Romanulu, decembrie 1873 (Anul 17)

1873-12-01

Aff UL ü ALU ȘEPTE-SPRE PECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori ce verurî pen. .a Romaniii,se adresezăliî administrațianea »JariuluI ANUNȚURI In pagina, a IV, spațiului de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la C-nn Drain et Miooud, 9, rue Dsouot, 9. LA WfiSNAtlad-nií Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. scrisori și ori ce trimiteri nefrancate vor fi fi r anulate.—Articlele nepublicate se vor arde. 80 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» Paris, 12 Decembre. Depeștă oficială.— Printr’un decisiune a sea, mareșialele Mac- Mahoo schimbă pedepsa cu morte, pronunțată ’n contra mareșiale lm Bazaine, în dovă-dicî ani de detențiune, dispensându’lu în același timp și de formalitățile, derii nu și de efectele degradării. (Serviciulu privații alu Monitorului oficiale). Trianon, 10 Decembre. — In procesulü Bazaine,] La chaud da citire la done scrison din partea principelui Frideric Carol, din 28 Noembre și 8 Decembre. Cea d’ântâine asttfel concepută : declară prin iuscris aici de faciă că nicî uă dată, în cursulu asediului Metzului, mareșialele Bazaine v a venitu la cartierulumeii generale. La Corny, după capitularea Metzului, aulă ven utu pe mareșiale pentru prima data. Cealalta epistolă, trimisă spontaneu lui Lachaud, urmeza asta-felu : declară că portă mare șia 1umî Bazaine uă deplina stima, mai alesu pentru energia cu care a întârziată fatala capitulare a Metzului. Trianon, 11 Decembre. — Bazaine, declarată culpabile pentru capitulațiunea Metzului și a armatei fără a fi făcută totă prescria datoria și onórea, a fost condamnată în unanimitate la degradațiune și morte. Redrfcținirea și AdminMrațiunea. Strada Academiei No. 26. 1#Ediții mea de Diminéía ppasssI Afară de importanta scrie ce ne dă Ohlograma serviciului nostru, despre toțndamnarea mare și ale lui Bazaine, nici , alta însemnată nu mai avemü, pen cediu alb din străinătate, fiarele franmuse ceama primită pene în momentiu SAMBATA, 1 DECEMBRE 1873. luminezAte și tei fi ABONAMENTE Iu Capitale: unu ana 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă, lună 5 lei Eu Districte: unu anü 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei;uă luni 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimaistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru frânei 1 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Balegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, sila d-nií Drain et Mirond, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: lad. B. ö. Popovici,Fleisch jmarkt, 15. «ItjniT» 30 Brumară. îtLli L'iifc'Mii* 12 Urnirea. Arétarama, la numérulü precedinte, sfruntarea ómenilor, ce ne guvernă, dulcele lorü contradicțiuni în politică și—comparându-le grupa din care facu parte cu partidele conservatore din alte țări, cu care arii voi sé se asemenedovedirămă că n’au și nu potu să represinte nimicii in acésta țară. Ceea ce ne propunem«a^ie se respundemű la ’ntrebarea: ce suntă și cine suntü porecliții „ómeni de ordine“11 . Acesta respunsu ílu va da, credemiî, împreună cu noi, și imaculata opiniune a națiunii. Ei suntü uă tovărășia,uă asociațiune, compusă de diferite categorii deameni. Unii din ei — prin lipsa de instrucțiune, de aptitudini și de activitate — nu potü esercita nici un altă profesiune în societate de câte una din cele plătite de bugete. Acesta categoriă e cea mai bătătore-la-ochi, pentru că e cea mai numerosă. Perițându’și averea în răsipe și petreceri, crede că și-o va redobândi printr’unu singura mijlocu,p esploatându veniturile statului. Alții suntu cei predominați de simțământulă vanității, pe care nu și tu ti potu satisface de câtu intrigandű scu Stârându-se ca s’ajungă a fi miniștrii, a prefecți, deputați, senatori, etc. In fine că a treia categoriă e a celora 111 ce se vându și se cumpără șa cärora misiune principale e d’a propaga, dari respândi ceaa ce li se