Romanulu, decembrie 1873 (Anul 17)
1873-12-03
1068 Ua telegrama cu data de 8 Decembre din Florența, publicată de Jiarulii la Patrie de la 10 cuvinte, anunță: „Aici s’a făcută mă meeutingă pentru a se cere golirea iesuiților din Florența. S’aă pronunțată câteva discursuri, dar, îndată ce oratorii au terminată, agenții autorității au ordinată celor adunați ca se se respăndesca, cea a ce s’a și făcută cu mare liniște. Aliarele francese de la 9 și 10 conțină urmatórele sciii relative la Spania: Madrid, 9 Decembre.— S’a constatată că vasele germane capturate la Solo (insulele Filipine) transportau contrabande de resbelă.“ Relativă totu la acesta afacere, în dependința belgică dice : „Capturarea celor două vase germane, care făceau comerciă de contrabandă de resbelă cu pirații din Soulon, de către uă corabie de resbelă spaniolă, se confirmă și de fiarele engleze din Penang. Unul din aceste organe de publicitate, Straits Times,zice că ună orecare numeră de vase germane se îndeletnicescă cu aceste operațiuni clandestine pe mări și că guvernul coloniale de la Filipine este forte decisă a le pune ună capătă. țfiarulă asigură că corăbiele spaniole aă mai făcută și alte asemenea capturări toță de vase germane, între care și unul american, și că oă parte din forțele navale engleze din marea Chinei ară fi primită ordine se pornescă la Manile, pentru a fi în stare se proteja interesele britanice.“ ISSSȘpSI ROMANULU 4 DECEMBRE 1873 Madrid, 9 Decembre.— Președintele Grant refuză demisiunea d-lui Sickles, ministrul Statelor-Unite de la Madrid. Loma a ocupată, in Iran, Fontarabia și Rehobia. Saint-Jean de Lutz, 9 Decembre. — Generării Moriones și Loma au operată ieri foncțiunea dintre dănșii și au ocupată orașială Vera. Mai multe fonderii au fost arse. Ambulegui a fost luată și arsă de trupele republicane. Patrusprezece mii omeni vor fi pleca mâne pentru a aprovisiona Tolosa. Fruntaria este cu totul scăpată de bandele carliste. Hendaya, 8 Decembre. • (Sorginte carliste). Se asigură că tabăra de la Amibulegui, cu tote baracele, a fost arsă ieri sóra de generarele Loma, întorcându-se de la Lesaca. Se adauge că Ollo, cu 4000 omeni, ar fi sosită la Vera. Nu se scie nimică de generarele republicană Primo de Rivera. Circulă scomptulă la Irun, că s’ară fi întâmplată ieri uă bătăliă în vecinătate de Pena-Plata. Bordeaux, 8 Decembre. — Lomaa venită se rădice deja și amintele din Behobie, Irun și Fontarabia. A plecată spre Pera, unde trebuie se fi acceptată colona lui Primo de Rivera, care ară fi intrată ieri în Elisondo. In urma unei mari agitări, ce domnesce pe fruntaria, mulțime de persane părasescă Spania pentru a fugi în Francia. New-York, 8 Decembre. — Scrii de la Havana spună că d. Jovellar desminte că și-a dată demisiunea. Se crede că afacerea Virginius S3 va regula cu pace: populațiunea este dispusă a se supune guvernului. Generalele Sherman, respundendă unoră persone care se oferi să să se îngagieze ca voluntari, le-a <lisă că nu crede a se face resbelă și că guvernulă nu’să doresce. S’a propusă în Congresă să se recunoscă eubahiloră dreptulă de beligeranți, dara propunerea a fostă respinsă, fiindăcă a fostă în contra ei guvernal. Aden. 18 Decembre. — In urma retragerii Turcilor din ținutul Labey, fratele mai mare al Sultanului de la Labey a fost adusă aci ca prisonieră de stată. Trupele engleze, trimise contra lui, aă asvârlită în aeră fortăreța în care locuia. Pe cândă guvernulă nostru se plânge în camere, prin președintele său, că causa tuturoră nelegiuiriloru și abusurilor de cari sufere țara suntă legile cele noul și reclamă, ca mântuire, modificarea lor, în sensulă regulamentului organică, pe cândă ministrulă de interne cere desființarea autonomiei comunale și transformarea primariloră în simplii agenți de poliția ai suptprefecților și prefecțiloră; pe cândă ministrulă de justiția presintă din nofi camerei modificarea codului penale, ca dera va pute se strecore în elă vr’mă articula pentru a botnnța presa ș’a desființa juriulu, prima garanția a libertății iei, pe cândă majoritatea camerei voteza mai fără desbatere închisori cu gherlă pentru torturarea nefericiților, cari voră fi căzută în vr’uă crimă sau delictă, nu