Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)
1873-11-21
1028 torü lauă organisațiune precare a Republicei„S’a crezutu ucisu ecivoculü la 19 Noembre: nu trebuie ca sĕ mai apară morgii lui Arioste.“ piarulö le Monde, §ice le .Siede, lövéséé și mai violinte régiméié stabiliții de amicii séi din Adunare: „Nu suntemü, nice acésta fóiá, nici în Republică, nici pe calea Republicei. Ce se înțelege déja atunci prin legile constituționalei Amü perdutü usagiulü unei limbi corecte. Ore se póte constitui ceaa ce există? „De altă partite, adauge legi&cle, d. Dahirel din drepta ’și dă silință a demonstra, printr’uă scrisóre adresată țarului V Univers, că președința septenală nu este necesară. „La tóte aceste atacuri ale amiciloru și aliaților ă lorü de ieri.... monarchiștii din centrulu dreptu respundu prin gura d-lui Audiffret Pasquier, într’uă întrunire ce s’a ținută la Versailles, că puterile d-lui președinte ale Republicei trebuie se flă apărate în contra tuturor atacurilor și „din orice parte ară veni.“ Ei mărturisescu caii voită se facă monarhia constituționale, dorü că, neisbutită în acesta întreprindere, voiescă „se organiseze în modă reale Republica încredințată pentru 7 ani d-lui mare șiale Mac-Mahon.* L' Univers replică și constată: „Monarhia nu s’a făcută, fiindăcă celă puțină jumătae din cei carii promiteaă s’o facă nu voi să se scie de rege. Acesta afirmațiune, care se putea părea asordată, escesivă, dacât Univers ară fi fostă celă d’ântâiă a o reproduce, nu mai póte fi contestată. Prin atitudinea loră în ultimele desbateri, prin declarațiunile chiară pe cari lenă ratificată, vechii orleaniști a probată c’aveau acestă duplu scopă: se revie la monarhia legitimă, se înlăturesau celă puțină se anuleze pe cornițele de Chambord.“ Din tóte aceste împunsături între organele foștilor și coalisați ai nopței de 24 Mai, se vede clară că deplina unire și împăcare de care facină atâta scomptă că s’a stabilită nefinitivă între cele două ramure ale regalității, n’a esitată nici-uă-dată și a^î mai puțină de câtă tota-de-una. Și déca esistă în Cameră uă majoritate care se pote forma din aceste facțiuni în luptă între ele, pentru diferite interese dinastice, causa formării ei esiste tocmai în aceste interese opuse, avendă Republica în facă. Isolate, ară fi absorbite pe ronda de densa, pe cândă unite la vota, daca nu câștigă nici una din ele nimică positivă și definitivă, celă puțină se apără de-uă-cam-dată în contra voinții și puterii națiunii, care mai curânda sau mai târijiă are se se înghită în valurile ei. Amă zisă adesea că reacțiunile de pretutindeni se asemena în procederile lor de acțiune ca două picături de apă. Ce anunță Camereloră regimele nostru actuale, prin discursul tronului, într’ună modă furistă, déru desvăluita de foiele séle oficiose ? Modificarea legii comunale cu numirea primarilor, de către guvernă, articole în codicele penale pentru îmbotuirea presei și pentru asecutarea ordinii publice. Ce cere regimele domnitore arji în Francia de la Camera de la Versailles? Eco ce citimă în Independința belgică de la 27 : „Se pare sigură că ministeriul va presinta septemâna acesta Adunării, déca nu legea municipală íntrega, celă puțină secțiunile privitore la poliția municipale și numirea primarilor, care amândouă voră fi date în mâna administrațiunii. „Se crede asemenea că va presinta și vă lege asupra presei.