Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)

1873-09-16

ROMANULU­I­ SEPTEMBRE 1873 s’au­ operată în facultățile morale ale popo­rului românii de la Radu­ Negru pene în­­ zi­­lele nóstre și ce acțiune a avută fiă­care din acele invasiunî. Noî ne mărgini­mă , in interesul­ subiectului ce trată­mu, a spune, după mărturia mai multoru istorici, că pene la sosirea Muscaliloru în țeră, nici mesele luculiane, nici intrigele amoró­­e, nici jocul­ de cărți nu făceau­ parte din moravurile so­cietății române. Im­asiunilor­ rusesci detorim pasiunea libertinagiunii și obiceiurile desfrâ­­nării, cari, încependu din clasea de susă, au învăluită ca c’und­­relă întunecosă, ca c’uă atmosferă otrăvitore tóte clasele societății fără escepțiune 1). Libertinagium­î derii ș’a­­busuriloră de totă felule, puțină ne importă originea lord, cară se atribuimu în mare parte decadința nostră morale, ce deplângă Româ­nii și străinii, stare de care abia de câți­va ani amu începută a ave consciință ș’a lup­ta ’n contra iei. Vomă lupta și mai bine, când­ toți vomă fi convinși de acțiunea perniciosă ce aă desfrânările asupra corpului și sufle­­tu­lui nostru, asupra copiilor­ și nepoților­ noștrii și, prin noi, asupra societății ce for­măm ă. Este tristă de a mărturisi că civili sați­­­­nea, cu câtă este mai înaintată, cu atâta mai multă tinde a înrăutăți natura omului și a slăbi legăturile familiei și ale societății. Educați­unea actuale, vană și nepăsătore, u­­șoară și trândavă, nu pote opune nici una obstacolă seriosă torințelii corupțiunii : ea exaltă facultățile spiritului, slăbesce afecți­unile puiine, și nu póte da junimii energia și forța acea morale, care scie se resiste a­­plicațiunilor­ desfrânate. Ece alta­felă vieța ce ducă în mare parte acei cari ar­ trebui, prin posițiunea lorii escepționale în socie­tate, se dea exemplu­ bunelor­ moravuri. Pe d’uă parte găsimu mesele, cari, cu a­­limentele lor, preparate de sub­stanțe aro­matice și picante, însoțite de vinuri gene­rose și de băuturi alcoolice, nu tindă de­câtă la escitațiunea organelor­ genitale, care câră se fie satisfăcută cu ori­ce prețil. Ună gastronomă este schița în genere că este și mare desfrânată. Pe d’altă parte gă­­simd lenevia, care conduce la nesce trebuințe factice, la nesce aspirațiuni perniciose , la balurile cu danțurile cu vertiginase și las­cive , la teatrală cu represintațiunile lui scandalose și obscene, la intrigele frivole și imorale, la citirea unora romanțuri, cari, poetisândă drame enervante, escită pasiu­nile libidinase, in fine la cartoforia cu e­­moțiunile seî­mal oneste. Acesta are nu este uă vieță de disoluțiune, vieța coruptă, care, in virtutea imitațiunii inerente naturei o­­mului, s’a propagată de la ’naltele sfere ale societății până la cele după urmă ale iei o­ase? Vă orbire împrejurnri său, și ori­cine va vede indivizi trecându unii după alții, palid­ și uscați, limcși și fără animă, viri meles, incapabili d’a se opune acțiuniloru­celoră rele, pu se capabili de tóte viiturile? El­ va vede succedându-se familie întregi degenerate prin libertinagiu și desfrânare, trăindu iu lenevia și moliciune, fără voință, fără ambițiune, cercetându numai plăcerile și destinate de sicarii a peri. In asemenea condițiuni, ce devine familia, ce devine socia ? Acésta, părăsită pe d’uă parte, eră pe d’alta espusă pericleloru lingușirii, uită détorțele séle cele mai sacre, neglige casa și copiii săi, și până ’n fine cade și dânsa la renduld­iei în abisală corupțiunii, care se póte es­­prime prin două cuvinte : adulterin și pros­­­tituțiune. Ece desenarea bărbatului, ece de­­senarea