Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)
1873-09-27
848 dificile ca g’acésta în care s’aă îngagiază acum, și cu tote astea să reeșită peste dorințele lor”. Pentru resbelulă dintre Olanda și sultanul de la Atclin, gâsimă totă în gianulă la Patrie urmatorea telegramă din Haye, cu data de 1 Octombre : „Uă telegramă oficiale din Indiele olandese anunță că marele Edit (?) este ocupată de infanteria, și micuță Edit (?) de marină, trupele opereză cu succesă.“ In Mexică există un revistă bi-mensuale, întitulată Trait-d' Union, care are de scopă a face cunoscută publicului european pe omenii și afacerile republicei mexicane. Le Patrie estrage și resumă de pe ea mai multe scrii, dintre cari reproduceam și noi pe cele urmatóre: „ Uă desbatere forte animată s’a rădicată în presa și ’n publiculă republice mexicane în privința a vre 30 eclesiastici străini, pentru cari guvernul ă a ordonată se fiă goniți din țară, conformă dreptului ce acordă ună articulă din Constituțiunea Mexicului,că puterea executivă pate totădeuna se gonescă pe ori ce străină, care ’i pare periculosă (pernicioso). Acești eclesiastici erau acuzați că se ’ntrunescă în comunitate și facă propagandă în contra instituțiunilor în vigore. Ei s’aă adresată la justiția. Primul judecătore de districtă i-a pusă supt protecțiunea justiției federale. Deja curtea supremă a casată sentința judecâtorelui, care însușî va fi urmărită ca violatoreală principielor Constituțiunii.“ Fericită țară, și fericită articulă de Constituțiune! Ce bună ară fi și la noi pentru uă semă de străini mai areseam că este și menținerea în postură de ambasadore la Paris a d-lui d’Arnim, în contra voinței d-lui de Bismark. Aceste aserțiuni ale citateloră diare, se vede c’au órecari temeie, de órece se raportă și de alte fol. Reproducemü aci câteva linii, cari se scrie din Berlin, cu data de 29 Septembre, către Gazeta de Francfort, și din catri se pate deduce că d. de Bismark pare că voiesce să’și resbune într’ună modă ingeniosa și ’n contra d-lui cu Arnim și ’n contra d-lul de Manteuffel, depărtând pe cele din urmă de la Berlin, ca se lase în disponibilitate pe cele de la Paris. Eco aceste linii: „întrevederea cea avută mai de ună Ji d. de Bismark cu d. de Manteuffel a răspândită seomotulu că acestă generare ară fi destinată pentru ambasada de la Paris. Acestă scomptă pare nefundată, și ceé de ce, mai ântâiă d. d'Arnim nu va părăsi încă postură SUA, fiindăcă voiesce să ascepte evenimintele și soluțiunea guvernamentală ce va triumfa în Francia. Al douilea, caracterul diplomatică îi este mai cu totulă străină. In orice casă, nu este fără interesă a constata că militarii laudă capacitățile diplomatice ale d-lui de Manteuffel și că diplomații admiră talentele sale militare.“ Citimă în la Patrie de la 3 Octombre: „țtiarele din Berlin, cu data de 29, adică că scomote neliniștitóre circulă din nou în cercurile financiare din acestă orașiă. S’a ținut și oă ’ntrunire de membrii din cei mai mari financiari, după cererea guvernului.“ Citimă în Debats de la 3 Augustă, relativă la resbelulă dintre Englitera și Ashanteâi. Preparativele espedițiunii ce 'ntreprinde Englitera pe Casta de Aură, ș’a cărei direcțiune s’a 'ucredințată unul oficială renumită, Sir Garnet Wolseley, continuă c’uă mare activitate. Sau luată tóte precauțiunile ce 'și póte cine va închipui pentru a protege trupele contra celei mai rele clime ce să se ’ndure, barace de lemnă pentru tabere, făcute în bucăți numerotate, cari se potă închiria lesne, mixture recitare, destinate pentru fabricare de gîdașă, dulcețuri și conserve, strecurătóre cu cărbuni de pasunare, coifuri de plută, perdele în contra msculițelor. In fine, nimică nu s’a uitată. Se organiseza trupe indigene, s’aă chiămată din India regimente pământene, se especieza de la Woolwich luntrii pentru desbarcare, construite asia încâtă se resiste isbirii valurilor, cari se simtă necontenită pe Costa de Aură, și penă chiară și materialele necesare spre a construi pe Cósta uă cale ferată. Este vorba de a se face stăpâni pe orașiul Coomassie, capitala regatului Asanthesiforă, situată la 270 kilometri, aprope de mare, și a stabili, printr’oă lovitură strălucită, analogă cu luarea Magdalei în Abisinia, influința ce Englitera poseda asupra triburilor, și pe care aă fostă îndestulă câte-va eșecuri ca s’o perda. Scopul respedițiunii, care se organiseza