacre, neglige casa și copiii săi, și până ’n fine cade și dânsa la renduldiei în abisală corupțiunii, care se póte esprime prin două cuvinte : adulterin și prostituțiune. Ece desenarea bărbatului, ece desenarea femeiei ș’a copiiloră, ece degradarea familielor. Prostituțiunea este refugiulă unoru femei, pe cari le-a nenorocită răulu exemplu ală părinților, ală acelora pe carî le-a disperată desfrânarea socrului, ală acelora pe care le-a coruptă intriga nerușinosă, pe care le-a degradată miseria și indiginia. Suntă cu tóte acestea și cazuri iu cari vina degradării este a femeiei. Influința femeieloră asupra stării morale a societăților și responsabilitatea loru în decadința bărbaților , nimeni n’o póte tăgădui. Pretutindeni unde femeia este dotată de bune simțăminte, bărbatulu o iea de exemplu și cată s’o ’ntrecă; érti unde ea este lipsită de inteligință și de onore, bărbatulu cade și mai josă și se degradă. Ece ’n resumatu carî suntă căușele libertinagiuluî și efectele lui morale asupra familiei și asupra societățiloră. Se vedemu acum cari suntă și efectele lui fisice imediate asupra omului și prin ce stări morbide se manifestă. Vomă examina: a, cari suntă maladiele cari decurgă din escesele 1) Saint-Marc Girardin. Souvenirs de voyage. Giria, 1840. venerice; h, carî suntă formele afecțiunii sifilitice; c. ce mujtace s’ară pute opune esceseloră libertinagiului și efectelor. sni. (Varina). BIBLIOGRAFIA. Ne plângemă cu toții și necontenită de neî nfloricirea literaturii naționale, înse puțină ne gândimă la mirificele d’a remedia rfsulă. Acestă refrenă e lesne de esplicată: oricui îi vine mai comodă se vedă efectulă în totă urîciunea lui, de câtă secante și se se sflască a combate căușele ce l’au produsă. In cee-a ce privește nepropășirea literaturii, s’a susținută cu dreptă cuvântă că unele din căușele principale sunt: lipsa de’acuragiare și lipsa de stimulă pentru scrieri originale și pentru traducțiuni meritorie. N’avemă se chemă nimică despre ne’ncuragiare: ea continuă a se pune ca uă stavilă puternică avântului literară. Câtă despre lipsa de stimulă, credemă c’a dispărută, grație lăudabilei inițiative luată de societatea academică d’a ofere premie pentru diferite scrieri originale și traducțiuni clasice, stimulă ce deschide junimii ună câmpă vastă de activitate și de studiă. Ce e de făcută case cu stavila care opresce mersul cuvintelui literară? Acea stavilă trebuie ’nlăturată, și procederea mai nemerită e d’a ’ncepe se ’i slăbimă mai ântâiă temeliele care o facă puternică. Distrugerea uneia din acele temelii e desvoltarea gustului de citire în națiune, prin scrieri cu caracteră românescă, în ale căroră limba giă poporală sâ’și recunoscu propria ’i cuvântare, era nu neologisme absurde din limba francesâ ori latină etc. réü traduse, râă întrebuințate și neî nțelese de marea majoritate a cititorilor. Unde suntă cnse acele scrieri? Diferiții autori le au scrisă în câte uă broșiură sau în câte uă raia literară ori]iară ală timpului. După marte’i, broșiurele suntă rase de carî prin rafturele librarieloră sau anticarileră, și colecțiunile folcloră ori jiaveloră nu se mai găsescă cu ’nlesnire, scrierile’ citiră sunt date uitării și, împreună cu densele, talentulă, meritulă și numele sâă. Alte ori, cândă găsesc l uă scriere, nu’l poți afla urmarea, căci nu scri scă n’al la ’ndemână cartea ori fin rală în care s’a publicată. Consecințele acestui râă sunt cu multă mai grave decâtă se crede ’n genere. Neposedeadă scrierile autorilor de valore, nu ne vomă pute înavuți limba cu cuvintele create seu întrebuințate de dânșii, nu vomă