femeiei ș’a copiiloră, ece degrada­rea familielor­. Prostituțiunea este refugiulă unoru fe­mei, pe cari le-a nenorocită răulu exemplu ală părinților­, ală acelora pe carî le-a disperată desfrânarea socrulu­i, ală acelora pe care le-a coruptă intriga nerușinosă, pe care le-a degradată miseria și indiginia. Suntă cu tóte acestea și cazuri iu cari vina degradării este a femeiei. Influința fem­eie­­loră asupra stării morale a societăților­ și responsabilitatea loru în decadința băr­­baților­ , nimeni n’o póte tăgădui. Pre­tutindeni unde femeia este dotată de bune simțăminte, bărbatulu o iea de exemplu și cată s’o ’ntrecă; érti unde ea este lipsită de inteligință și de onore, bărbatulu cade și mai josă și se degradă. Ece ’n resumatu carî suntă căușele li­­bertinagiuluî și efectele lui morale asupra familiei și asupra societățiloră. Se vedemu acum cari suntă și efectele lui fisice ime­diate asupra omului și prin ce stări mor­bide se manifestă. Vomă examina: a, cari suntă maladiele cari decurgă din escesele 1) Saint-Marc Girardin. Souvenirs de voyage. Gir­ia, 1840. venerice; h, carî suntă formele afecțiunii sifilitice; c. ce mujtace s’ară pute opune esceseloră libertinagiului și efectelor. sni. (Va­rina). B­IBLIOGRA­F­I­A. Ne plângemă cu toții și neconte­nită de neî nfloricirea literaturii na­ționale, înse puțină ne gândimă la mirificele d’a remedia rfsulă. Acestă ref­renă e lesne de esplicată: ori­cui îi vine mai comodă se vedă efectulă în totă urîciunea lui, de câtă secante și se se sflască a combate căușele ce l’au produsă. In cee-a ce privește nepropășirea literaturii, s’a susținută cu dreptă cuvântă că unele din căușele princi­pale sunt­: lipsa de’acuragiare și lipsa de stimulă pentru scrieri originale și pentru traducțiuni meritorie. N’avemă se­­ ch­emă nimică despre ne’ncuragiare: ea continuă a se pune ca uă stavilă pu­ternică avântului literară. Câtă des­pre lipsa de stimulă, credemă c’a dis­părută, grație lăudabilei inițiative luată de societatea academică d’a o­­fere premie pentru diferite scrieri o­­riginale și traducțiuni clasice, stimulă ce deschide junimii ună câmpă vastă de activitate și de studiă. Ce e de făcută case cu stavila care opresce mersul­ cuvintelui literară? Acea stavilă trebuie ’nlăturată, și pro­­cederea mai nemerită e d’a ’ncepe se ’i slăbimă mai ântâiă temeliele care o facă puternică. Distrugerea uneia din acele te­melii e desvoltarea gustului de citire în națiune, prin scrieri cu caracteră românescă, în ale căroră limba giă poporală sâ’și recunoscu propria ’i cu­vântare, era nu neologisme absurde din limba francesâ ori latină etc. réü traduse, râă întrebuințate și neî n­­țelese de marea majoritate a cititori­­lor­. Unde suntă cnse acele scrieri? Di­feriții autori le au scrisă în câte uă broșiură sau în câte uă raia litera­ră ori­­]iară ală timpului. După mar­­te’i, broșiurele suntă rase de carî prin rafturele librarieloră sau antica­­rileră, și colecțiunile folcloră ori­­ jia­­veloră nu se mai găsescă cu ’nlesnire, scrierile’­ citiră sunt­ date uitării și, împreună cu densele, talentulă, meri­­tulă și numele sâă. Alte ori, cândă găsesc l uă scriere, nu’l poți afla urma­rea, căci nu scri scă n’al la ’ndemână cartea ori­­ fin rală în care s’a publicată. Consecințele acestui râă sunt­ cu multă mai grave de­câtă se crede ’n ge­nere. Neposedeadă scrierile autorilor­ de valore, nu ne vomă pute înavuți limba cu cuvintele create seu între­buințate de dânșii, nu vomă pute ave nici fraseologiă, nici modele pentru usură scalelorii, nici citațiuni, nici esem­­ple de imitată, nici critică bine fun­dată , ne vomă crede mereu