Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)

1873-09-27

848 dificile ca g’acésta în care s’aă înga­­giază acum, și cu tote astea să reeșită peste dorințele lor”. Pentru resbelulă dintre Olanda și sultanul­ de la Atcl­in, gâsimă totă în gianulă la Patrie urmatorea tele­gramă din Haye, cu data de 1 Oc­tombre : „Uă telegramă oficiale din Indiele olandese anunță că marele Edit (?) este ocupată de infanteria, și micuță Edit (?) de marină, trupele opereză cu succesă.“ In Mexică există un revistă bi-men­­suale, întitulată Trait-d' Union, care are de scopă a face cunoscută publi­cului european pe omenii și afacerile republicei mexicane. Le Patrie estrage și resumă de pe ea mai multe scrii, dintre cari repro­duceam și noi pe cele urmatóre: „ Uă desbatere forte animată s’a ră­dicată în presa și ’n publiculă repu­blice­ mexicane în privința a vre 30 eclesiastici străini, pentru cari gu­­vernul ă a ordonată se fiă goniți din țară, conformă dreptului ce acordă ună articulă din Constituțiunea Me­xicului,că puterea executivă pate totă­­de­una se gonescă pe ori­ ce străină, care ’i pare periculosă (pernicioso). Acești eclesiastici erau acuzați că se ’ntrunescă în comunitate și facă propagandă în contra instituțiunilor­ în vigore. Ei s’aă adresată la justiția. Primul­ judecătore de districtă i-a pusă supt protecțiunea justiției fede­rale. Deja curtea supremă a casată sentința judecâtorelui, care însușî va fi urmărită ca violatore­ală prin­­cipielor­ Constituțiunii.“ Fericită țară, și fericită articulă de Constituțiune! Ce bună ară fi și la noi pentru uă semă de străini­ mai areseam că este și menținerea în postură de ambasadore la Paris a d-lui d’Arnim, în contra voinței d-lui de Bismark. Aceste aserțiuni ale citateloră diare, se vede c’au óre­cari temeie, de óre­ce se raportă și de alte fol. Reproducemü aci câte­va linii, cari se scrie din Berlin, cu data de 29 Sep­­tem­bre, către Gazeta de Francfort, și din catri se pate deduce că d. de Bis­­mark pare că voiesce să’și resbune într’ună modă ingeniosa și ’n contra d-lui cu Arnim și ’n contra d-lul de Manteuffel, depărtând pe cele din urmă de la Berlin, ca se lase în disponibili­tate pe cele de la Paris. Eco aceste linii: „întrevederea ce­a avută mai de ună­­ Ji d. de Bismark cu d. de Man­teuffel a răspândită seomotulu că a­­cestă generare ară fi destinată pentru ambasada de la Paris. Acestă scomptă pare nefundată, și ceé de ce, mai ântâiă d. d'Arnim nu va părăsi încă postură SUA, fiindă­că voiesce să ascepte evenimintele și soluțiunea guverna­mentală ce va triumfa în Francia. Al­ douilea, caracterul­ diplomatică îi este mai cu totulă străină. In ori­ce casă, nu este fără interesă a constata că militarii laudă capacitățile diploma­tice ale d-lui de Manteuffel și că di­plomații admiră talentele sale mi­litare.“ Citim­ă în la Patrie de la 3 Octombre: „țtiarele din Berlin, cu data de 29, adică că scomote neliniștitóre circulă din nou în cercurile financiare din acestă orașiă. S’a ținut și oă ’ntrunire de membrii din cei mai mari financi­ari, după cererea guvernului.