pute ave nici fraseologiă, nici modele pentru usură scalelorii, nici citațiuni, nici esemple de imitată, nici critică bine fundată , ne vomă crede mereu săraci de scriitori, pentru că ’l lăsămă uitării, într’ună cuvântă ne vomă mulțămi a citi romanțe, de multe ori în limbi străine, seă scrieri fără valore, scose la lumină cu scapă de câștigă,eră nu de instruire. In urma acestora considerațiuni, înțelege oricine importanța întreprinderii inteligintelui nostru librară Socecă, acea-a d’a editată seria de scrieri originale ale principalilor autori români. Acestei inițiative merită se -i demit totă lauda, celă puțină din partene, pentru că e umilă din mijlocele prin care se pute distrage stavila centâlnesce înflorirea literiloră române. Scrierile repausatului Constantină Negruzi, în trei volume, sunt începutul acestei publicări—care va forma un bibliotecă de mai multe opere, imprimate în formată uniformă și bine î ngrijită — și ele constituiescă cea mai escelente recomandațiune în faca publicului. Continuarea publicării, constândă din scrierile mai multor scriitori, ca V. Alesandri, D. Bolintinenu, etc. vor sfîrși prin a convinge pe toți că demnă de aplaudată e acestă’ntreprindere. Publicul română — de multe ori calomniată pe nedreptă și adesea desgustată prin specula d’a i se vinde p’ună preță orecare scrieri ce nu costă de câtă pe jumătate — vasei să’i mulțămescă și densulă, prin încuragiarea ce nu ne ’ndoaimă că ’i va arăta. Ună singură consiliă am ave să dămă editoréiul: să ’ngrijasă bine corecta reproducere a diferitelor scrieri și să se silescă a culege totă cea eșită din pena autorelui ale cărui opere voie,see se le strîngă la mă locă, căci aceste puncte suntă de natură a’i asigura în mare parte resultatele ce ascepta. G. Dem. T. CÂTEVA CUVINTE asupra Cărții întitulată „Doctoralii poporului**. Lipsa de bune cărți didactice pentru instrucțiunea primariă mai cu stimă, este la noi generalminte simțită. Cândăderă vedemă apărândă, deși forte rară, câte uă bună lucrare de felulă acesta, flăchiară și traducțiune, n’avemă de câtă se ne felicitămă și se ne silimă a atrage ș’altele încuragiândă lucrarea deja produsă. Bă unu să mărturisescă c’amă simțită să viiă plăcere cândă ’mi cînju în mâni cărticica întitulată Doctorulu poporului, de domna Ilipolythe Meunier, și pe care demnulă nostru artistă dramatică, d. Constantin Dimitriade, avu norocita ideiă d’a o traduce în limba română, spre a servi ca carte de lectură în scólele nóstre primare. In adevĕrü, citindă cine-va acestă mică apă, nu pote decâtă sâ admire stilul ă familiare și modulă facile cu care sunt d espuse atâtea cunoscințe de igienă, pipică și istoria naturală, ce se’ntâlnescă la fiecare pasă, cunoscințe utili și indispensabili fiecărui om, vezi care ară fi condițiunea lui sociale. Consiliul permanente de instrucțiune, recunoscândă importanța și utilitatea acestei lucrări, a și adoptat’o ca carte de lectură. Asemenea toți omenii, cari se interesază și să ocupă cu educațiunea și instrucțiunea copiiloră, au fostă unanimă favorabili aparițiunii acestei cărți. Putemă deră spera că atâta d-nii profesori publici și privați, câtă și domnele mame de familie, se vor grăbi a pune în mânele copiilor lor, de ambe sese, acest tesaură de cunoscințe, care, pe lingă servițiulă ce le va face, ca carte de lectură, le va pute înavuți in același timpă frageda loru minte, atâtă de aptă, la acești etate, d’a reține totă ce li se comunică. Dimitrie if. lonescu, vechili profesore. FELURIMI. Congresii pentru baterea unei monete internationale. La Viena, s’a ’ntrunită u conferință internațională