săraci de scriitori, pentru că ’l lăsămă uitării, într’ună cuvântă ne vomă mulțămi a citi romanțe, de multe ori în limbi străine, seă scrieri fără valore, scose la lumină cu scapă de câștigă,­eră nu de instruire. In urma acestora considerațiuni, înțelege ori­cine importanța între­prinderii inteligintelui nostru librară Socecă, acea-a d’a edita­tă seria de scrieri originale ale principalilor­ au­tori români. Acestei inițiative merită se -i demit totă lauda, celă puțină din parte­ne, pentru că e umilă din mi­j­­locele prin care se pute distrage sta­vila ce­ntâlnesce înflorirea literiloră române. Scrierile repausatului Con­stantină Negruzi, în trei volume, sunt­ începutul­ acestei publicări—care va forma un bibliotecă de mai multe o­pere, imprimate în formată uniformă și bine î ngrijită — și ele constituiescă cea mai escelente recom­andațiune în fac­a publicului. Continuarea publi­cării, constândă din scrierile­­ mai multor­ scriitori, ca V. Alesandri, D. Bolintinenu, etc. vor sfîrși prin a con­vinge pe toți că demnă de aplaudată e acestă’ntreprindere. Publicul română — de multe ori calomniată pe nedreptă și adesea desgustată prin specula d’a i­ se vinde p’ună preță ore­care scrieri ce nu costă de câtă pe jumătate — va­sei să’i mulțămescă și densulă, prin încuragiarea ce nu ne ’ndoaimă că ’i va arăta. Ună singură consiliă am ave să dămă editoréiul: să ’ngri­jas­ă bine corecta reproducere a diferitelor­ scrieri și să se silescă a culege totă ce­a eșită di­n pena autorel­ui ale cărui opere voie,see se le strîngă la m­ă locă, căci aceste puncte suntă de natură a’i asigura în mare parte resultatele ce ascepta. G. Dem. T. CÂTE­VA CUVINTE asupra Cărții întitulată „Doctoralii poporului**. Lipsa de bune cărți didactice pen­tru instrucțiunea primariă mai cu stimă, este la noi generalminte simțită. Cândă­deră vedemă apărândă, de­și forte rară, câte uă bună lucrare de felulă acesta, flăchiară și traducțiune, n’avemă de câtă se ne felicitămă și se ne silim­ă a atrage ș’altele încuragiândă lucrarea deja produsă. Bă unu să mărturisescă c’amă sim­țită să viiă plăcere cândă ’mi cînju în mâni cărticica întitulată Doctorulu po­porului, de domna Ilipolythe Meunier, și pe care demnulă nostru artistă dra­matică, d. Constantin Dimitriade, avu norocita ideiă d’a o traduce în limba română, spre a servi ca carte de lec­tură în scólele nóstre primare. In adevĕrü, citindă cine-va acestă mică apă, nu pote de­câtă sâ admire stilul ă familiare și modulă facile cu care sunt d espuse atâtea cunoscințe de igienă, pipică și istoria naturală, ce se’ntâlnescă la fie­care pasă, cunoscințe utili și indispensabili fie­cărui om­, vezi­ care ară fi condițiunea lui so­ciale. Consiliul­ permanente de instrucți­une, recunoscândă importanța și uti­litatea acestei lucrări, a și adoptat’o ca carte de lectură. Asemenea toți omenii, cari se interesa­ză și să ocupă cu educațiunea și instrucțiunea copi­iloră, au fostă unanimă favorabili a­­parițiunii acestei cărți. Putemă deră spera că atâta d-nii profesori publici și privați, câtă și domnele mame de familie, se vor­ grăbi a pune în mânele copiilor lor, de ambe sese, acest tesaură de cunoscințe, care, pe lingă servițiulă ce le va face, ca carte de lectură, le va pute înavuți in același timpă frageda loru minte, atâtă de aptă, la acești etate, d’a reține totă ce li se comunică. Dimitrie i­f. lonescu, vechili profesore. FELUR­IM­I. Congresii pentru baterea unei monete internationale. La Viena, s’a ’ntrunită u­ conferință internațională pentru a delibera asupra baselor, unei sisteme monetare, uniformă și comună tutu­­roră națiuniloră. De la prima