Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-21

1028 torü la­uă organisațiune pre­care a Re­­publicei­„S’a crezutu ucisu ecivoculü la 19 Noembre: nu trebuie ca sĕ mai apară morgii lui Arioste.“ piarulö le Monde, §ice le .Siede, lö­véséé și mai violinte régiméié stabi­liții de amicii séi din Adunare: „Nu suntemü, nice acésta fóiá, nici în Republică, nici pe calea Republicei. Ce se înțelege déja atunci prin legile constituționalei Amü perdutü usagi­­ulü unei limbi corecte. Ore se póte constitui cea­a ce există? „De altă partite, adauge le­gi&cle, d. Dahirel din drepta ’și dă silință a de­monstra, printr’uă scrisóre adresată țarului V Univers, că președința sep­­tenală nu este necesară. „La tóte aceste atacuri ale amici­­loru și aliaților ă lorü de ieri.... monar­­chiștii din centrulu dreptu respundu prin gura d-lui Audiffret Pasquier, în­­tr’uă întrunire ce s’a ținută la Versa­illes, că puterile d-lui președinte ale Republicei trebuie se flă apărate în con­tra tuturor­ atacurilor și „din ori­ce parte ară veni.“ Ei mărturisescu caii voită se facă monarh­ia constituționale, dorü că, ne­­isbutită în acesta întreprindere, vo­­iescă „se organiseze în modă reale Re­publica încredințată pentru 7 ani d-lui mare șiale Mac-Mahon.* L' Univers replică și constată: „Monarh­ia nu s’a făcută, fiindă­că celă puțină jumătae din cei carii pro­­miteaă s’o facă nu voi să se scie de rege. Acesta afirmațiune, care se putea părea asordată, escesivă, dacâ­t Uni­­vers ară fi fostă celă d’ântâiă a­ o repro­duce, nu mai póte fi contestată. Prin atitudinea loră în ultimele desbateri, prin declarațiunile chiară pe cari le­­nă ratificată, vechii orleaniști a­ pro­bată c’aveau acestă duplu scopă: se revie la monarh­ia legitimă, se înlă­ture­sau celă puțină se anuleze pe co­rnițele de Chambord.“ Din tóte aceste împunsături între organele foștilor și coalisați ai nopței de 24 Mai­, se vede clară că deplina unire și împăcare de care facină atâta scomptă că s’a stabilită nefinitivă între cele două ram­ure ale regalității, n’a esitată nici-uă-dată și a^î mai puțină de câtă tota-de-una. Și déca esistă în Cameră uă majoritate care se pote forma din aceste facțiuni în luptă între ele, pentru diferite interese di­nastice, causa formării ei esiste tocmai în aceste interese opuse, avendă Re­publica în fac­ă. Isolate, ară fi absor­bite pe ronda de densa, pe cândă unite la vota, daca nu câștigă nici una din ele nimică positivă și definitivă, celă puțină se apără de-uă-cam-dată în con­tra voinții și puterii națiunii, care mai curânda sau mai târijiă are se se în­ghită în valurile ei. Amă zisă adesea că reacțiunile de pretutindeni se asemena în procede­­rile lor­ de acțiune ca două picături de apă. Ce anunță Camereloră regimele nos­tru actuale, prin discursul­ tronului, într’ună modă furistă, déru desvă­­luita de foiele séle oficiose ? Modi­ficarea legii comunale cu numirea pri­­marilor, de către guvernă, articole în codicele penale pentru îmbotuirea pre­sei și pentru asecutarea ordinii pu­blice. Ce cere regimele domnitore arji în Francia de la Camera de la Versailles? Eco ce citimă în Independința belgică de la 27 : „Se pare sigură că ministeriul­ va presinta septemâna acesta Adunării, déca nu legea municipală íntrega, celă puțină secțiunile privitore la poliția municipale și numirea primarilor­, care amândouă voră fi date în mâna administrațiunii. „Se crede asemenea că va presinta și vă lege asupra presei.