ordonă: unu u soiü de părăsiți, carii n’au nici ocupa Lețiune, nici voință propria, dérü carii se traiescu póte mai bine decâtü ori făcare din muncitorii onești. pi Aceste diferite elemente, nefiindü ce legate între densele prin principie, prin credințe politice — pentru cum bâventuri plausibile că nu le au forjismeza unii personale care se găsesce de în mai tóte stările sociale din țară. lui Astafelü alianțele, împerechiările lorü se modifică pe tata Ziua Și 116 Pre* învntă curiosul spectaculo d’a vede că 1 se , cei mai înverșiunați inamici de ieri compună unii cabinetü astăzi, pentru ca mâne flă care se ’și reia coifului și spada spre a se lupta cu cei mai neîmpăcați rivali. Nu mai demi exemple, asemenea scene, ce inspiră repugnanță, se dau publicului mai în tate dilele de omenii „marei și compactei partite a omenilor, ordinii“ cum îi numesc și organele oficiase. Prin acesta lipsă de scrupule, prin acesta continue mobilitate, prin aceasta caracteristică condițiune d’a se contrazice totu-de-una, se explică forte lesne faptului d’a condamna a-i propriele lorü fapte de ieri. Deca mai nainte au luată parte la înființarea nonelor instituțiuni liberale, causa e că numai prin acesta miijlocu isbutian s’ajungă la putere. Ea seschimbându-se ’mprejurările, vedenda că voința națiunii e sugrumată, destinele ei conduse de mâni străine, e tă’ia’i declarându-se ’n publică inamicii instituțiunilor, la aducerea cărora au constribuuntü, gata a le preface și desființa, ca sé se potă susține, și mai cu semn ca sé scape de controlulü ce ele le-ar opune ca stavilă ’n contra sistemei de esploatare a țârii. Etă rațiunea cinismului primului ministru ș’a afiliaților ă sei d’a pronunța sentințe capitale ’n contra constituțiunii și legilorü in vigore. Etă de ce președintele constituantei •enegă opera creată supt conducerea sea. Etă de ce ’ntrega asociațiune caută, prin tóte uneltirile, și printr’uă ineptă .plicare, sĕ discrediteze toti ce pote dere garanții in contra imbrâncirii ocietății române c’unii seculii înapoi. Acesta conduită din parte-le nu e eva nou, ce va surprinzsétorü. De câte ori nu i-am anujitü vorbindul î espre libertate pentru ca să’și ascunsă loviturile ce voiau să’i dea ? De câte ori nu i-am auzitit aparanda drepturile poporului și ’ntroducerea de ecoomii, pentru ca a doua s]i se ucidă c jelű poporii pe sti adesea celu puțină ci’la sărăcescă prin biruri, spre a plăti d usipele și neonestele loru specule ? O ii cunoscemü noi, și’i cunosce și lirica, căci ea sufere d’atâta timpii bâta și utronată de putere, care ații inlocuiesc 1 gârbaciului regulamentară, baioneta pasiunii și podvéda fanariotă. Déru ni se va țlice : pentru ce nu- n mnea ’i sufere ’n capulă ei, pentru ce ce lasă a fi preda acestei monstruóse ssociațiuni? [ ^ Pentru ce? Pentru că — íntr’unu ^ orienta de stupefacțiune și de discuțiarea de care fu coprinsă societatea et mână, în facia marelor eveniminte ca template ’n Europa, eveniminte de te tură a o amenința ’nesistința p, in banda negra a profitată de misiime, s’a năpustită asupră’i și i a licatu mai tóte mijlocele legale p’ n care se putea apăra ’n contra a ^°‘ tei grupe de speculatori politici. Și, ca societatea se ’și putá redo- agl udi mai răpede teremuri legale ce se a smulsa prin violință, nu putea câtü se aibă recursă iarăși la mid? si e violinte. 1 . Stațiunea ensé, temându-se ca nu j sa ava acesta procedere din parte’i! Reuă esploatată totă în contra ei de tutugia^ușii u inamici, ca nu cum v,jigitima’l apărare se fiâ tasată ifewrivoluțiune și se dea ocasiune, să infoivențiuni străine, națiunea găsi prudinte a preferi se sufere acésta posțiune nu numai ruinatóre, déru chia și umiliante pentru densa. Insitauțiunea în care ama Bujunst se pune déra întrebarea déca—afară d mijlocele violente și de procederile p teremulu legalității în colegiele electorale— déca nu cumva mai rămân Românilor, ș’alte mijloce, ș’altă terema de acțiune, de pe care se infrunte