în acestă momenta, este, precum amă țlisă, a pune mâna pe Coomassie, capitala Ashantesiloră, înainte d’a veni timpulă pioiosă, care ’ncepe în Martie. Acesta este oă întreprindere dificile, și chiar o forte periculosă. Frigurile și disenteria potă se facă mare rea Europenilor, la străbaterea bălților , cari impresara Costa, până se dea de câmpii salubre. Alimentele prospete se vor găsi cu anevoință, cărele numai, de 4 piciore lărgime, vor causa numeróse obstacole; caii carii nu pot trăi pe Costa, vor trebui se fie înlocuiți cu cai indigeni; temperatura, care în termină merjsă este de 25 pene la 35 grade (jiua, va face multe victime, mai cu semn din causa nopțiloră frigurase; în fine orașială este mare, popolată de vre 50,000 locuitori, și apărătorii săi sunt forte numeroși și curagioși. Doja Englesii nu dispereză de succesă și n’aă motive pentru a dispera, căci espedițiunea lor în Abisinia era totă atâtă de Este mai multă timpă de cândă «fiatulă la République frangaise publică, supt titlulă de „Revista științelor istorice“, mă șiră de articule forte importante, tratândă despre originea, limba și moravurile tuturoră poporeloră. In numărul de la 3 Octombre, găsimă ală LXXXV articulă întitulată astăfelă: Citimă în la Patrie de la 3 Octombre . Prima ’ntrunire preparatorii a congresului mexicană s’a făcută la 1 Septembre. Ofiarulă oficiale din Mexică resumă astăfelă programa guvernului: „Câtă se pate de patină politică, și multă administrațiune. “ Eco programa ce ară face fericire pe unele popore europene, cândă ară adopta-o ș’ară pune-o ’n practică. ROMANII ROMANI LA 27 SEPTEMBRE 1873 ținnt estete despre originea, repartițiunea actuale și limba loră. Acesta este scopulă ce ne propunemă a ’ndeplini:“ Conclusiunea este cea urmatore. După ce face împărțirea etnografică a poporațiunii, țlice: „ Resultâ din acésta stare de lucruri că Românii pară destinați a ocupa într’uă a fi, fără partagiă, tota Transilvania. Astăfelă, ei ară forma ună centru compactă ș’ară pute se aspire a constitui uă unitate politică. Orice s’ară întâmpla, originea, și mai multă încă, spiritulă soră esențialminte latină, care ’i face a nu căuta ajutoră aiurea decâtă la frații loră occidentali, îi presintă demni de totă interesulă nostru și de tótu simpatia nóstra.“ Recomandămă aceste din urmă rânduri farului Pressa, care nu ’ncetézá d’a propaga depărtarea nóstru de Francia, căutândă se inducă în erore opiniunea publică că partita republicană, mai cu semă, a voită se ne sacrifice Rusiei, în schimbul unui ajutor pentru resbuare în contra Germaniei. Originea, limba și repartițiunea lor și etnografică. A publica în întregulă lui acestă articulă, esclusivă sciințifică, care conține lucruri cunoscute de acei ce se ocupă la noi cu asemeni studii, credemă de prisosă. Vă recomandămă énsé (ziareloră sciințifice d’a cărora competințâ și este, și cari ară puté se ’să reproducă. Deră spre a ave și cititorii noștrii că ideiă de spiritură în care este scrisă, reproducemă următorele rânduri ce servă, parte ca introducțiune și parte ca conclusiune la materia ce trateză. Eco introducțiunea: „Cândă se vorbesce de poparele latine ale Europei, nu se are în vedere, mai adesea, decâtă Francesii, Italianii, Spaniolii și Portughesii, sau celai multă, se face uă mențiune particulară despre Valonii din Belgia, despre Rheto-Romanii și Ladinii din Elveția. Voibă se ne ocupămă a f I d’ună membru mai depărtată, deră nu mai puțină interesante, din acestă mare familie, este vorba de Români. Cu tóta distanța care’I separă de noi,— și pare chiară din causa acestei distanțe, »I merită tótu atențiunea nóstrá,—nu va fi fără folosă pentru noi a avé no Suntemă amenințați d’nu nouă chieltuiala zadarnică. Ună anonimă ingineră română din Iași publică în Român uli de astăzi, 25 Septembre, uă durerosa esclamațiune asupra pavagieloră de asfăltă din acelă oraș să: „aibă milă, déea nu prin detoriă!