“ In comuna Gannat fundă câte­va vacanțe în consiliul­ comunale, fă­­cându-se alegere filele acestea,­a isbu­tită lista republicană. Le Siecle, anun­­țândă acesta, zice: „Astă-feră pretutindeni unde reac­­țiunea taice „provisoriă și monarchia“ țara îi respunde: «Republică“! b­arulă le Frangais a anunțată că cornitele de Chambord se afla la Ver­sailles în ziua de 19 Noembre. Un­ corespondinte din Paris ală Indepen­­dinței belgice­­ zice că faptul­ este forte exactü și că la fie­care momentă emisari îi duceau noutăți despre des­­i­batere. Corespondențele afirmă încă că 80 deputați din drepta erau deciși se vo­teze’n contra prorogării scu­se se abție și că numai intervenirea pe lângă densulă a unora din cei mai mode­rați, cari s’aă dusă și i-au spusă că, déca amicii sei n’ară vota legea, va veni la putere d. Thiers, l’a făcută se ’s îngagere a vota pentru prorogare, cu condițiune ca în noulă ministeriu se între doui membrii din drepta. I­­atuîă le Semaphore adauge că cornițele a fostă și la Paris în gazdă la ducele Fitz­James, unde l’a visi­­tată ună mare numeră din amicii săi. D. Goulard, fostă ministru în cabi­­netul­ d-lui Thiers și după căderea s­a, votândă adesea cu drepta, a re­tușată se facă parte din noulă cabi­­netă (lscendă că nu voiesce se intre de­câtă într’ună ministeriă conserva­­tore omogenă și decisă a considera Republica ca guvernă legale ală țârii. Aproposite de cuvântul conservatore, dă corespondință din Paris, cu data de 25 Noembre către Independența belgică,­­fice: „Trebuie ca se fie bine sciută în străinătate: partita conservatore ații în Francia se compune din stângele întrunite. In drepta suntă revoluțio­narii.“ Camera deputațiloră din Prusia se ocupă cu desbaterea generală a bu­getului. Ea a atinsă, cu acesta ocasi­­une, examinarea dreptului de timbru asupra b­iarelor­, a cărui desființare o reclamă totă presa de atâta timpă. Ministrul­ de finance a declarată că, deca n’a luată încă acesta inițiativă pentru desființarea acestei dări forte însemnate ce apesa Ziaristica, causa n’a fostă atâtă din scrupule financiare, ci din considerațiunea că acesta su­­primere trebuie se se facă prin uă lege speciale. Acesta declarare a foștii primită de cameră cu aplaude. Propunerea clericalilor și în privința votului universale se crede că se va amâna pentru 6 luni, după o­ ce­rere a naționalilor­ liberali, spre a se favoriza uă înțelegere cu progre­siștii. Prima cameră a Olandei a votată, în unanimitate, bugetul­ Indielor­ O­­riintale pe 1874. Times anunță că scumpturu băncei se va scade de sicură la 6 la Din Spania soirile mai însemnate sunt­ cele următore: Madrid, 24 Noembre. — Gacetta a­­nunță că două eșiri ale insurgenților­ din Cartagena, cari s’aă făcută ieri în contra baterielor­ rădicate în drepta și ’n stânga orașiului, au fost­ res­pinse. Uă altă eșire s’a încercată după ame<Ji­deri a avută aceiași sórte. Sol­dații insurginți, cari au luată parte la aceste eșiri, erau comandați de ser­­ginți. ROMANULU 21 NOEMBRE 1878 La Palma, 25 Noembre. — Escadra spaniole, după ce și-a­ procurată căr­buni și s’a aprovisionată la Alicante, a părăsită acestă orașiă și­ a revenită­­ în facia Cartagenei. Nimeni nu póte se mai intre în cetate séü se mai ést­ țj Madrid, 25 Noembre.— Doui capo­rali și 11 soldați din regimentul­ Iberia, venindă de la Cartagena, s’aă presintată ieri în tabără, implorândă amnistiă. D. Figueras a renunțată la călăto­ria s­a în Englitera. Banda lui Miret a fostă­bătută. Se procede cu activitate la organi­­sarea miliției naționale în tote pro­­vinciele. Relativă la afacerea Virginius, sunt­ urmatorele noutăți: New-York, 25 Noembre. — Scirile de la Havana anunță că preparati­vele sunt­ forte activate pentru apă­rare, poporațiunea este decisă a nu face concesiuni. Preparativele se gră­­bescă totă asemenea și ’n America, de­și simți mentală în favorea resbe­­lului descresce. Washington, 25 Noembre.