numai din uă precugetată rea pornire, dară pate și din ignoranță saă din alte mobile rele, deră involuntare și provenite din educațiunea loră sociale; pe cândă, in fine, adevératula glasă ală țârei, care arăta tóte aceste dureri și suferințe ale națiunii, nu mai este ascultată, și însăși vocea a cărorva deputați este năbușită, cândă se încerca se le aducă la auitură Domnului; în acelașiă timpă, într’ună stată vecină, care nu are uă constituțiune liberale ca a nostră, care este mai teneru în viața parlamentară, ace cum se urmeza lucrurile, acé în ce modă înțelege Adunarea națională drepturile iei în facia tronului. „Discursul”, ”Jice Independința belgică, prin care principele Milan a deschisă Skuptchina serbă, a fostă bine primită de acesta Adunare. Totuși densa părea căa observată, în reformele anunțate de principe, lacune pe cari ea a avută în grijă a le semnala în adresarea ca respinsă la discursul de deschidere. Adunarea sârbă cere principelui a da comunelor o dreptul de a se administra fără intervenirea guvernului; ea reclame reforme seriose în administrațiune, precum și libertatea completă a presei, menită a denunța tate abuzurile posibile; în fine ea doresce să legă asupra responsabilității ministeriale“. REUAREA REPUTATILOR. Ședința de Luni, 3 Decembre, 1873. Lupt președința d-lui Dumitru Ghika, cu 89 deputați, presinți ședința se deschide la 1 oră și 5 minute după ameni. Se citesce sumarul ședinței precedinte și se primesce de adunare. Se dă citire unei cereri de congediă din partea d. Gurană, ținută în județul ăscu d’ună procesă, și se primesce, acordându-i-se 20 dile. Asemenea se citesceuă cerere de congediă din partea d-lui Apostolonu. D. Nanu arăta că d. Apostolonu a venită în Bucuresci și era se stea penă după sărbători, dară a fostă chiămată prin telegramă acasă, pentr’ună casă grabnică; prin urmare crede că adunarea ară putea se’i acorde 10 file de congediă. Camera ’i acordă. Se citescă mai multe comunicări și se trimită secțiunilor respective. D. ministru al lucrărilor publice depune ună proiectă pentru modificarea câtorva articole din legea drumurilor. D. președinte comunică că, după cum staă lucrările în secțiuni, nu se pote țină ședință publică nici ații. D. Vernescu arăta că, daca secțiunile mergă încetă, causa este că sunt ocupate cu legi care ceră ună studiu forte mare, cum este legea comunale. Nu este bine să se mai trecă cu ușurință peste nisce legi fundamentale. Ruga ceră pe cameră se nu se grăbescáa cere așia de urgință de la secțiuni resultatulă lucrărilor- loră, când ele trebuie se studieze în tote amenuntele nesce asemenea legi atâtă de importante. Președinte ruga pe d-nii membrii ai diferitelor secțiuni se adopte în desbaterile d-lorfină procedură mai espeditivă, mai practică. D-sea arăta că articlului 50 din regulamentă se interpretă răă, fiindăcă desbaterea în secțiuni nu se face numai într’ună modă generale, ci se discută legea articulă cu articulă și fiecare membru pune amendamente. Părerea d-sele este ca secțiunile se desbată legea numai în modă generale și amendamentele să se aducă de fiăcare delegată în comitatul delegaților. Numai astfelu,ijice d-sea, se voră accelera lucrările. D. G. Brătianu. Convenții și d-vóstră, d-le președinte, convie și majoritatea camerei, că adesea în acestă adunare, după ce amă lucrată vă lege, după ce ea s’a votată și pusă în aplicare, s’a semnalată, și mai de multe ori chiară, că acea lege este nesuficiente. Care este causa? Causa este că nu ne dămă bine sema de legile ce votămă. In tóte parlamentele din lume, se facă in secțiuni desbateri lungi și seriose asupra fiecărui punctă ce conțineuă lege și apoi, chiară cândă vine în cameră, între uă citire ș’alta se lasă se trecu 5, 6 zile celă puțină... D. G. Niculescu. Iți place se vorbesci multă. D. G.. Brătianu. D-tea ai apucată alte timpuri, cândă legile nu se votaă și acum ascii numai se dai din mână. (Rîsete). Bă n’amă învățată asta. Ca represintante ală națiunii, voiescă se ’mi daă comptă de legile ce voteză. D. președinte. D. Brătianu iritată de unulă din colegii noștrii, a făcută ună discursă prin care ară voi se facă să critică în contra mea. Cândă v’amă arătatä procedura, neregulată