“ Citim­ă în Debats de la 3 Augustă, relativă la resbelulă dintre Englitera și Ashanteâi. Preparativele espedițiunii ce 'ntre­­prinde Englitera pe Casta de Aură, ș’a cărei direcțiune s’a 'ucredințată unul oficială renumită, Sir Garnet Wol­­seley, continuă c’uă mare activitate. Sau luată tóte precauțiunile ce 'și póte cine­ va închipui pentru a protege trupele contra celei mai rele clime ce să se ’ndure, barace de lemnă pentru tabere, făcute în bucăți numerotate, cari se potă închiria lesne, mixture recitare, destinate pentru fabricare de gîdașă, dulcețuri și conserve, strecură­­tóre cu cărbuni de pasunare, coifuri de plută, perdele în contra msculițelor­. In fine, nimică nu s’a uitată. Se or­­ganiseza trupe indigene, s’aă chiămată din India regimente pământene, se especieza de la Woolwich luntrii pen­tru desbarcare, construite asia în­câtă se resiste isbirii valurilor­, cari se simtă necontenită pe Costa de Aură, și penă ch­iară și materialele necesare spre a construi pe Cósta uă cale fe­rată. Este vorba de a se face stăpâni pe orașiul­ Coomassie, capitala rega­tului Asanthesiforă, situată la 270 k­ilometri, aprope de mare, și a stabili, printr’oă lovitură strălucită, analogă cu luarea Magdalei în Abisinia, influ­­ința ce Englitera poseda asupra tri­­burilor, și pe care aă fostă îndestulă câte-va eșecuri ca s’o perd­a. Scopul r­espedițiunii, care se organi­­seza în acestă momenta, este, precum amă țlisă, a pune mâna pe Coomassie, capitala Ashantesiloră, înainte d’a veni timpulă pioiosă, care ’ncepe în Martie. Acesta este oă întreprindere dificile, și chiar o forte periculosă. Fri­gurile și disenteria potă se facă mare rea Europenilor, la străbaterea băl­ților , cari impresara Costa, până se dea de câmpii salubre. Alimentele prospete se vor­ găsi cu anevoință, cărele numai, de 4 piciore lărgime, vor causa numeróse obstacole; caii carii nu pot­ trăi pe Costa, vor­ trebui se fie înlocuiți cu cai indigeni; tempera­tura, care în termină merjsă este de 25 pene la 35 grade (jiua, va face multe victime, mai cu semn din causa nopțiloră frigurase; în fine orașială este mare, popolată de vre 50,000 locuitori, și apărătorii săi sunt­ forte numeroși și curagioși. Doja Englesii nu dispereză de succesă și n’aă mo­tive pentru a dispera, căci espedițiunea lor­ în Abisinia era totă atâtă de Este mai multă timpă de cândă «fiatulă la République frangaise publică, supt titlulă de „Revista științelor­ is­torice“, m­ă șiră de articule forte im­portante, tratândă despre originea, limba și moravurile tuturoră popo­­reloră. In numărul­ de la 3 Octombre, gă­­simă ală LXXXV articulă întitulată astă­felă: Citimă în la Patrie de la 3 Oc­tombre . Prima ’ntrunire preparatorii­ a con­gresului mexicană s’a făcută la 1 Sep­tembre. Ofiarulă oficiale din Mexică re­sumă astă­felă programa guvernului: „Câtă se pate de patină politică, și multă administrațiune. “ Eco programa ce ară face fericire pe unele popore europene, când­ă ară adopta-o ș’ară pune-o ’n practică. ROMANII ROM­ANI LA 27 SEPTEMBRE 1873 ținnt estete despre originea, reparti­­țiunea actuale și limba loră. Acesta este scopulă ce ne propunemă a ’n­­deplini:“ Conclusiunea este cea urmatore. După ce face împărțirea etnogra­fică a poporațiunii, țlice: „ Resultâ din acésta stare de lucruri că Românii pară destinați a ocupa într’uă a fi, fără partagiă, tota Transil­vania. Astă­felă, ei ară forma ună centru compactă ș’ară pute se aspire a constitui uă unitate politică. Ori­ce s’ară întâmpla, originea, și mai multă încă, spiritulă soră esențialminte la­tină, care ’i face a nu căuta ajutoră aiurea de­câtă la frații loră occiden­tali, îi presintă demni de totă inte­­resulă nostru și de tótu simpatia nóstra.