—D. Fisch a avut o astă séra uă lungă conferință cu ambasadorele Spaniei. Amendoui aă primită de pe și conciliante de la Madrid. Speranța despre uă soluțiune paci­fică cresce. D. Grant, înainte d’a’și ter­mina mesagială pentru congresă, as­­cepta ună răspunsă decisivă de la Spania. Citimă în le­gie de de la 27 : Marele duce Nicolae Nicolaievici a a refusată gradulă de colonele în re­gimentulă regale­ Elisabeta, care i­ s-a oferiră de împeratură Wilhelm. In a­­nulă trecută, a refuzată asemenea se asiste la merele manevre ale armatei prusiane. Se scie că, în adevărü, marele duce aparține partitei care se numesce la Sant-Petersburg partita rusă, forte inamică Germaniei. A apărută în capitale ună npă Zi­­ariü, biseptemânale, Oltulă. Scopul­ lui este definită în aceste rânduri, din profesiunea sea de cre­dință : „Astăzi întreprindemă publicațiu­­nea acestui ZMriă, spre a mai adauge la numerul a­celoră cari luptă pentru înflorirea și prosperarea României.“ Ii urămă durată lungă, spre îndepli­nirea acestui scop”. Moralitatatea omenilorü ordinei. Din consiliul­ comunei Piteșcî, țiilele trecute Ziarul­ oficiosă Pressa a deschisă colónele sale d-lui Cecropi­­dis, primarul­ comunei Pitescu, ca­re ne spue „că se găsesce în pre buna so­cietate , spre a se crede ofensată de cea­a ce scrisese Românulű în contra d-sele, într’uă revistă despre „genera­litățile“ regimului, adică despre func­ționarii săi abusivi și violatori de legi, cari, atunci când­ nu mai potă fi ți­nuți în posturi, li se acceptă demisiu­­nea de bună voia, cum s’a următă și cu d. Cecropodis, după ce i s’a făcută anchetă și s’a constatată că a comisă uă mulțime de abuzuri și nelegiuiri în calitate de primară. La acesta declarațiune a d-lui Ce­­cropidis, ne­amă mărginită a respunde: „Se ferescă Dumnezeu și pe dușmanii noștrii d’uă astă-felă de bună societate“ și probă despre justeța urărei nóstre este raportată d-lui Bolintinenu, in­­spectare financiară, pe care îl­ re­­producemă mai la vale. Din coprinderea lui, publiculă va putea sâ’și facă uă ideiă exactă despre buna societate sau mai bine zisă, „aso­­ciațiune“, în care se află d. Ceeropidis. Din ea se va vedea încă vă­ dată mai multă că fapta săvârșită de fostulă prefectă de Dorohoiă de a pune mâna în casa statului și a lua să pungă lă­sând­ă in locu-i uă distanță, nu este uă întâmplare isolată ci uă sistemă, căci ea s’a aplicată și de d. Ceeropidis, ca primare, în casa comunei Pitescu. Din ea se va constata din nuoă ce suntă ómenii ordinei, și pân’ la ce trepta de imoralitate s’aă scoborâtă. Ni se spune că d-niî miniștrii ară fi decisă și ordonată parchetului locale, se se „pursuivarisésca“ d. Cecropidis și „buna societate“ sed asociațiune în care se afla, înse pene a­le aflămă că nici uă urmărire seriosa nu s’ară fi făcută și ce­va mai multă: d-nii con­­siliari se găsescă încă pe fotoliurile d-soră de membrii comunali și d. Ce­­cropidis pe foliulă saa de deputată. Bucură-se majoritatea onorabilei camere din care face parte d. Cecro­­pidis. Raportulă No. 75 ală inspectorelur fi­nanciare din circumscripțiunea III că­tre ministrul­ de finance. Domnule ministre. Conformându-se obligațiunii ce -mi este pusă prin legea organică a servițiului nos­tru, în ziua de 11 Octombre și urmatórele amu făcută inspecțiune servițiului casieriei