cu succesi atentatele ale cărora victimă suntu. Acésta cestiune trebuie se și-o pui« toți Românii cari, prin averea, prin posițiunea ce ocupă ’n societate, prin capitalele loru morale și intelectuale suntu în dreptu și datori a conduce pi căi fine sórtea acestei națiuni, plină de viață și de viitoru. Ară trebuie și-o puie și se’și scruteze consciințele mai cu sema tinerii care au dobândită tesaure de sciințe cu produsulu muncei mai multorü generațiuni. Déca eî ară fi căutată de mai ’nainte acela téréma ș’acele mijlóce, déca si-arü fi facuta de mai ’nainte détoria Intr’una moda consciințiosă și permaninte, desicura ca n’amü fi ajunsu aolo unde suntemu. Era déca nu și-am »crutatu péne astăzi consciințele, apoi ,otă mai e timpu s’o facă, déru s’oacă negreșită, pentru ca nu Iutr’uă și acele consciințe se fiu frământate de emușcarea c’au fostu fiii réi ai Românei, c’au vézut-o pălmuită și ultra;iata, éra erau tăcută ș’aă aprobată. Fiindu-ca vorbirorii despre roua administrațiune a regimului, nu trebuie 3 omitema d’a aminti opiniunii că fipt completă de sicuraiița averii, onei și vieții cetățenilor^ e unai cenairale suptă asemenea sistemă de... rdine. Ca se tasoțimui și de probe cele î naintâmfi, etă că seria de crime muise supt ochii administrațiunii din strictuala Romanați și pe care ni le flateza unula din marii proprietari caii, demni de tóta credința. Le iurämü fără comentări, căci in ele iubesce vocea sângelui, care e mai eminte de câtă oricare alta : „La 15 Noembre curinte, diua a a-1 ája mare, chiar d iu orașiulu Carala, s’a găsită individulu Alter în cad-lui Ștefanui Goruță, cu capula robită ca la șarpe, nu se scie de cine, .ă ca administrațiunea se fi constată pe omorîtori. „In nóptea de 15 spre 16 ale muntei, la marginea orașiului Caraa, s’a jefuitu și omorîtu comerciane Niță Molea, care se ’napoia din 1 curesei cu trăsura. Autorii crimei 5 s’au dovedită ancă. 1 „De la 11 pene la 16 curinte, în nuna Moldovenii, plasa Oltulu deru, s’a omorîtu una individă. „In comuna Studina, plasa Ocolulă, menea s’a omorîtă unu altulă. „In comuna Tarțălu, totă plasa i fială, una altă individă. ,Pe moșia Redea, plasa Ocolulă, în musă publică, noptea s’a torturată ^ aluitn Vasile Dogaru din Caracala patru indivizi, pe cari suferindulü cunoscută că suntu din comuna julea.Nenorocitulu a mersă cum a pu ^ i în acea comună, a denunțată ca 'ci L,i ^sglu primarelui respectivă Dumitrache ..j. Moliță, i-a arătatu chiaru anume pe săptuitori, énsé étá ce s’a ’ntâmplatu. Piindăcă sbirii suntă rude cu primarele, care e favoritulă prefectului, deórece se află chiar o isprăvnicelă la proprietatea d-sele Liicenii, n’a voită a’i da judecății, ci i-a lăsată liberi la domiciliulu lorü, éra pe suferindă în pagubă de averea lui. „La comuna Tia-Mare, plasa Oltulu de josă, proprietarulă Lambrache Fundățeni a fost jefuita noptea de mai mulți indivizii carii i-au luatu peste 2000 galbeni și multe obiecte. Autorii sunt âncă nedovediți. Se vorbesce că unulți dintre complici ar fi și Stefana Popescu, totu din acea comuna, care avea întinsă cunoscință în interiorele casei d-lui Fundățenu, dérit, fiindă că este favoritulă d-lui prefectă, se află totă liberă, neavendă curagiă ministerulu publică a se atinge de dênsulű. „Prin districtu și ’n orașială Caracala se facă mai multe furiișinguri fără a se pute dovedi vr’unulu din furi, căci prefectulu ține pe polițaiă și pe supt prefecți numai ca se facă persecutări și se aibă atitudini brutale către cetățeni. „Supt prefecții, în loc d’a fi ’ntrebuințați la urmărirea furtișagurilor și stîrpirea furiloră, suntă puși se uneltesca intrigi din care s’au causatu însemnate pagube d-loru lancu Vorvoréuu, D. Leovenu și Cernătescu, la moșiele Plăviceni, Vlădila și Crângurile. „La proprietatea Jienii, din plasa Oltulu--de-josă, a d-lui Stefanu Jianu, administrațiunea a ’ndemnata pe locuitori se conteste învoiela la tribunalele locale tocmai in timpulu secerișiului, facendu