Romanulu, decembrie 1873 (Anul 17)

1873-12-03

1068 Ua telegrama cu data de 8 De­cembre din Florența, publicată de­­ Jiarulii la Patrie de la 10 cuvinte, anunță: „Aici s’a făcută m­ă meeutingă pentru a se cere golirea iesuiților din Florența. S’aă pronunțată câte­va dis­cursuri, dar, îndată ce oratorii au ter­minată, agenții autorității au ordi­nată celor­ adunați ca se se respăn­­desca, cea­ a ce s’a și făcută cu mare liniște. Aliarele francese de la 9 și 10 con­țină urmatórele sciii relative la Spania: Madrid, 9 Decembre.— S’a consta­tată că vasele germane capturate la Solo (insulele Filipine) transportau contra­bande de resbelă.“ Relativă totu la acesta afacere, în de­­pendința belgică dice : „Capturarea celor­ două vase ger­mane, care făceau comerciă de contra­bandă de resbelă cu pirații din Sou­­lon, de către uă corabie de resbelă spaniolă, se confirmă și de fiarele en­­gleze din Penang. Unul­ din aceste organe de publicitate, Straits Times,­­zice că ună ore­care numeră de vase germane se îndeletnicescă cu aceste operațiuni clandestine pe mări și că guvernul­ coloniale de la Filipine este forte decisă a le pune ună ca­pătă. țfiarulă asigură că corăbiele spaniole aă mai făcută și alte asemenea capturări toță de vase germane, între care și unul­ american, și că oă parte din forțele navale engleze din marea Chinei ară fi primită ordine se por­­nescă la Mani­le, pentru a fi în stare se proteja interesele britanice.“ ISSSȘpSI ROMANULU 4 DECEMBRE 1873 Madrid, 9 Decembre.— Președin­tele Grant refuză demisiunea d-lui Sickles, ministrul­ Statelor­-Unite de la Madrid. Loma a ocupată, in Iran, Fontara­­bia și Rehobia. Saint-Jean de Lutz, 9 Decembre. — Generării Moriones și Loma au ope­rată ieri foncțiunea dintre dănșii și au ocupată orașială Vera. Mai multe fon­­derii au fost­ arse. Am­b­ulegui a fost­ luată și arsă de trupele republicane. Patru­spre­zece mii omeni vor fi ple­ca mâne pentru a apro­vision­a Tolosa. Fruntaria este cu totul­ scăpată de bandele carliste. Hendaya, 8 Decembre. •­­ (Sorginte carliste). Se asigură că tabăra de la Ami­­b­ulegui, cu tote baracele, a fost­ arsă ieri sóra de generarele Loma, întor­­cându-se de la Lesaca. Se adauge că Ollo, cu 4000 omeni, ar­ fi sosită la Vera. Nu se scie nimică de generarele republicană Primo de Rivera. Circulă scomptulă la Irun, că s’ară fi întâm­plată ieri uă bătăliă în vecinătate de Pena-Plata. Bordeaux, 8 Decembre. — Loma­a venită se rădice deja și amintele din Behobie, Irun și Fontarabia. A plecată spre Pera, unde trebuie se fi acceptată colona lui Primo de Rivera, care ară fi intrată ieri în Elisondo. In urma unei mari agitări, ce dom­­nesce pe fruntaria, mulțime de per­­sane părasescă Spania pentru a fugi în Francia. New-York­, 8 Decembre. — Scrii de la Havana spună că d. Jovellar des­­minte că și-a dată demisiunea. Se cre­de că afacerea Virginius S3 va regula cu pace: populațiunea este dispusă a se supune guvernului. Generalele Sherman, respund­endă unoră persone care se oferi să să se în­­gagieze ca voluntari, le-a <l­isă că nu crede a se face resbelă și că guvernulă nu’să doresce. S’a propusă în Congresă să se re­­cunoscă eubahiloră dreptulă de be­ligeranți, dara propunerea a fostă res­pinsă, fiindă­că a fostă în contra ei guvernal­. Aden. 18 Decembre. — In urma re­tragerii Turcilor­ din ținutul­ Labey, fratele mai mare al­ Sultanului de­ la Labey a fost­ adusă aci ca prisonieră de stată. Trupele