“ Recomandămă aceste din urmă rânduri farului Pressa, care nu ’nce­­tézá d’a propaga depărtarea nóstru de Francia, căutândă se inducă în erore opiniunea publică că partita re­publicană, mai cu semă, a voită se ne sacrifice Rusiei, în schimbul­ unui a­­jutor­ pentru resbu­are în contra Germaniei. Originea, limba și repartițiunea lor și etno­­­­grafică. A publica în întregulă lui acestă articulă, esclusivă sciințifică, care con­ține lucruri cunoscute de acei ce se ocupă la noi cu asemeni studii, cre­­demă de prisosă. Vă recomandămă énsé (ziareloră sciințifice d’a cărora competințâ și este, și cari ară puté se ’să reproducă. Deră spre a ave și cititorii noștrii că ideiă de spiritură în care este scrisă, reproducemă ur­­mătorele rânduri ce servă, parte ca introducțiune și parte ca conclusiune la materia ce trateză. Eco introducțiunea: „Cândă se vorbesce de poparele la­tine ale Europei, nu se are în vedere, mai adesea, de­câtă Francesii, Ita­­lianii, Spaniolii și Portughesii, sau celai multă, se face uă mențiune particu­lară despre Valonii din Belgia, des­pre Rheto-Romanii și Ladinii din El­veția. Voib­ă se ne ocupămă a f I d’ună membru mai depărtată, deră nu mai puțină interesante, din acestă mare familie, este vorba de Români. Cu tóta distanța care’I separă de noi,— și pare chiară din causa acestei distanțe, »I merită tótu atențiunea nóstrá,—nu va fi fără folosă pentru noi a avé no­ Suntemă amenințați d’n­u nouă ch­ieltuiala zadarnică. Ună anonimă ingineră română din Iași publică în Român uli­ de astăzi, 25 Septembre, uă durerosa esclamațiune asupra pavagieloră de asfăltă din a­­celă oraș să: „aibă milă, déea nu prin detoriă!“ strigă Romănulă ingineră mi­nistrului de lucrări publice și­­ să róga se trămită u­ă seriosă comisară se inspecteze acelă paragiă; și că, la rân­­dul­ meă, voi­ striga d-soră consilieri ai comunei capitalei și d-lui ministru de interne: aveți durere de inimă pen­tru paralele bieților­ bucuresceni! As­tăzi, cândă contribuțiunile comunale au covârșită tóte limitele, cândă a­­vertismentele perceptorilor, ne chiamă se platimă imposibilă celă mai ne­­dreptă, imposibilă pentru metrii li­neari de pavagiă, numai contractați și pavarea Bucurescilor­ cu asfaltă! Pavagiele de asfaltă nu suntă pentru clima nóstra. Citimă în adevéru în La Roumanie de la 21 Septembre că d. N. C. Ca­lender a propusă consiliului comunale ală capitalei se­paveze orașială cu asfaltă ca la Iași; că d. Berthon a fostă consultată și c’a scrisă, din Paris, c’a­­«sta sistemă funcționeză în Lon­dra, — nu ne spune ease­deca funcți­­onéza și la Paris; — că d. ministru de interne a autom­­ată pe d. primare a intra în tratare cu d. Calender și că consiliul­ comunale a autorisată con­struirea, pentru încercare, a 5.000 de metrii pătrați, cu condițiune d’a i­ se supune spre aprobare condițiunile con­tractului. Conjurămă pe doi consilieri se fiă dificili la admitere, ori­cari ară fi acele condițiuni, căci ară fi a asvîrli para­lele contribuabililoră pe drumuri, și’l rugămă se ’nțelegă că, după cum amă­­ ji să mai susü, pavagiele de as­faltă nu suntă pentru clima nostra: potă se fiă bine la Londra, dérii nu suntă bune și nu potă dura la Bucu­­resci. Cuvintele sunt­ simple și lesne de ’nțelesă. Bucurescii sunt ă uă localitate, care se chiamă ’n termină meteorologică cu climă extremă, vara călduri pre mari și ierna friguri rigurose. Diferența între aceste două temperaturi merge ade­sea penă la 40 de grade : si se varsa pentru acesta resumatulu observațiuni­­loru meteorologice făcute la București (scala de agricultură) in 1871, ce­amă publicată în Revista științifică, anul­ III, pag. 340. Ei bine, acesta temperatură a­­âtă de diferită face că vera asfaltată se maie, astă­felă în­câtă, trecândă tră­surile, lasă urme, nesce mici depre­siuni cu rădicături la drepta și la stânga, astă­felă că totă pavagiulu ră­­mâne brăzdată cu delușidre longitu­dinale, paralele între dânsele