cu acesta se remaie grâulă nesecerata. Nemulțămită cu atâta, a pusă pe supt prefecta se mergă ’n comună și se distrugă ecaretele ce are pe proprietatea sea, fapte ne mai venjute din timpurile ienicerilor, pe când ii jucau iataganele și distrugeau totu ce ’antâmpinau înainte-le. „Prefectura a luată una spațiă bună de pămentă din moșia orașiului Caracala, alipindu’lă cu proprietatea sea Liicenii, faptă constatată de ingeniarulu orașiului prin noula plană cea rădicată acum. " „La proprietatea Liicenii, mălțându-se zăgazulă morii, s’a inundatu cu a desăvârșire drumulu vechiu poștale Craiova — Caracala, și ’n urmă, din fondurile județene, s’a chieltuitü uă sumă de bani ca să se facă unu podu ^ nu care se fia pusă în circulațiunea drumului dreptu, ci ca se mergu la comuna Liicenii. „In fine cumnații prefectului au câte uă proprietate limitrofă cu câte uă noștă a statului, in care toți au făcutu usurpări".“ di Așia dorü abusuri de putere, jafuri și omoruri suntu simbolulu administrațiunii regimeiul ordinii. Priviți-le, somni miniștrii, și vé bucurați de douele, căci cu scirea și supt patrona Pe aiulu nostru se comitu, deóre-ce stați Sau mâiile n stau în facia loru și îmia leți de favor! pe cei puși în capulu și uui districtu unde se severescuase- fie lenea atrocități. Priviți-le, bucurați- Fle și spuneți camerelorü se nu se Fi robéscu a vota înființarea de temite, căci principiul ordinii reclamă ucigașii și abansatorii se remâie liri și neatinși tură cândii scriemü aceste rânduri nu conțină mai nimici nuci. Totu ce amu pututu spicui prin ele se reducă la cele urmatóre : Paris, 6 Decembre. — Supt comisiunea însărcinată cu examinarea alegerei generalului Saussier, ca deputată alü departamentuilui Aube, s-a pronunțată pentru invalidare. Londra, 6 Decembre. — Daily Neils publică o telegramă de la New York, care anunță că ministrul colonieloră și-a dată demisiunea prin telegrafă. Times publică on telegramă din Constantinopole, care zice că Porta are’neuită ordinele de a’și retrage trupele din Shuka și de a nu aduce nici uă vătămare triburiloru aliate Engliteres. Nerw-York, 6 Decembre. — Spania promisese se restituie vasulă Virginiasieri. Acestă îngagiamentă neîndeplinindu-se, o dată adi nascere unei vini nemulțumiri, dară fără se producă vre-un agitare. Cabinetul din Washington este dispusă a accepta ca restituirea vasului Virginias se se indeplinesca fără se atingă mândria spaniolă. Daca guvernul Spaniei nu va pute se ’napoieze acestă rasă Statelor Unite, afacerea se va supune Congresului. Madrid. 6 Decembre. — Generalele Zavala a fostă numită generale șefă ală armatei din provincia Valencia, în loculă generalului Ceballos. țfiariulă Corespondencia desminte c’ară fi fostă vorba se se numescá d. José Concha căpitană generale la Cuba, în locul d-lui Jovellar. La Palma, 5 Decembre. — Escadra spaniolă se află la Santa-Pola, la câteva leghe departe spre sudă de Alicante. Vasulă cuirasată Zaragosa, a suferită orecari stricăciuni și a luată apă. Insurgenții au operată, ieri, uă desbarcare la Ginés ș’aă luată cu dânșii tote provisiunile ce au găsită aci. Se telegrafieza de la Lisabona, cu data de 4 Decembre, către Ziarele din Londra, despre ună noă accidente de naufragiu, cele urmatóre : ,.Steamerată companiei maritime a Pacificului, cu numele Illimani, a sosită azinci. Acestă rasă aduce noutatea că corabia Majestăței sale, ce portă numele Bellerofon, a intrată la Saint-Vincent, (în Antilele engleze) la 27 Noembre, venindă de la Nord și arendă pe bordu-i pe pasagerii, oficierii și echipagiul steamerului Flamstead, cu care a avut o uă isbire. Flamstead a fostă cu totulă distrusă. MAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Vineri, 30 Noembre. Supt președința d-lui Dumitrie Ghika, ședința se deschide cu 76 deputați presiați, la orele 12 și 30 minute. Se citesce sumariulă ședinței precedinte și se primesce. Se citescă mai multe petițiuni și se trimită la secțiunile respective.