municipalității orașiului Pitescu. In cursul­ cercetărilor­ mele, amă avută neplăcuta ocasiune d’a descoperi mai multe abuzuri și călcări de legi comise de casiară și chiară de autoritatea comunale. Asupra fie­căreia din descoperirile ce amă făcută amă­dresată procese-verbale în numeră de patru, pe care cu anesele loră ama onore d’a le presinta domniei-vóstre în originale d’uă­ dată cu acesta. Pentru a înlesni mai multă formarea convincțiunii d-vestre asupra fie­căruia din abusurile constatate, ’mi permită a așterne prin acesta coordonarea faptelor­. Despre abusurile casiarului. Precum resultă din procesulă-verbale No. 1, din suma ce urma se se găsescă în casă, a resultată u­ă deficită de loî nouî 3115, bani 45, pe cari acestă casiază nu l’a putută justifica de­câtă cu nesce chi­tanțe ilegale, și anume : una de 3,000 leî, supt scrisă Ceeropidis, rădicați supt protestă de a se cumpăra nesce cat 1) pentru servi­­țiulă pompiariloră. Banii s’aă luată, precum se vede în chitanță, la 16 luli­ (a vede a­­nesa lit. B.) și pe ne astăzi, 14 Octombre, intervală de trei luni, casa comunale a fostă privată de folosința unei sume cărei aparținea, și uă altă chitanță de lei 115, bani 41, retribuțiunea pe Octombre avan­sată unui funcționară. Totă din acestă procesu-verbale, la ul­­timul ă §, resultă că casiarulă comunale, pe lîngă abusulă ce­a comisă prin deținerea asupră’î a sumei de lei noi 390, bani 79, în timpă de 4 luni, căci trebuia depusă la casa de consemnare încă de la 20 Iuniu, a a­­­­vutu și intențiunea culpabile d’a masca frauda­rea prin scriptele legale. Daca cer­cetările mele nu erau destul­ de scrupulase, acesta fraudă remânea necunoscută și banii comunali sustrași pentru multă timpă de la destinațiunea loră, în profitur ă personale ală casiarului. Scusele ce mi-a dată casiarulă, și cari se redă consemnate în procesul-verbale, potă proba pene la evidință că nu se as­­cepta a fi descoperită și ’n acestă fraudă. N’a fostă destulă d-luî casiară esercita­­rea acestui soiă de abusă, în detrimentulă casei comunale, elă și-a permisă, avidă d’a­cumula, ca se profite în conivență pe câtă se vede, de nesce disposițiuni regle­mentare ale consiliului comunale, spre a percepe de la concetățenii se î­nesce­tase ilegale, fórte arare­ori în profitul­ muni­cipalității și fórte frecventă în profitul ă­scă și ale asociațiunii de acestă soră, care trebuie se esiste la întunerică, deră care l’a sprijinită seă l’a încuragiată în totă timpulu. Astă­felă, precum puteți vede din procesulă-verbale No. 2, consiliulă comu­nale, statuindă prelevarea unor­ tase în piețele publice, a regulată formarea a două specii de bilete, cari aveaă se se veadă după categoria taseloră ce aveaă se se per­­cepă. Aceste bilete s’aă tipărită și s’aă în­credințată casiarului, precum se vede din 1) De la d. prefecții Vasilescu ?... Nota redacțiimii. compturile atașate la mandatele No. 10­1 și 220, cari compturî, visate de noi, amă­­nare a le presinta d’uă­dată cu acesta supt lit. C. și D., case 84,000 bilete din cele cari trebuia ă se se vendă cu 5 bani și 17,600 din cele care trebuia ă se se vendă cu 40 bani. Calculându-se deră cea-a ce s’a vendută și cea-a ce s’a maî găsită neîntrebuințate în biuioulă camerei (a vedé la finele pro­­cesului-verbale No. 2 resultatulă bile­­teloră) resultă că lipsă de 8,047 bi­lete de 5 bani și 9910 bilete de 40 bani carî nu se scie ce întrebuințare s’a făcută cu ele dură care neapărată s’a vendută, precum voiă avea onore­a proba mai josă, și cu ele, calculându-se valorea legale, s’a percepută