pentru a delibera asupra baselor, unei sisteme monetare, uniformă și comună tuturoră națiuniloră. De la prima ședință chiară, s’aă învoită asupra mai multor puncte, dintre cari cele mai principale sunt cele urmâtore : „A se adopta ună etalonă unică, care va fi etalonulă de aură. „A se face monete de aură internaționale și monete divisionare în argintă și aramă. „A se adopta uă unitate monetară în aură, comună tuturoră națiuniloră. „Valorea, precum și greutatea, se fie resprimate în numere întregi, prin grame sen centigrame. „A se adopta pentru serviciui internaționale ui moneta, al fi cărei titlu și greutate se fii conforme cu sistema metrică, fără fracțiuni și putAndü a ’nlocui, primă piesă internațională în valore aproximativă, piesa francese de 25 franci, cu titlul de 725 ff; j piesa germană de 20 mărci, cu titlul fi de 710 fiff; lira sterlingă englese, cu titluri de 732.24, piesa americană de 5 dolari, cu 4 titlurui de 752.81 centigrame de aurii finii. „A se adopta, ca unitate monetară, uă monetă de aură echivalente aprope cu moneta francese de 5 franci, cu 2 fiorini de Austria, cu 4 mărci de Germania, cu 4 schilingi englesi, cu 1 dolarii americană, cu 1 rublă de aurii rusă, cu 1 duras spaniole, cu 1 milieis Portugese, cu 2 fiorini de Olanda.“ * Suma semnelor de distinctiune obțin bnute de diferite state la esposițiunea din Viena. Din 70,000 persone cari au trăinisă produsele lor si la esposițiunea din Viena, 26,000 au fost recunoscute de jurii demne a obține unii semnă de distincțiune. Juriul a dată 421 diplome de onore, 12,150 medalii, împărțite în trei categorii de esposanți , 978 medalii pentru arte, 198S medalii pentru colaboratori și lucrători, 10,465 mențiuni onorifice. Eco cum simtă distribuite aceste distincțiuni : Germania 5066.—Francia 8142.— Italia 1908.—Ungaria 1604.—Spania I57.—Engliteza 1156.—Rusia 1018. Elveția 723.—Belgia 612.—Austria 569.—Suedia și Norvegia 584.—Turcia 470.—Statele Unite 441. —Portugalia 431. -Danemarca 309.—Olanda 284.—Romănia 238.—Japonia 217. — Brazilia 202. — Grecia 183. — China 118.—Egiptulă 75. — Republicele americane 44. — Persia 29.—Marocul, Tunis, Tripoli 20.—Madagascar 10.— Monaco 9.—Insulele Sandwich 8. — Mexicul1.—Siam 1. —Turkestan 1. * Ună Englesy bogată, trecătorii prin Paris, luându-se la certă, în septembria trecută, cu ună Italiană, într’una din marele cafenele de pe bulevarde, voia se boxeze cu adversaruld. Italianulă, nefiind d esperimentată în artea scumpă lui John Bull, propuse insularului um! duehl cu pistolul. După ce s’a opusă multă timpă, Englesulă primi lupta, și Luni— unu! copilă ală Albionului nu face nimică Dumineca — apăru pe terem!. Luândă posițiune la douez]eci de pași, adversarii trebuiau se tragă fiăcare să lovitură de pistolu. Englesulă trase cell d’ântâiă, și nu nemeri pe adversară. Italianulă țintea deja pe protivniculü său, căndă acesta strigă: — Iți cumpără lovitura. — Cu câtă ? întrebă Italianulă. — Să milă Guinee. — Nu! Și continua a ochi. — Două mii! — Nu! Și se pregătia a trage pedhea. — Patru mii! — Asia merge! Și pentru 100,000 franci, lăsă jasă arma; după aceaa se duse se planifesca la otelul Englesului, unde își primi suma. Express constată că nu mai e nici uă ’mi puiala despre imensele și răpirile progrese ale morbului de care suferă cartofii în recolta anului curinte. După calculele sale, acestă fiară declară că Englitera va ave necesitate, în cursul acestui an , de celă puțină 12,000,000 cartere grâă, ceea ce face 34,800,000 ectolitre francese.“ E că acum activitatea din porturile nóstre : Severinr. 