engleze, trimise con­tra lui, aă asvârlită în aeră fortăreța în care locuia. Pe cândă guvernulă nostru se plânge în camere, prin președintele său, că causa tuturoră nelegiuiriloru și abu­­surilor­ de cari sufere țara suntă le­gile cele noul și reclamă, ca mântuire, modificarea lor, în sensulă regula­mentului organică, pe cândă minis­trulă de interne cere desființarea auto­­nomiei comunale și transformarea pri­­mariloră în simplii agenți de poliția ai suptpref­ecților­ și prefecțiloră; pe cândă ministrulă de justiția presintă din nofi camerei modificarea codului penale, ca dera va pute se strecore în elă vr’m­ă articula pentru a botnnța presa ș’a desființa juriulu, prima ga­ranția a libertății iei, pe cândă majo­­ritatea camerei voteza mai fără des­­batere închisori cu gherlă pentru tor­turarea nefericiților, cari voră fi că­zută în vr’uă crimă sau delictă, nu numai din uă precugetată rea por­nire, dară pate și din ignoranță saă din alte mobile rele, deră involuntare și provenite din educațiunea loră so­ciale; pe cândă, in fine, adevératula glasă ală țârei, care arăta tóte aceste dureri și suferințe ale națiunii, nu mai este ascultată, și însăși vocea a căror­­­va deputați este năbușită, cândă se încerca se le aducă la auitură Domnu­lui; în acelașiă timpă, într’ună stată vecină, care nu are uă constituțiune liberale ca a nostră, care este mai teneru în viața parlamentară, ace cum se urmeza lucrurile, acé în ce modă înțelege Adunarea națională drepturile iei în facia tronului. „Discursul”, ”Jice Independința bel­gică, prin care principele Milan a des­chisă Skuptchina serbă, a fostă bine primită de acesta Adunare. Totuși densa părea căa observată, în re­formele anunțate de principe, lacune pe cari ea a avută în grijă a le sem­nala în adresa­rea ca respinsă la discursul­ de deschidere. Adunarea sârbă cere principelui a da comune­­lor o dreptul­ de a se administra fără intervenirea guvernului; ea reclame reforme seriose în administrațiune, precum și libertatea completă a pre­sei, menită a denunța tate abuzurile posibile; în fine ea doresce să legă asupra responsabilității ministeriale“. REUAREA REPUTATILOR. Ședința de Luni, 3 Decembre, 1873. Lupt p­re­ședința d-lui Dumitru Gh­ika, cu 89 deputați, presinți ședința se deschide la 1 oră și 5 minute după ameni. Se citesce sumarul­ ședinței prece­­dinte și se primesce de adunare. Se dă citire unei cereri de congediă din partea d. Gurană, ținută în jude­­țul ă­scu d’ună procesă, și se primesce, acordându-i-se 20 d­ile. Asemenea se citesce­uă cerere de congediă din par­tea d-lui Apostolonu. D. Nanu arăta că d. Apostolonu a venită în Bucuresci și era se stea penă după sărbători, dară a fostă chiă­­mată prin telegramă acasă, pentr’ună casă grabnică; prin urmare crede că adunarea ară putea se’i acorde 10­­ file de congediă. Camera ’i acordă. Se­ citescă mai multe comunicări și se trimită secțiunilor­ respective. D. ministru al­ lucrărilor­ publice de­pune ună proiectă pentru modificarea câtor­­va articole din legea drumu­rilor­­. D. președinte comunică că, după cum staă lucrările în secțiuni, nu se pote țină ședință publică nici ații. D. Vernescu arăta că, daca secțiu­nile mergă încetă, causa este că sunt­ ocupate cu legi care ceră ună studiu forte mare, cum este legea comunale. Nu este bine să se mai trecă cu ușu­rință peste nisce legi fundamentale. Ruga ceră pe cameră se nu se gră­­bescá­a cere așia de urgință