în profitulă casiarului ș’a tova­­rășiloră uă sumă de lei 4366 bani 35, din care numai municipalitatea avea dreptulă se beneficieze. Prin urmare, putemă afirma că de la densa s’a și sustrasă acesta sumă. Spre a se pute comite acestă voiă, s’a per­cepută nesce asemenea tase de la persone care nu erau îndatorate de reglementele mu­nicipalității a le suporta și din locuri care nu erau proprietatea comunei, faptă care se vede poprită prin reglemente, precum resultă din procesul­-verbale No. 3. S’a constatată că aceste tase s’au percepută din tergură din vale, care nu este proprietatea municipalității, și s’aă impusă unoră locui­tori țeranî, cari staționaă acolo pe ulițe cu carele feră încărcate cu totă felulă de o­­biecte, precum verză, lemne etc. Etă, d-le ministre, cea­ a ce s’a făcută cu cele 8047 bilete a 5 bani și 9910 bilete a 40 bani, cari s’aă găsită dispărute din numărul­ to­tale imprimată. Urmândă pene în cele din urmă cu coor­donarea faptelor­, găsimă că, de­și cu bile­tele de 5 bani urma se se percepă numai acestă sumă, cu tóte acestea și cu ele s’aă percepută totă câte 40 bani, ca și cu acelea cu care numai trebuia se se percepă acestă din urmă cifră. Acestă faptă se probeza chiară din cele optă bilete atașiate pe lîngă procesulă-verbale No. 3, și pe care le-amă lipită pe uă foia supt lit. E. Astă­felă dorit, cu dreptă curentă, pe acestă calculă ple­­cândă putemă afirma că nu leg 4366 bani 35 s’au sustrasă prin aceste bilete din cea-a ce trebuia se beneficieze comuna, ci lei 7182 bani 80. Din procesulă-verbale No. 2, se mai con­stată că totă acestă casiază, la inspecțiu­­nea ce i­amă făcută în Ziua de 11 Octom­bre, (procesulă-verbale No. 1) ne-a ascunsă registrulă cu care a încasată perceperea ta­selor­ de mai susă, cu scopă de a­ nu ne da compturî de sumele ce urma se esiste în casă. Esistența acestui registru nu amă descoperit-o de­câtă după ce amă descope­rită perceperea fraudulosă a taselor­ din a­­cestă registru ascunsă. Amă constatată că urma se mai fiă în casă suma de lei 281 bani 45, pe care d. casiară n’a putută a mi-o areta-o ’n numerariă. Din cele ce precedă, în resumată găsimă: Lei bani 1. Deficită în casă ... 3115­41 2. Suma soare s’a deținută de casiară în timpă de 4 luni fără s’o depuie la casa de con­­semnațiunî și care nu s’a găsită în casa comunale............................. 390 79­3. Suma sustrasă prin vân­­zarea celor­ 17,957 bilete care s’aă găsită dispărute din nu­­merală totale tipărită, calculate câte 40 bani, astă­felă precum resultă din procesulă-verbale No. 3..................................................... 7182 80 4. Deficitulă resultată din registrul­ ascunsă, cu care s’a incasată tușele cele nouă cu bi­lete volante........................................ 281 48 Totale 10,970 45 Acestă sumă de lei 10,970 bani 45, sa constată a fi sustrasă prin diferite moduri de la destinațiunea ei de către d. Raicovi­­cenu, casiarulă municipalității orașiului Pi­tescu, plus că a comisă fraude de a perce­pută rasa ilegale și în profitul ă­scă. Ilegalitățile comise de autoritatea comunală. Incepându cu procesulă-verbale No. 1 în cea d’ântâiă liniă (a vede anexa lit. B), găsimă că , d. P. Ceeropidlis, în calitatea sea de primare, a­mbusată de puterea au­torității sale și a rădicată din casa comu­nale, supt protestă d’a cumpăra cai pen­tru serviciul­ pompierilor, 1­­uă sumă de 3000 franci lăsândă în locă uă distanță ilegale cu care a avută intențiunea a a­ Nota redențiunii, 1) Se nu se fi cumpărații caii pentru vre­ ună circă opre­ care ?....

Next