“ In comuna Gannat fundă câteva vacanțe în consiliul comunale, făcându-se alegere filele acestea,a isbutită lista republicană. Le Siecle, anunțândă acesta, zice: „Astă-feră pretutindeni unde reacțiunea taice „provisoriă și monarchia“ țara îi respunde: «Republică“! barulă le Frangais a anunțată că cornitele de Chambord se afla la Versailles în ziua de 19 Noembre. Un corespondinte din Paris ală Independinței belgice zice că faptul este forte exactü și că la fiecare momentă emisari îi duceau noutăți despre desibatere. Corespondențele afirmă încă că 80 deputați din drepta erau deciși se voteze’n contra prorogării scuse se abție și că numai intervenirea pe lângă densulă a unora din cei mai moderați, cari s’aă dusă și i-au spusă că, déca amicii sei n’ară vota legea, va veni la putere d. Thiers, l’a făcută se ’s îngagere a vota pentru prorogare, cu condițiune ca în noulă ministeriu se între doui membrii din drepta. Iatuîă le Semaphore adauge că cornițele a fostă și la Paris în gazdă la ducele FitzJames, unde l’a visitată ună mare numeră din amicii săi. D. Goulard, fostă ministru în cabinetul d-lui Thiers și după căderea sa, votândă adesea cu drepta, a retușată se facă parte din noulă cabinetă (lscendă că nu voiesce se intre decâtă într’ună ministeriă conservatore omogenă și decisă a considera Republica ca guvernă legale ală țârii. Aproposite de cuvântul conservatore, dă corespondință din Paris, cu data de 25 Noembre către Independența belgică,fice: „Trebuie ca se fie bine sciută în străinătate: partita conservatore ații în Francia se compune din stângele întrunite. In drepta suntă revoluționarii.“ Camera deputațiloră din Prusia se ocupă cu desbaterea generală a bugetului. Ea a atinsă, cu acesta ocasiune, examinarea dreptului de timbru asupra biarelor, a cărui desființare o reclamă totă presa de atâta timpă. Ministrul de finance a declarată că, deca n’a luată încă acesta inițiativă pentru desființarea acestei dări forte însemnate ce apesa Ziaristica, causa n’a fostă atâtă din scrupule financiare, ci din considerațiunea că acesta suprimere trebuie se se facă prin uă lege speciale. Acesta declarare a foștii primită de cameră cu aplaude. Propunerea clericalilor și în privința votului universale se crede că se va amâna pentru 6 luni, după o cerere a naționalilor liberali, spre a se favoriza uă înțelegere cu progresiștii. Prima cameră a Olandei a votată, în unanimitate, bugetul Indielor Oriintale pe 1874. Times anunță că scumpturu băncei se va scade de sicură la 6 la Din Spania soirile mai însemnate sunt cele următore: Madrid, 24 Noembre. — Gacetta anunță că două eșiri ale insurgenților din Cartagena, cari s’aă făcută ieri în contra baterielor rădicate în drepta și ’n stânga orașiului, au fost respinse. Uă altă eșire s’a încercată după ame<Jideri a avută aceiași sórte. Soldații insurginți, cari au luată parte la aceste eșiri, erau comandați de serginți. ROMANULU 21 NOEMBRE 1878 La Palma, 25 Noembre. — Escadra spaniole, după ce și-a procurată cărbuni și s’a aprovisionată la Alicante, a părăsită acestă orașiă și a revenită în facia Cartagenei. Nimeni nu póte se mai intre în cetate séü se mai ést țj Madrid, 25 Noembre.— Doui caporali și 11 soldați din regimentul Iberia, venindă de la Cartagena, s’aă presintată ieri în tabără, implorândă amnistiă. D. Figueras a renunțată la călătoria sa în Englitera. Banda lui Miret a fostăbătută. Se procede cu activitate la organisarea miliției naționale în tote provinciele. Relativă la afacerea Virginius, sunt urmatorele noutăți: New-York, 25 Noembre. — Scirile de la Havana anunță că preparativele sunt forte activate pentru apărare, poporațiunea este decisă a nu face concesiuni. Preparativele se grăbescă totă asemenea și ’n America, deși simți mentală în favorea resbelului descresce. Washington, 25 Noembre.