de la sec­țiuni resultatulă lucrărilor- loră, când­ ele trebuie se studieze în tote amenuntele nesce asemenea legi atâtă de importante­­. Președinte ruga pe d-nii membrii ai diferitelor­ secțiuni se adopte în desbaterile d-lorfi­nă procedură mai espeditivă, mai practică. D-sea arăta că articlului 50 din regulamentă se interpretă răă, fiindă­că desbaterea în secțiuni nu se face numai într’ună modă generale, ci se discută legea ar­­ticulă cu articulă și fie­care membru pune amendamente. Părerea d-sele este c­a secțiunile se desbată legea nu­mai în modă generale și amendamen­tele să se aducă de fiă­care delegată în comitatul­ delegaților­. Numai ast­­felu,­ijice d-sea, se voră accelera lu­crările. D. G. Brătianu. Convenții și d-vó­­stră, d-le președinte, convie și majo­­ritatea camerei, că adesea în acestă adunare, după ce amă lucrată vă lege, după ce ea s’a votată și pusă în a­­plicare, s’a semnalată, și mai de multe ori chiară, că acea lege este nesufi­­ciente. Care este causa? Causa este că nu ne dămă bine sema de legile ce vo­­tămă. In tóte parlamentele din lume, se facă in secțiuni desbateri lungi și seriose asupra fie­cărui punctă ce con­ține­uă lege și apoi, chiară cândă vine în cameră, între uă citire ș’alta se lasă se trecu 5, 6­­ zile celă puțină... D. G. Niculescu. Iți place se vorbesci multă. D. G.. Brătianu. D-tea ai apucată alte timpuri, cândă legile nu se votaă și acum ascii numai se dai din mână. (Rîsete). Bă n’amă învățată asta. Ca represintante ală națiunii, voiescă se ’mi daă comptă de legile ce voteză. D. președinte. D. Brătianu iritată de unulă din colegii noștrii, a făcută ună discursă prin care ară voi se facă să critică în contra mea. Cândă v’amă a­­rătatä procedura, neregulată și întâr­­ziatóre ce se urmeză în desbaterea secțiuni­lor. n’amă înțelesă se va ceră a vota legile cu grăbire. V’amă ru­gată numai respectuosă se vă pătrun­­deți de spiritul­ articulului 50 din re­gulamentă,­­care nu este așa cum se a­­plică aici, căutândă fie­care secțiune se dea proiectului de lege ce desbate for­ma definitivă. Bogă dură din nou pe adunare ca în secțiuni se lucreze în modă generală asupra proiectelor­, și amendamentele se se aducă de fle­care delegată în comitetul­ delegațiloră. Astă­felă țara care este amețită va vedea că lucrămă ce­va. D. N. Ionescu. Art. 50 este forte clară. Elă t­ice că se face uă desbatere generală în secțiuni și că se póte pune amendamente, dară nu ijice că se face numai uă desbatere generală în fie­­care secțiune, căci acesta e nepractică și nici nu se practică unde­va. Secțiu­nile facă ce face și camera. Amă luată cuventulai se ve rogă se dați articu­lului 50, interpretarea obligatorie. Luați chiară interpretarea lui vulgară. Getice? In desbatere se potă pune a­­mendam­ente. Asia amă făcută cu le­gea instrucțiunii. Nu póte cnső se ne $ica cine­va ca se punemă amenda­mente la luarea în considerare. Acesta e imposibile. Câtă pentru biată România la care face alusiune de președinte că este a­­mețită și așteptă mai multă de la noi, ea nu este din cauză că regulamen­­tul ă s’a interpretată în secțiuni cum trebuia se se interprete, ci fiindă­că guvernulă vine necontenită se ne spuie ca cutare lege votată în sesiunea cu­tare e plină de defecte și cere modi­ficarea ei;­­că cutare e plină de lacune și o retrage ca se o completeze. Ter­mină rugându-ne se respectă că re­­gulamentulă aplicându-se cum s’a a­­plicată pene