“ strigă Romănulă ingineră ministrului de lucrări publice și să róga se trămită uă seriosă comisară se inspecteze acelă paragiă; și că, la rândul meă, voi striga d-soră consilieri ai comunei capitalei și d-lui ministru de interne: aveți durere de inimă pentru paralele bieților bucuresceni! Astăzi, cândă contribuțiunile comunale au covârșită tóte limitele, cândă avertismentele perceptorilor, ne chiamă se platimă imposibilă celă mai nedreptă, imposibilă pentru metrii lineari de pavagiă, numai contractați și pavarea Bucurescilor cu asfaltă! Pavagiele de asfaltă nu suntă pentru clima nóstra. Citimă în adevéru în La Roumanie de la 21 Septembre că d. N. C. Calender a propusă consiliului comunale ală capitalei sepaveze orașială cu asfaltă ca la Iași; că d. Berthon a fostă consultată și c’a scrisă, din Paris, c’a«sta sistemă funcționeză în Londra, — nu ne spune easedeca funcționéza și la Paris; — că d. ministru de interne a automată pe d. primare a intra în tratare cu d. Calender și că consiliul comunale a autorisată construirea, pentru încercare, a 5.000 de metrii pătrați, cu condițiune d’a i se supune spre aprobare condițiunile contractului. Conjurămă pe doi consilieri se fiă dificili la admitere, oricari ară fi acele condițiuni, căci ară fi a asvîrli paralele contribuabililoră pe drumuri, și’l rugămă se ’nțelegă că, după cum amă ji să mai susü, pavagiele de asfaltă nu suntă pentru clima nostra: potă se fiă bine la Londra, dérii nu suntă bune și nu potă dura la Bucuresci. Cuvintele sunt simple și lesne de ’nțelesă. Bucurescii sunt ă uă localitate, care se chiamă ’n termină meteorologică cu climă extremă, vara călduri pre mari și ierna friguri rigurose. Diferența între aceste două temperaturi merge adesea penă la 40 de grade : si se varsa pentru acesta resumatulu observațiuniloru meteorologice făcute la București (scala de agricultură) in 1871, ceamă publicată în Revista științifică, anul III, pag. 340. Ei bine, acesta temperatură aâtă de diferită face că vera asfaltată se maie, astăfelă încâtă, trecândă trăsurile, lasă urme, nesce mici depresiuni cu rădicături la drepta și la stânga, astăfelă că totă pavagiulu rămâne brăzdată cu delușidre longitudinale, paralele între dânsele și cu direcțiunea stradei. Mergá de primare la Iași, în 14 sau 15 ore este acolo, și vede singură pavagiulü făcută, totă pentru ’ncercare, dinaintea grădinei publice de pe strada Mare, și se va convinge că, deși abia mnăană de cândă s’a făcută, este deja brăzdată și sbîrcită ca pelea unui rinoceros. Noi suntemă șicuri că onor, consiiă municipale de Iași n’ară fi concedată acelă paragiă, déca nu se grăbia se ’nchiăiă contractulu mai nainte d’a’i vede durata; astăzi suntemă convinși că nu l’ară mai fi dată uă dată cu capulă. Eă mărturisescă c’amă fostă surprinsă, cândă, acum câte-va zile, amă visitatu Iașiulă, de roua stare In care a ajunsă acelă pavagiă într’ună intervale numai d’ună ană. Mi-aducă asemenea aminte că, pe la 1860 și 1861,esista și la Paris,pe dinaintea palatului regale, ună pavagiă de asfaltă, și că, cândă treceamă p’acolo véra, mi se cofunda ușiurelă piciorulă într’onsula și că se cojia, nu scă de s’a păstrată acelă sistemă, déra de vreme ce d. Berthon nu pomenesce nimică primăriei despre Paris, deși se află la Paris, se vede că edilitatea Parisului nu l’a găsită bună pentru capitala Franciei. Déca căldura verelorö nóstre maie acestă asfaltă și’să face a se brăzda de desușiere de către ratele trăsuriloră, frigura rigurosă ală iernelorü nóstre are altă inconveniiate: elă îlă contractă și o lă silesce se plesnescá, astăfelă că, după câtăva timpă, tótu suprafacia îi este brăzdată de crăpături în tóte direcțiunile. Acestea sunt fapte, pe cari sclința le demonstrezi și pe cari de primare le póte constata în paragia la probă de pe strada Mare din Iași. Aici nu ’ncape vorbe: faptele staă faciă. Conjurămă deji pe toți cei îndreptă se scutescu capitala d’acesta nouă chiăltuială zadarnică de câteva milióne. Numai Iașiul plătesce 6,000,000, ce vomă plăti noi ?! Gr. Ștefănescu. aici............coprinde pogone............... Pământurile arabile însumeza pogone ............era livezile (1) pogone . . . . Din totala întindere a moșiei, s’arată locuitorilor foști clăcași, în numără de ... . familii, conformă legii rurale din 1864, pogone (2).......... Construcțiuni ce aducă venită (3).... Venitură anuale ală moșiei (4) este de lei noul............................................. Valorea totală a acestei proprietăți o estimeză în cifra de lei noui............. Pământuri închiriate (5)................ Impositură anuale este de lei noul ................pentru care alătură trei recipise cu No...............din lunile anulă trecută, și No......................din luna...................anulă acesta. Sarcine asupra proprietății (6). . . Pentru constatarea calității mele de proprietară ală sus-menționatului imobile, alătură mă certificată (7) legalisată, dată de doi. (8)............................. proprietari din ocolulă și județul unde e situată moșia (9) ce oferă ca garanția ; și, dinaintea‘omisiunii de prețuire, voră presintă tóte actele ce mi se voră cire. Alătură asemenea certificatură tribunalului de starea ipotecară a imobilelui și sarcinele sale. Me obligă a răspunde prin anticipațiune în casa societății tóte chiăltuiele de la cari voră da nascere estimația imobileloi și tóte celelalte formalități ale împrumutului, fără seamă dreptul ă a cere înapoi sumele chiăltuite. In casă de a nu se efectua împrumutură.Semnătura proprietarului seu a procuratorului șeii se va pune câtă se va pute mai deslușită, arătându-se și domiciliulu NB. Acestă cerere se adreseză directorului primei societăți de credită fonciară romană din Bucuresci. SOCIETATEA Creditului fonciaru românii. Formalitățile cerute de la aceia cari voiescu se se împrumute de la societate și se devină astafe la membrii iei. Lit. A. FORMULARE. CERERE DE ÎMPRUMUTARE. Domnule directore, Suptsemnatură, de profesiune . . . de naționalitate. ..(1)...............ceră primei societăți de credită fondară română din Bucuresci se mă împrumute cu suma de lei noul......................în înscrisuri fondate, pentru cari oferă ipotecă moșia mea (2).............situată în comuna................plasa...................... județulă................și care se învecinesce : La mié$á nópte cu.......................... (B).................................................... La răsărită cu................................... La mică ja Ji cu................................ La apusă cu.......................... întinderea acestei moșii (4) este de pogane (5)............................................ Dintre cari pădurea (6) în verstă de (1) Aci se se scrie de este căsătorită sau nu, și, în casă afirmativă, se se însemneze și anulă căsătoriei. (2) Déca se ipoteceză vilă, se se «jică , viia mea. (3) In acestă feudă și cele trei ce urmeza se se arate moșiele cu cari se învecinesce imobilele ce se ipotecă. (4) Séu vii, daca să viiă se ofere ca ipotecă. (5) Pentru proprietățile din Moldova, în locă de pogane, se va pune fălci. (6) Se se puie de este parchetată sau nu. Lit. B. CERTIFICATE (10). Sunt semnații proprietari în plasa ......................județulă......................încredințămă prin acesta, pe a nostra răspundere, că d, (11).................. este deplină proprietară ală moșiei (12)...................................................... situată în comuna........................județul. ...................și ’nvecinându-se : La mieija-nópte cu......................... La răsărită cu................................... La miei Jă-$i cu.................................! La apusă cu...................... Declarâmă asemenea că d............... are pacinica posesiune a imobilelui mai (1) Fînațele se fice în Moldova. (2) In casă ca pe imobilele ce se ofere ca garanții se nu fi fostă clăcași, se se spuie ca din acésta causă nu s’a dată pămentă conformă legii rurale. (3) Se nc arate de suntă sau nu suntă, și, fiindă, se se însemneze felulă soră, de suntă mori, hanuri, fabrică, etc., se se arate de suntă asicurate sau nu, și, în casă afirmativă, se se scrie și numele societății de asicurare. (4) Sau vii, de este vită. (5) De suntă, se se spuie suma poganelor închiriate, spre a vede daca imobilele este arendată în totă sau în părți mici; se se arate condițiunile închiriării, luna și sinulă în cari espiră terminulă închinării. (6) Se se arate de suntă sau nu. De suntă, se se însemneze felul a lorü. Asia pentru ipoteci, se se arate numele creditoriloră ipotecari, rangulă loră și sumele pentru cari aă inscripțiune. Pentru servituțî, se se arate în ce consiste ele. Déca este vreuă judecată pentru uă parte din proprietate, se se arate aproximativa numărulă pogónelorü ce suntă în litigiă. (7) Pentru redactarea acestui certificată, se se vâră modelul B. (8) Se se scrie numele celor trei proprietari ceruți de statutele legii creditului fonciaru la art. 98, primulă alineată. (9) Séü viia. (10) Acestă certificată trebuie suptsemnat de trei proprietari din plasa séü ocolulă unde este situată imobilele ce se ipotecă și ca să se fiă legalisată de comună, poliția séu comisia. (11) Se scrie numele proprietarului ce se împrumută. (12) Sau vii, de este vorba de viță.