—D. Fisch a avut o astă séra uă lungă conferință cu ambasadorele Spaniei. Amendoui aă primită de pe și conciliante de la Madrid. Speranța despre uă soluțiune pacifică cresce. D. Grant, înainte d’a’și termina mesagială pentru congresă, ascepta ună răspunsă decisivă de la Spania. Citimă în legie de de la 27 : Marele duce Nicolae Nicolaievici a a refusată gradulă de colonele în regimentulă regale Elisabeta, care i s-a oferiră de împeratură Wilhelm. In anulă trecută, a refuzată asemenea se asiste la merele manevre ale armatei prusiane. Se scie că, în adevărü, marele duce aparține partitei care se numesce la Sant-Petersburg partita rusă, forte inamică Germaniei. A apărută în capitale ună npă Ziariü, biseptemânale, Oltulă. Scopul lui este definită în aceste rânduri, din profesiunea sea de credință : „Astăzi întreprindemă publicațiunea acestui ZMriă, spre a mai adauge la numerul aceloră cari luptă pentru înflorirea și prosperarea României.“ Ii urămă durată lungă, spre îndeplinirea acestui scop”. Moralitatatea omenilorü ordinei. Din consiliul comunei Piteșcî, țiilele trecute Ziarul oficiosă Pressa a deschisă colónele sale d-lui Cecropidis, primarul comunei Pitescu, care ne spue „că se găsesce în pre buna societate , spre a se crede ofensată de ceaa ce scrisese Românulű în contra d-sele, într’uă revistă despre „generalitățile“ regimului, adică despre funcționarii săi abusivi și violatori de legi, cari, atunci când nu mai potă fi ținuți în posturi, li se acceptă demisiunea de bună voia, cum s’a următă și cu d. Cecropodis, după ce i s’a făcută anchetă și s’a constatată că a comisă uă mulțime de abuzuri și nelegiuiri în calitate de primară. La acesta declarațiune a d-lui Cecropidis, neamă mărginită a respunde: „Se ferescă Dumnezeu și pe dușmanii noștrii d’uă astă-felă de bună societate“ și probă despre justeța urărei nóstre este raportată d-lui Bolintinenu, inspectare financiară, pe care îl reproducemă mai la vale. Din coprinderea lui, publiculă va putea sâ’și facă uă ideiă exactă despre buna societate sau mai bine zisă, „asociațiune“, în care se află d. Ceeropidis. Din ea se va vedea încă vă dată mai multă că fapta săvârșită de fostulă prefectă de Dorohoiă de a pune mâna în casa statului și a lua să pungă lăsândă in locu-i uă distanță, nu este uă întâmplare isolată ci uă sistemă, căci ea s’a aplicată și de d. Ceeropidis, ca primare, în casa comunei Pitescu. Din ea se va constata din nuoă ce suntă ómenii ordinei, și pân’ la ce trepta de imoralitate s’aă scoborâtă. Ni se spune că d-niî miniștrii ară fi decisă și ordonată parchetului locale, se se „pursuivarisésca“ d. Cecropidis și „buna societate“ sed asociațiune în care se afla, înse pene ale aflămă că nici uă urmărire seriosa nu s’ară fi făcută și ceva mai multă: d-nii consiliari se găsescă încă pe fotoliurile d-soră de membrii comunali și d. Cecropidis pe foliulă saa de deputată. Bucură-se majoritatea onorabilei camere din care face parte d. Cecropidis. Raportulă No. 75 ală inspectorelur financiare din circumscripțiunea III către ministrul de finance. Domnule ministre. Conformându-se obligațiunii ce -mi este pusă prin legea organică a servițiului nostru, în ziua de 11 Octombre și urmatórele amu făcută inspecțiune servițiului casieriei municipalității