acum. D. președinte,­­zice că e mare deo­sebire între cea-a ce se face c’uă lege în secțiuni și cea-a ce se face în ca­meră. Acum două ani, trice d-sea, amă avută onore se facă parte cu d. Io­nescu dintr’uă secțiune și atunci pro­­cedamă împreună cum susț­ă că. Me surprinde dâră că d. Ionescu are aici altă părere. D. Vernescu. Vedți că tótu intenți­­unea nóstru este se lucrămă bine și ’n scurtă timpă. Daca voimă se lu­­crăm­ bine, trebuie se discutămă bine. Cum voiți ca se urmămă cum ni se propune de d. președinte, se­­ votămă fără cunostință de causă, măr­ginindu-ne numai a trice în principiu că cutare lege e bună. Daca nu vomă discuta în secțiuni, și­ vomă indestifi de preparați pentru desbaterile din cameră ? De nu vomă desbate în secțiuni cu seriositate și ca în familie, mulți pote, din noi, cari nu suntă destulă de deprinși cu facerea legiloră, nu vor­ fi în stare se înțelegă scopul­, economia și resultatele ce va da legea ce voteza. Asia dură procederea cea mai simplă și cea mai bună este des­baterea scrupulosă în secțiuni. Rogă pe birou și pe majoritatea adunării se ne lase a ne îndeplini datoria cu sfințeniă. Nu mai trebuie se mai auitimă în cameră zicându-se că votămă legi fără seriositate. D. Gogălnicenu. Socotă că putemă împăca ambele opiniuni, fiindu-ne de cea­ a ce s’a urmată pân’acum. Cândă majoritatea înuă secțiune, vede că legea nu conține părți speciale care ară a­­parține fie­cărui deputată, se le discute, va face cea-a ce z ice d. președinte. Când c ei din contra, va face cea­ a ce ifică cei alți domni deputați cari aă vorbită. De acea­a că propui se se mănite procedura urmată pen’acum, căci ori­ ce votă amă da, ară putea se prejudece libertatea desbaterilor­ în secțiuni. I­. președinte. Ași ruga pe d. Ver­­nescu se nu crede că nu este lăsată se’și îndeplinesca datoria. Nu voiă fi că acela care se ’mi placă a opri des­baterea pentru a rămânea încurcată și neluminată asupra unei legi ce se lucreza. Mai mulți deputați ceră închiderea desbaterii. Desbaterea se ’nchide. D. ministru de­­ finance, presintă ună proiectă de lege pentru modifi­carea actualei legi de urmărire. La ordinea­­ jile) ne mai fiindă ni­mică, d. președinte rădică ședința la 2 ore după amic(l­. vom­ înscrie în registrul) stării ci­vile, se vom­ percepe : 1 — De la lucrători și meseriași. 3 . De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Săracii vor­ fi apărați de acestă tasă. Eră proiectulă de lege pentru în­ființarea de noui tase, propuse a se înființa în comuna Bucuresci, care a făcută obiectul­ curiasei desbateri din ședința de la 29 Noembre. PROIECTU DE LEGE pentru tasele proiectate de comuna Bucuresci afară din cele cuprinse în legea masinilur taselor­ comunali. Art. 1. — Comuna capitalei Bucuresci este autorizată a percepe urmatorele nouă tase și anume : Lel b. § 1) Pentru căsătorii. 2 — De la cei ce au două pene la 1,500 lei. 10 — Idem de la 1,500 pene la 10,000 lei. 30 — Idem de la 10,000 pene la 50,000 lei. 100 — Idem de la 50,000 pene la 150,000 lei. 200 — Idem de la 150,000 în susü. § 2) Pentru divorțuri. Pentru înscrierea otărîrilor­ de­finitive de divorțul în registrele de căsătorie ce se țină de oficiării ci­vili, conformii art. 276 din c. civile, se vor­î percepe tasele următore: 5 — De la lucrători șî meseriași. 20 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. [ 5) Pentru adopțiuni. Pentru înscrierea în registrul a stării civile a unei adopțiuni de copilă, conformii art. 323 din co­­duri civile, se vom percepe urma­torele tase: 30 •— De la lucrători și meseriași. 