și cu di­recțiunea stradei. Mergá de primare la Iași, în 14 sau 15 ore este acolo, și ved­e singură pavagiulü făcută, totă pentru ’ncercare, dinaintea grădinei publice de pe strada Mare, și se va convinge că, de­și abia mnă­ană de cândă s’a făcută, este deja brăzdată și sbîrcită ca pelea unui rinoceros. Noi suntemă șicuri că onor, consii­ă munici­pale de Iași n’ară fi concedată acelă paragiă, déca nu se grăbia se ’nchiăiă contractulu mai nainte d’a’i vede du­rata; astăz­i suntemă convinși că nu l’ară mai fi dată uă dată cu capulă. Eă mărturisescă c’amă fostă surprinsă, cândă, acum câte-va­­ zile, amă visi­­tatu Iașiulă, de roua stare In care a ajunsă acelă pavagiă într’ună inter­vale numai d’ună ană. Mi-aducă asemenea aminte că, pe la 1860 și 1861,esista și la Paris,pe dina­­intea palatului regale, ună pavagiă de asfaltă, și că, cândă treceamă p’acolo véra, mi se cofunda ușiurelă piciorulă într’onsula și că se cojia, nu sc­ă de s’a păstrată acelă sistemă, déra de vreme ce d. Berthon nu pomenesce nimică primăriei despre Paris, de­și se află la Paris, se vede că edilitatea Pa­risului nu l’a găsită bună pentru ca­pitala Franciei. Déca căldura verelorö nóstre maie acestă asfaltă și’să face a se brăzda de desușiere de către ratele trăsuriloră, frigura rigurosă ală iernelorü nóstre are altă inconveniiate: elă îlă contractă și o lă silesce se plesnescá, astă­felă că, după câtă­va timpă, tótu suprafacia îi este brăzdată de crăpături în tóte direcțiunile. Acestea sunt­ fapte, pe cari sclința le demonstrezi­ și pe cari de primare le póte constata în paragia la probă de pe strada Mare din Iași. Aici nu ’ncape vorbe: faptele staă faciă. Conjurămă deji pe toți cei îndreptă se scutescu capitala d’acesta nouă chiăltuială zadarnică de câte­va mi­­lióne. Numai Iașiul plătesce 6,000,000, ce vomă plăti noi ?! Gr. Ștefănescu. aici............coprinde pogone............... Pământurile arabile însumeza pogone ............era livezile (1) pogone . . . . Din totala întindere a moșiei, s’a­rată locuitorilor­ foști clăcași, în nu­mără de ... . familii, conformă le­gii rurale din 1864, pogone (2).......... Construcțiuni ce aducă venită (3).... Venitură anuale ală moșiei (4) este de lei noul............................................. Valorea totală a acestei proprietăți o estimeză în cifra de lei noui............. Pământuri închiriate (5)................ Impositură anuale este de lei noul ................pentru care alătură trei re­cipise cu No...............din lunile anulă trecută, și No......................din luna...................anulă acesta. Sarcine asupra proprietății (6). . . Pentru constatarea calității mele de proprietară ală sus-menționatului imo­bile, alătură m­ă certificată (7) legali­sată, dată de doi. (8)............................. proprietari din ocolulă și județul­ un­de e situată moșia (9) ce oferă ca ga­ranția ; și, dinaintea­­‘omisiunii de prețuire, voră presintă tóte actele ce mi­ se voră cire. Alătură asemenea certificatură tri­­bunalului de starea ipotecară a imo­­bilelui și sarcinele sale. Me obligă a răspunde prin anticipa­­țiune în casa societății tóte chiăltuie­­le de la cari voră da nascere estimația imobileloi și tóte cele­l­alte formali­tăți ale împrumutului, fără se­amă dreptul ă a cere înapoi sumele chiăl­­tuite. In casă de a nu se efectua împru­­mutură.