ședință chiară, s’aă învoită asupra mai mul­tor­ puncte, dintre cari cele mai prin­cipale sunt­ cele urmâtore : „A se adopta ună etalonă unică, care va fi etalonulă de aură. „A se face monete de aură inter­naționale și monete divisionare în ar­gintă și aramă. „A se adopta uă unitate monetară în aură, comună tuturoră națiuni­loră. „Valorea, pr­ecum și greutatea, se fie r­esprimate în numere întregi, prin gra­me sen centigrame. „A se adopta pentru serviciu­i in­ternaționale ui­ moneta, al fi cărei titlu și greutate se fii­ conforme cu siste­ma metrică, fără fracțiuni și putAndü a ’nlocui, prim­­ă piesă internațională în valore aproximativă, piesa francese de 25 franci, cu titlul­­ de 725 ff; j piesa germană de 20 mărci, cu titlul fi de 710 fiff; lira sterlingă englese, cu titluri de 732.24, piesa americană de 5 dolari, cu 4 titlurui de 752.81 centi­­grame de aurii finii. „A se adopta, ca unitate monetară, uă monetă de aură echivalente ap­ro­pe cu moneta francese de 5 franci, cu 2 fiorini de Austria, cu 4 mărci de Ger­mania, cu 4 schilingi englesi, cu 1 do­­larii americană, cu 1­­ rublă de aurii rusă, cu 1 duras spaniole, cu 1 milieis Portugese, cu 2­ fiorini de Olanda.“ * Suma semnelor­ de distinctiune obți­n b­nute de diferite state la esposițiunea din Viena. Din 70,000 persone cari au­ tră­­inisă produsele lor si la esposițiunea din­­ Viena, 26,000 au fost­ recunoscute de jurii­ demne a obține unii semnă de distincțiune. Juriul­ a dată 421 di­plome de onore, 12,150 medalii, îm­părțite în trei categorii de esposanți , 978 medalii pentru arte, 198S meda­lii pentru colaboratori și lucrători, 10,465 mențiuni onorifice. Eco cum simtă distribuite aceste distincțiuni : Germania 5066.—Francia 8142.— Italia 1908.—Ungaria 1604.—Spania I­­57.—Engliteza 1156.—Rusia 1018. Elveția 723.—Belgia 612.—Austria 569.—Suedia și Norvegia 584.—Tur­cia 470.—Statele­ Unite 441. —Portu­galia 43­1. -Danemarca 309.—Olanda 284.—Romănia 238.—Japonia 217. — Brazilia 202. — Grecia 183. — China 118.—Egiptulă 75. — Republicele a­­mericane 44. — Persia 29.—Marocul­, Tunis, Tripoli 20.—Madagascar 10.— Monaco 9.—Insulele Sandwich 8. — Mexicul­­­1.—Siam 1. —Turkestan 1. * Ună Englesy bogată, trecătorii prin Paris, luându-se la certă, în septembria trecută, cu ună Italiană, într’una din marele cafenele de pe bulevarde, voia se boxeze cu adversaruld. Italianulă, nefiind d esperim­entată în artea scumpă lui John Bull, propuse insularului um! duehl cu pistolul. După ce s’a opusă multă timpă, Englesulă primi lupta, și Luni— unu! copilă ală Albionului nu face nimică Dumineca — apăru pe terem!. Luândă posițiune la doue­z]eci de pași, adversarii trebuiau se tragă fiă­­care să lovitură de pistolu. Englesulă trase cell­ d’ântâiă, și nu nemeri pe adversară. Italianulă țintea deja pe protivni­­culü său, căndă acesta strigă: — Iți cumpără lovitura. — Cu câtă ? întrebă Italianulă. —­ Să milă Guinee. — Nu! Și continua a ochi. — Două mii! — Nu! Și se pregătia a trage pe­­dhea. — Patru mii! — Asia merge! Și pentru 100,000 franci, lăsă jasă arma; după acea­a se duse se planifesca la otelul­ Englesului, unde își primi suma. Express constată că nu mai e nici uă ’mi pui­ala despre imensele și răpirile progrese ale morbului de care suferă cartofii în recolta anului curinte. Du­pă calculele sale, acestă­­ fiară declară că Englitera va ave necesitate, în cur­­sul­ acestui an­ , de celă puțină 12,000,000 cartere grâă, cee­a ce face 34,800,000 ectolitre francese.“ E că acum activitatea din porturile nóstre : Severi­nr. 1 2 Septembre. — Sosite 2 corăbii încărcate, pornită 1 deșertă și 1 vaporă. Grâulă ghirca lei 100 chilai, flacării, de prima calitate, 90. 