și întârziatóre ce se urmeză în desbaterea secțiunilor. n’amă înțelesă se va ceră a vota legile cu grăbire. V’amă rugată numai respectuosă se vă pătrundeți de spiritul articulului 50 din regulamentă,care nu este așa cum se aplică aici, căutândă fiecare secțiune se dea proiectului de lege ce desbate forma definitivă. Bogă dură din nou pe adunare ca în secțiuni se lucreze în modă generală asupra proiectelor, și amendamentele se se aducă de flecare delegată în comitetul delegațiloră. Astăfelă țara care este amețită va vedea că lucrămă ceva. D. N. Ionescu. Art. 50 este forte clară. Elă tice că se face uă desbatere generală în secțiuni și că se póte pune amendamente, dară nu ijice că se face numai uă desbatere generală în fiecare secțiune, căci acesta e nepractică și nici nu se practică undeva. Secțiunile facă ce face și camera. Amă luată cuventulai se ve rogă se dați articulului 50, interpretarea obligatorie. Luați chiară interpretarea lui vulgară. Getice? In desbatere se potă pune amendamente. Asia amă făcută cu legea instrucțiunii. Nu póte cnső se ne $ica cineva ca se punemă amendamente la luarea în considerare. Acesta e imposibile. Câtă pentru biată România la care face alusiune de președinte că este amețită și așteptă mai multă de la noi, ea nu este din cauză că regulamentul ă s’a interpretată în secțiuni cum trebuia se se interprete, ci fiindăcă guvernulă vine necontenită se ne spuie ca cutare lege votată în sesiunea cutare e plină de defecte și cere modificarea ei;că cutare e plină de lacune și o retrage ca se o completeze. Termină rugându-ne se respectă că regulamentulă aplicându-se cum s’a aplicată pene acum. D. președinte,zice că e mare deosebire între cea-a ce se face c’uă lege în secțiuni și cea-a ce se face în cameră. Acum două ani, trice d-sea, amă avută onore se facă parte cu d. Ionescu dintr’uă secțiune și atunci procedamă împreună cum susță că. Me surprinde dâră că d. Ionescu are aici altă părere. D. Vernescu. Vedți că tótu intențiunea nóstru este se lucrămă bine și ’n scurtă timpă. Daca voimă se lucrăm bine, trebuie se discutămă bine. Cum voiți ca se urmămă cum ni se propune de d. președinte, se votămă fără cunostință de causă, mărginindu-ne numai a trice în principiu că cutare lege e bună. Daca nu vomă discuta în secțiuni, și vomă indestifi de preparați pentru desbaterile din cameră ? De nu vomă desbate în secțiuni cu seriositate și ca în familie, mulți pote, din noi, cari nu suntă destulă de deprinși cu facerea legiloră, nu vor fi în stare se înțelegă scopul, economia și resultatele ce va da legea ce voteza. Asia dură procederea cea mai simplă și cea mai bună este desbaterea scrupulosă în secțiuni. Rogă pe birou și pe majoritatea adunării se ne lase a ne îndeplini datoria cu sfințeniă. Nu mai trebuie se mai auitimă în cameră zicându-se că votămă legi fără seriositate. D. Gogălnicenu. Socotă că putemă împăca ambele opiniuni, fiindu-ne de cea a ce s’a urmată pân’acum. Cândă majoritatea înuă secțiune, vede că legea nu conține părți speciale care ară aparține fiecărui deputată, se le discute, va face cea-a ce z ice d. președinte. Când c ei din contra, va face cea a ce ifică cei alți domni deputați cari aă vorbită. De aceaa că propui se se mănite procedura urmată pen’acum, căci ori ce votă amă da, ară putea se prejudece libertatea desbaterilor în secțiuni. I. președinte. Ași ruga pe d. Vernescu se nu crede că nu este lăsată se’și îndeplinesca datoria. Nu voiă fi că acela care se ’mi placă a opri desbaterea pentru a rămânea încurcată și neluminată asupra unei legi ce se lucreza. Mai mulți deputați ceră închiderea desbaterii. Desbaterea se ’nchide. D. ministru de finance, presintă ună proiectă de lege pentru modificarea actualei legi de urmărire. La ordinea jile) ne mai fiindă nimică, d. președinte rădică ședința la 2 ore după amic(l. vom înscrie în registrul) stării civile, se vom percepe : 1 — De la lucrători și meseriași. 3 . De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Săracii vor fi apărați de acestă tasă. Eră proiectulă de lege pentru înființarea de noui tase, propuse a se înființa în comuna Bucuresci, care a făcută obiectul curiasei desbateri din ședința de la 29 Noembre. PROIECTU DE LEGE pentru tasele proiectate de comuna Bucuresci afară din cele cuprinse în legea masinilur taselor comunali. Art. 1. — Comuna capitalei Bucuresci este autorizată a percepe urmatorele nouă tase și anume : Lel b. § 1) Pentru căsătorii. 