orașiului Pitescu. In cursul cercetărilor mele, amă avută neplăcuta ocasiune d’a descoperi mai multe abuzuri și călcări de legi comise de casiară și chiară de autoritatea comunale. Asupra fiecăreia din descoperirile ce amă făcută amădresată procese-verbale în numeră de patru, pe care cu anesele loră ama onore d’a le presinta domniei-vóstre în originale d’uă dată cu acesta. Pentru a înlesni mai multă formarea convincțiunii d-vestre asupra fiecăruia din abusurile constatate, ’mi permită a așterne prin acesta coordonarea faptelor. Despre abusurile casiarului. Precum resultă din procesulă-verbale No. 1, din suma ce urma se se găsescă în casă, a resultată uă deficită de loî nouî 3115, bani 45, pe cari acestă casiază nu l’a putută justifica decâtă cu nesce chitanțe ilegale, și anume : una de 3,000 leî, supt scrisă Ceeropidis, rădicați supt protestă de a se cumpăra nesce cat 1) pentru servițiulă pompiariloră. Banii s’aă luată, precum se vede în chitanță, la 16 luli (a vede anesa lit. B.) și pe ne astăzi, 14 Octombre, intervală de trei luni, casa comunale a fostă privată de folosința unei sume cărei aparținea, și uă altă chitanță de lei 115, bani 41, retribuțiunea pe Octombre avansată unui funcționară. Totă din acestă procesu-verbale, la ultimul ă §, resultă că casiarulă comunale, pe lîngă abusulă cea comisă prin deținerea asupră’î a sumei de lei noi 390, bani 79, în timpă de 4 luni, căci trebuia depusă la casa de consemnare încă de la 20 Iuniu, a avutu și intențiunea culpabile d’a masca fraudarea prin scriptele legale. Daca cercetările mele nu erau destul de scrupulase, acesta fraudă remânea necunoscută și banii comunali sustrași pentru multă timpă de la destinațiunea loră, în profitur ă personale ală casiarului. Scusele ce mi-a dată casiarulă, și cari se redă consemnate în procesul-verbale, potă proba pene la evidință că nu se ascepta a fi descoperită și ’n acestă fraudă. N’a fostă destulă d-luî casiară esercitarea acestui soiă de abusă, în detrimentulă casei comunale, elă și-a permisă, avidă d’acumula, ca se profite în conivență pe câtă se vede, de nesce disposițiuni reglementare ale consiliului comunale, spre a percepe de la concetățenii se înescetase ilegale, fórte arareori în profitul municipalității și fórte frecventă în profitul ăscă și ale asociațiunii de acestă soră, care trebuie se esiste la întunerică, deră care l’a sprijinită seă l’a încuragiată în totă timpulu. Astăfelă, precum puteți vede din procesulă-verbale No. 2, consiliulă comunale, statuindă prelevarea unor tase în piețele publice, a regulată formarea a două specii de bilete, cari aveaă se se veadă după categoria taseloră ce aveaă se se percepă. Aceste bilete s’aă tipărită și s’aă încredințată casiarului, precum se vede din 1) De la d. prefecții Vasilescu ?... Nota redacțiimii. compturile atașate la mandatele No. 101 și 220, cari compturî, visate de noi, amănare a le presinta d’uădată cu acesta supt lit. C. și D., case 84,000 bilete din cele cari trebuia ă se se vendă cu 5 bani și 17,600 din cele care trebuia ă se se vendă cu 40 bani. Calculându-se deră cea-a ce s’a vendută și cea-a ce s’a maî găsită neîntrebuințate în biuioulă camerei (a vedé la finele procesului-verbale No. 2 resultatulă bileteloră) resultă că lipsă de 8,047 bilete de 5 bani și 9910 bilete de 40 bani carî nu se scie ce întrebuințare s’a făcută cu ele dură care neapărată s’a vendută, precum voiă avea onorea proba mai josă, și cu ele, calculându-se valorea legale, s’a percepută