11 ceherți, 13 Septembre. — Sosite 3 caice deșarte și 3 vapore, pornite 3 vapore. Grâulă­­ flacără, calitatea 1, Ici 80—90. Calafată, 1! Septembre. — Pornită 1 corabia încărcată, sosite 2 vapore cu pasageri și 2 pornite idem. Grâulă ghirca 90—95 lei. s’aă esportată 569 chile.­­­­ 13 Septembre. — Corăbii în­cărcate 3 sosite și 1 pornită, vapere cu mărfuri și pasageri 4 sosite și 4 pornite. Grâulă ciacâră, de 57 — 58 li­vre, lei 90, injulă 60 lei. S’aă espor­tată 465 chile de grâu. Giurgiu, 10 Septembre. — Corăbii sosite 1 încărcată, 3 deșerte, pornite 3 încărcate , câte 3 vapore și 15 vase ’n portă. Grâulă ciacâră 88—106 lei; pormbulă 6S—80; ort­ilă 40 — 42; rapița 98—113. S’aă esportată 780 chile de grâă și 310 de prdlă.­­ 12 Septembre. — încărcată sosită 1 co­rabia cu grâu și 1 pornită, împreună cu 2 vapore; deșerte sosite 7, pornite 4 și sosite 2 vapore . Iu­portă 18 bas­timente. Grâulă ciacâră, de prima ca­litate, 90 -106 lei; prejură 70 — 80; o­­văsură 40—44. S’aă esportată 374 chile de grâu și 10,113 de porumbă. Brăila, 13 Septembre. — încărcate sosite 3 corăbii, porniță 1 ; deșarte 4 sosite, 1 porniță; 2 vapore sosite și 4 pornite. Grâulă ghirca 129—141 ciacâră, de prima calitate, 108—124; orcjulă 50 — 52; secara 71—73; rapița 118­—120.50. S’aă esportată 5916 chile de grâu și 7­53 de rapiță. Galați, 10 Septembre. — Sosite 6 corăbii încărcate și pornită 1, deșerta 1, vapore cu mărfuri și pasageri 2 so­site și 3 pornite. Bastimente ’n portă 40. Grâă ghirca, de 62 livre, Ici 86 — 87. S’aă esportată, pentru Marsilia și Triest, 2098 chile de grâă și 5?2­ d­e secară. Importurile se rădică la cifra­­ le 38,040 lei. Cursulă : Londra, lira sterling 96.30 — 86.35, Marsilia, fran­­cuză 97­­, Amsterdam, fiorinul 205­­.— II Septembre.— Sosite 4 corăbii și por­nite 2 încărcate, era 2 deșarte, va­pore câte 2, și ’n portă 40 bastimente. Grâulă ghirca S3 lei 50 bani, grâulă arnăută 75 lei; porimbalu 45; secara 50.50. S’aă esportată pentru Engli­tera 2,244 chile de pr<Jă, era suma im­­porturilor­ principale­­ se suie la cifra de 94,600 lei. CERCULU LIBERALE. Adunarea generale a cercului, ce urma se aibă locă la 15 Augusta trecută, amânân­­du-se pentru sera de 15 Septembre cuvinte. Sutită rugați toți d-nn­ membrii aflători în capitale a se întruni Sâmbătă, la 8 ore sera, în localulu cercului. Comitatulu. PARTEA ECONOMICA’ Oferimă producătorilor­ noștrii, du­pă le Journal of fidel ală Franciei, ur­­mătorea scrie, destulă de însemnată : „De la Londra se comunică, cu data de 16 Septembre, că­roia Mark Lave 813 Columna lui Traianu, pe Augustă 1873, conține urmatórele materii: Scriitorii perduți despre Dacia, de A. Papadopolu-Calimachii. —­ Escursiu­­nile arh­eologice ale d-lui A. Odobescu, de Gr. G. Tocilescu. — Monastirile (Jise închinate din Velcea și Argeșiă, de A. Odobescu. — 1 Masă, comedia într’ună actă, de N.Țincu.—Rea Silvia, dramă de N. Scurtescu, critică de N. D. Po­­pescu. — Poesii de d-ra M. D. Ghica, c’uă notiță de B. P. Prasden. — Tri­gonometria de S. Haretă, critică de N. A. Popovici. — Alfabetulă dacică, cum scriină Românii păn’la 1500? de B. P. Hăsdeu. — Invățămen­tulă me­dicale în Germania, de dr. Vlădescu.— Din Rimini, de C. Esarcu. — Biblio­teca de legislațiune, etc. CALENDARULU­I GHIMPELUI“ PE ANULU 1874 arendă s’apară la finele lui Sep­tembre, sunt ă rugate tóte personele, cărora li s’aă încredințată liste de a­­bonamente, se bine-voiescu ale na­­posa, la adresa „administrațiunii Ghim­pelui, pasagială română“, spre a se dispune trimiterea neî ntâr­ziată a esemplareloră.

Next