2 — De la cei ce au două pene la 1,500 lei. 10 — Idem de la 1,500 pene la 10,000 lei. 30 — Idem de la 10,000 pene la 50,000 lei. 100 — Idem de la 50,000 pene la 150,000 lei. 200 — Idem de la 150,000 în susü. § 2) Pentru divorțuri. Pentru înscrierea otărîrilor definitive de divorțul în registrele de căsătorie ce se țină de oficiării civili, conformii art. 276 din c. civile, se vorî percepe tasele următore: 5 — De la lucrători șî meseriași. 20 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. [ 5) Pentru adopțiuni. Pentru înscrierea în registrul a stării civile a unei adopțiuni de copilă, conformii art. 323 din coduri civile, se vom percepe urmatorele tase: 30 •— De la lucrători și meseriași. 150 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. § 4) Pentru nasceri. Pentru înscrierea în registrul a stării civile a unei nașteri, conformă art. 41—44 inclusivü din coduri civile, se vor percepe tasele următore . 2 — De la lucrători și meseriași. 5 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Cei săraci vor fi scutiți de aceste tase. [ 5) Pentru actele de decesü (încetarea din viață). Pentru actele de decesü, ce se a) Pentru căsătoriele săvârșite în străinătate. Pentru ,uă căsătorie săvârșită în țeră străină între una Românü și uă Română, între una Română și uă străină, sau între uă Română și una străină, și cari găsindu-se de tribunalele civile că s’au facutü conformă cu legea locale, trebuie, după art. 153 din codulü nostru civile ale circumscripțiunii în care domicilieză socii, se se percepă următorele tase: 20 — De la lucrători și meseriași. 150 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Servitorii vor fi scutiți de acestă tasă. ( 7) Pentru cei născuți și cei morți în străinătate. Pentru înscrierea unor asemenea acte în registrele stării civile se vor percepe tasele acestea . 3 — De la lucrători și meseriași. 20 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. § 8) Pentru copii de acte. Pentru că copie după unii aeta de state civile, se vor percepe aceste tase . 2 — De la lucrători și meseriași. 10 — De la proprietari, capitaliști și cei cu profesiuni libere. Tóte tasele de mai sus, cuprinse în aceste articula, vom înlocui pe cele astăzi esistente, și cari suntă: 1 6— Pentru unii bileta de căsătorie cu dota până la 100 galbeni. 3 33 Idem cu dota de la 100 pene la 500 galbeni. 7 44 Idem idem 500—1000 galbeni. 11 85 Idem idem 1000—2000 idem. 23 70 Idem idem 2000 în susü. Art. 2. Construcțiunile, reparațiunile și întreținerile se supune la tasele prevăzute mai josă, cum urmeză: §. 1) Asupra construcțiunilor și din nou Pentru unii bileta de autorisațiune d’a construi din nou, se va percepe de fiecare metru patrată de suprafecță a construcțiunii, ense. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA I. — 30 Pentru uă casă cu una etagiă (rerde-chaussée). — 40 Idem doue etage. — 50 Idem trei etage. — 60 Idem patru etage. — 70 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA II. — 20 Pentru uă casă cu una etagiă (rerde-chaussée). — 25 Idem doue etage. — 30 Idem trei etage. — 35 Idem patru etage. — 40 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA III. — 15 De iară casă cu ună etagiă (rerde-elaussée). — 20 Idem doue etage. — 25 De la uă casă cu trei etaje. — 30 Idem patru etage. — 35 Idem cinci etaje. — 14 De la construcțiunile de paiantă care vor fi permise numai în acestă ocalit. (. 2). Asupra reparațiunilor radicale.. Pentru unii bileta de autorisațiune d’a face uă reparațiune radicale, se va percepe urmatorele tase, case : IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA I. — 15 Pentru uă casă cu ună etagiă (rerde-chaussée). — 20 Pentru uă casă cu două etaje. — 30 Idem trei etaje. — 40 Idem patru etaje. — 50 Idem cinci etage. IN CIRCUMSCRIPȚIUNEA II. — 10 Pentru că casă cu unu etagiu (rerde-esiaussée). 15 — Pentru că casă cu două etage. 20 — Idem trei etage. 25 — Idem patru etage. 30 — Idem cinci etage.