în profitulă casiarului ș’a tovarășiloră uă sumă de lei 4366 bani 35, din care numai municipalitatea avea dreptulă se beneficieze. Prin urmare, putemă afirma că de la densa s’a și sustrasă acesta sumă. Spre a se pute comite acestă voiă, s’a percepută nesce asemenea tase de la persone care nu erau îndatorate de reglementele municipalității a le suporta și din locuri care nu erau proprietatea comunei, faptă care se vede poprită prin reglemente, precum resultă din procesul-verbale No. 3. S’a constatată că aceste tase s’au percepută din tergură din vale, care nu este proprietatea municipalității, și s’aă impusă unoră locuitori țeranî, cari staționaă acolo pe ulițe cu carele feră încărcate cu totă felulă de obiecte, precum verză, lemne etc. Etă, d-le ministre, cea a ce s’a făcută cu cele 8047 bilete a 5 bani și 9910 bilete a 40 bani, cari s’aă găsită dispărute din numărul totale imprimată. Urmândă pene în cele din urmă cu coordonarea faptelor, găsimă că, deși cu biletele de 5 bani urma se se percepă numai acestă sumă, cu tóte acestea și cu ele s’aă percepută totă câte 40 bani, ca și cu acelea cu care numai trebuia se se percepă acestă din urmă cifră. Acestă faptă se probeza chiară din cele optă bilete atașiate pe lîngă procesulă-verbale No. 3, și pe care le-amă lipită pe uă foia supt lit. E. Astăfelă dorit, cu dreptă curentă, pe acestă calculă plecândă putemă afirma că nu leg 4366 bani 35 s’au sustrasă prin aceste bilete din cea-a ce trebuia se beneficieze comuna, ci lei 7182 bani 80. Din procesulă-verbale No. 2, se mai constată că totă acestă casiază, la inspecțiunea ce iamă făcută în Ziua de 11 Octombre, (procesulă-verbale No. 1) ne-a ascunsă registrulă cu care a încasată perceperea taselor de mai susă, cu scopă de a nu ne da compturî de sumele ce urma se esiste în casă. Esistența acestui registru nu amă descoperit-o decâtă după ce amă descoperită perceperea fraudulosă a taselor din acestă registru ascunsă. Amă constatată că urma se mai fiă în casă suma de lei 281 bani 45, pe care d. casiară n’a putută a mi-o areta-o ’n numerariă. Din cele ce precedă, în resumată găsimă: Lei bani 1. Deficită în casă ... 311541 2. Suma soare s’a deținută de casiară în timpă de 4 luni fără s’o depuie la casa de consemnațiunî și care nu s’a găsită în casa comunale............................. 390 793. Suma sustrasă prin vânzarea celor 17,957 bilete care s’aă găsită dispărute din numerală totale tipărită, calculate câte 40 bani, astăfelă precum resultă din procesulă-verbale No. 3..................................................... 7182 80 4. Deficitulă resultată din registrul ascunsă, cu care s’a incasată tușele cele nouă cu bilete volante........................................ 281 48 Totale 10,970 45 Acestă sumă de lei 10,970 bani 45, sa constată a fi sustrasă prin diferite moduri de la destinațiunea ei de către d. Raicovicenu, casiarulă municipalității orașiului Pitescu, plus că a comisă fraude de a percepută rasa ilegale și în profitul ăscă. Ilegalitățile comise de autoritatea comunală. Incepându cu procesulă-verbale No. 1 în cea d’ântâiă liniă (a vede anexa lit. B), găsimă că , d. P. Ceeropidlis, în calitatea sea de primare, ambusată de puterea autorității sale și a rădicată din casa comunale, supt protestă d’a cumpăra cai pentru serviciul pompierilor, 1uă sumă de 3000 franci lăsândă în locă uă distanță ilegale cu care a avută intențiunea a a Nota redențiunii, 1) Se nu se fi cumpărații caii pentru vre ună circă opre care ?....