­­Semnătura proprietarului seu a pro­­curatorului șeii se va pune câtă se va pute mai deslușită, arătându-se și domi­­ciliulu NB. Acestă cerere se adreseză directorului primei societăți de credită fonciară romană din Bucuresci. SOCIETATEA Creditului fonciaru românii. Formalitățile cerute de la aceia cari voiescu se se împrumute de la societate și se devină asta­fe la membrii iei. Lit. A. FORMULARE. CERERE DE ÎMPRUMUTARE. Domnule directore, Suptsemnatură, de profesiune . . . de naționalitate. ..(1)...............ceră primei societăți de credită fondară ro­mână din Bucuresci se mă împrumute cu suma de lei noul......................în înscrisuri fondate, pentru cari oferă ipo­tecă moșia mea (2).............situată în comuna................plasa...................... județulă................și care se înveci­nesce : La mié$á nópte cu.......................... (B).................................................... La răsărită cu................................... La mică ja­­ Ji cu................................ La apusă cu.......................... întinderea acestei moșii (4) este de pogane (5)............................................ Dintre cari pădurea (6) în verstă de (1) Aci se se scrie de este căsătorită sau nu, și, în casă afirmativă, se se însemneze și anulă căsătoriei. (2) Déca se ipoteceză vilă, se se «jică , viia mea. (3) In acestă feudă și cele trei ce urmeza se se arate moșiele cu cari se învecinesce imobilele ce se ipotecă. (4) Séu vii, daca să viiă se ofere ca ipo­tecă. (5) Pentru proprietățile din Moldova, în locă de pogane, se va pune fălci. (6) Se se puie de este parchetată sau nu. Lit. B. CERTIFICATE (10). Sunt semnații proprietari în plasa ......................județulă......................în­credințămă prin acesta, pe a nostra răspundere, că d, (11).................. este deplină proprietară ală moșiei (12)...................................................... situată în comuna........................ju­dețul. ...................și ’nvecinându-se : La mieija-nópte cu......................... La răsărită cu................................... La miei Jă-$i cu.................................! La apusă cu...................... Declarâmă asemenea că d............... are pacinica posesiune a imobilelui mai (1) Fînațele se­­ fice în Moldova. (2) In casă ca pe imobilele ce se ofere ca garanți­i se nu fi fostă clăcași, se se spuie ca din acésta causă nu s’a dată pămentă con­formă legii rurale. (3) Se nc arate de suntă sau nu suntă, și, fiindă, se se însemneze felulă soră, de suntă mori, hanuri, fabrică, etc., se se arate de suntă asicurate sau nu, și, în casă afirmativă, se se scrie și numele societății de asicurare. (4) Sau vii, de este vită. (5) De suntă, se se spuie suma pogane­­lor­ închiriate, spre a vede daca imobilele este arendată în totă sau în părți mici; se se arate condițiunile închiriării, luna și si­nul­ă în cari espiră terminulă închinării. (6) Se se arate de suntă sau nu. De suntă, se se însemneze felul a lorü. Asia pentru i­­poteci, se se arate numele creditoriloră ipo­tecari, rangulă loră și sumele pentru cari aă inscripțiune. Pentru servituțî, se se arate în ce consiste ele. Déca este vre­uă judecată pentru uă parte din proprietate, se se arate aproximativa numărulă pogónelorü ce suntă în litigiă. (7) Pentru redactarea acestui certificată, se se vâră modelul­ B. (8) Se se scrie numele celor­ trei proprie­tari ceruți de statutele legii creditului fon­ciaru la art. 98, primulă alineată. (9) Séü viia. (10) Acestă certificată trebuie suptsemnat de trei proprietari din plasa séü ocolulă un­de este situată imobilele ce se ipotecă și ca să se fiă legalisată de comună, poliția séu co­misia. (11) Se scrie numele proprietarului ce se împrumută. (12) Sau vii, de este vorba de viță.

Next