1 2 Septembre. — Sosite 2 corăbii încărcate, pornită 1 deșertă și 1 vaporă. Grâulă ghirca lei 100 chilai, flacării, de prima calitate, 90. 11 ceherți, 13 Septembre. — Sosite 3 caice deșarte și 3 vapore, pornite 3 vapore. Grâulă flacără, calitatea 1, Ici 80—90. Calafată, 1! Septembre. — Pornită 1 corabia încărcată, sosite 2 vapore cu pasageri și 2 pornite idem. Grâulă ghirca 90—95 lei. s’aă esportată 569 chile. 13 Septembre. — Corăbii încărcate 3 sosite și 1 pornită, vapere cu mărfuri și pasageri 4 sosite și 4 pornite. Grâulă ciacâră, de 57 — 58 livre, lei 90, injulă 60 lei. S’aă esportată 465 chile de grâu. Giurgiu, 10 Septembre. — Corăbii sosite 1 încărcată, 3 deșerte, pornite 3 încărcate , câte 3 vapore și 15 vase ’n portă. Grâulă ciacâră 88—106 lei; pormbulă 6S—80; ortilă 40 — 42; rapița 98—113. S’aă esportată 780 chile de grâă și 310 de prdlă. 12 Septembre. — încărcată sosită 1 corabia cu grâu și 1 pornită, împreună cu 2 vapore; deșerte sosite 7, pornite 4 și sosite 2 vapore . Iuportă 18 bastimente. Grâulă ciacâră, de prima calitate, 90 -106 lei; prejură 70 — 80; ovăsură 40—44. S’aă esportată 374 chile de grâu și 10,113 de porumbă. Brăila, 13 Septembre. — încărcate sosite 3 corăbii, porniță 1 ; deșarte 4 sosite, 1 porniță; 2 vapore sosite și 4 pornite. Grâulă ghirca 129—141 ciacâră, de prima calitate, 108—124; orcjulă 50 — 52; secara 71—73; rapița 118—120.50. S’aă esportată 5916 chile de grâu și 753 de rapiță. Galați, 10 Septembre. — Sosite 6 corăbii încărcate și pornită 1, deșerta 1, vapore cu mărfuri și pasageri 2 sosite și 3 pornite. Bastimente ’n portă 40. Grâă ghirca, de 62 livre, Ici 86 — 87. S’aă esportată, pentru Marsilia și Triest, 2098 chile de grâă și 5?2 de secară. Importurile se rădică la cifra le 38,040 lei. Cursulă : Londra, lira sterling 96.30 — 86.35, Marsilia, francuză 97, Amsterdam, fiorinul 205.— II Septembre.— Sosite 4 corăbii și pornite 2 încărcate, era 2 deșarte, vapore câte 2, și ’n portă 40 bastimente. Grâulă ghirca S3 lei 50 bani, grâulă arnăută 75 lei; porimbalu 45; secara 50.50. S’aă esportată pentru Englitera 2,244 chile de pr<Jă, era suma importurilor principale se suie la cifra de 94,600 lei. CERCULU LIBERALE. Adunarea generale a cercului, ce urma se aibă locă la 15 Augusta trecută, amânându-se pentru sera de 15 Septembre cuvinte. Sutită rugați toți d-nn membrii aflători în capitale a se întruni Sâmbătă, la 8 ore sera, în localulu cercului. Comitatulu. PARTEA ECONOMICA’ Oferimă producătorilor noștrii, după le Journal of fidel ală Franciei, următorea scrie, destulă de însemnată : „De la Londra se comunică, cu data de 16 Septembre, căroia Mark Lave 813 Columna lui Traianu, pe Augustă 1873, conține urmatórele materii: Scriitorii perduți despre Dacia, de A. Papadopolu-Calimachii. — Escursiunile arheologice ale d-lui A. Odobescu, de Gr. G. Tocilescu. — Monastirile (Jise închinate din Velcea și Argeșiă, de A. Odobescu. — 1 Masă, comedia într’ună actă, de N.Țincu.—Rea Silvia, dramă de N. Scurtescu, critică de N. D. Popescu. — Poesii de d-ra M. D. Ghica, c’uă notiță de B. P. Prasden. — Trigonometria de S. Haretă, critică de N. A. Popovici. — Alfabetulă dacică, cum scriină Românii păn’la 1500? de B. P. Hăsdeu. — Invățămentulă medicale în Germania, de dr. Vlădescu.— Din Rimini, de C. Esarcu. — Biblioteca de legislațiune, etc. CALENDARULUI GHIMPELUI“ PE ANULU 1874 arendă s’apară la finele lui Septembre, sunt ă rugate tóte personele, cărora li s’aă încredințată liste de abonamente, se bine-voiescu ale naposa, la adresa „administrațiunii Ghimpelui, pasagială română“, spre a se dispune trimiterea neî ntârziată a esemplareloră.