150 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. § 4) Pentru nasceri. Pentru înscrierea în registrul a stării civile a unei nașteri, con­formă art. 41—44 inclusivü din coduri civile, se vor­ percepe ta­sele următore . 2 — De la lucrători și meseriași. 5 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Cei săraci vor­ fi scutiți de a­­ceste tase. [ 5) Pentru actele de decesü (încetarea din viață). Pentru actele de decesü, ce se­­ a) Pentru căsătoriele săvârșite în străi­nătate. Pentru ,uă căsătorie săvârșită în țeră străină între una Românü și uă Română, între una Română și uă străină, sau între uă Română și una străină, și cari găsindu-se de tri­bunalele civile că s’au facutü con­formă cu legea locale, trebuie, după art. 153 din codulü nostru civile ale circumscripțiunii în care dom­i­­cilieză socii, se se percepă urmă­­torele tase: 20 — De la lucrători și meseriași. 150 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Servitorii vor­ fi scutiți de a­­cestă tasă. ( 7) Pentru cei născuți și cei morți în străi­nătate. Pentru înscrierea unor­ aseme­nea acte în registrele stării civile se vor­ percepe tasele acestea . 3 — De la lucrători și meseriași. 20 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. § 8) Pentru copii de acte. Pentru că copie după unii aeta de state civile, se vor­ percepe a­­ceste tase . 2 — De la lucrători și meseriași. 10 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Tóte tasele de mai sus­, cuprin­­se în aceste articula, vom­ înlocui pe cele astăzi esistente, și cari suntă: 1 6— Pentru unii bileta de căsătorie cu dota până la 100 galbeni. 3 33 Idem cu dota de la 100 pene la 500 galbeni. 7 44 Idem idem 500—1000 galbeni. 11 85 Idem idem 1000—2000 idem. 23 70 Idem idem 2000 în susü. Art. 2. Construcțiunile, repara­­țiunile și întreținerile se supune la tasele prevăzute mai josă, cum urmeză: §. 1) Asupra construcțiunilor și din nou­ Pentru unii bileta de autorisa­­țiune d’a construi din nou, se va percepe de fie­care metru patrată de suprafecță a construcțiunii, ense. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA I. — 30 Pentru uă casă cu una etagiă (rer­de-chaussée). — 40 Idem doue etage. — 50 Idem trei etage. — 60 Idem patru etage. — 70 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA II. — 20 Pentru uă casă cu una etagiă (rer­de-chaussée). — 25 Idem doue etage. — 30 Idem trei etage. — 35 Idem patru etage. — 40 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA III. — 15 De ia­ră casă cu ună etagiă (rer­de-el­aussée). — 20 Idem doue etage. — 25 De la uă casă cu trei etaje. — 30 Idem patru etage. — 35 Idem cinci etaje. — 14 De la construcțiunile de paiantă care vor­ fi permise numai în a­­cestă ocalit. (. 2). Asupra reparațiunilor­ radicale.. Pentru unii bileta de autorisa­­țiune d’a face uă reparațiune radi­cale, se va percepe urmatorele tase, case : IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA I. — 15 Pentru uă casă cu ună etagiă (rer­de-chaussée). — 20 Pentru uă casă cu două etaje. — 30 Idem trei etaje. — 40 Idem patru etaje. — 50 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA II. — 10 Pentru că casă cu unu etagiu (rer­de-esiaussée). 15 — Pentru că casă cu două etage. 20 — Idem trei etage. 25 — Idem patru etage. 30 — Idem cinci etage.

Next