Romanulu, februarie 1874 (Anul 18)
1874-02-23
Catapetitm lucrările ce voru trebui sa se prelungesca peste 1874, amu Semnalata cum, printr’unű réö obicei ö,s’a interpretcu eronata pe nc u]t legea comptabilității, deschidendu-se necontenita virimente. Sperat că ministrulu actuale va pune capată neregulari"“''ții. In fine, mai eră cifră de 30,000 lei, care se propune a se da comunei Turnu-Măgurele spre a ’ncepe lucrarea cheului din porta. Rigura Adunarea s’aprobe acesta ca, ea se undată pentru totűdeuna, fara ne îngagia se mai dămă ceva și ’n alți ani. Cu cei 30,000 lei, comuna va fi pusă ’n posițiune se’și facă cheuli împreună cu venitura crescândă de 4 § ce se iea ’n portă. Ministrul de lucrări publice espune că ori ce lucrări nu se vor pute contracta ~’or fi trecute la economii. Asemenea suma de 30.000 adoptă a se da uă dată pentru totűdeuna, ea ajutoră comunei, căci din fondulu de 4 la sută s’a luată uă parte pentru alte chiăltuieli. In acesta privință, va veni c’ună proiectă de lege ca fundulă de 4 li ala porturiloră sa se administreze de ministeriă, căci s’aă făcută mai multe neregule cu elă. D. Leon Eraclide arată c’a auțistă că guverulă ? luată uă parte din fomulă de 4 la sută și că comuna pretinde mai mult de 30.000 lei. Cere prin urmare ca d. raportare ședea explicările cuvenite. Raportorele d. Auinușenu explică că comuna a întrebuințată parte din fedulă în cestiune în diferite trebuințe, sau cu învoirea sau fără învoirea ministeriului. Comisiunea pentru construirea cheului reclamă și remâne ca comuna se ’și resolve singure încurcăturile. Ca parte din bani s’a ’ntrebuințată la facerea șoselei ce duce la șchele, căci ș’acea șosea era totă în favorea portului, ca și cheulă. Câtă despre înscrierea cifrei de 30.000 lei, nu putemă prejudeca nimică, nici că mai trebuie, nici că nu mai trebuie se dămă și la anală, fiindăcă nu scimă cu câtă se voră plăti banii luați de ministeriă pentru lucrări încă neterminate. D. L. Eraclide constată că rasa se percepe de la 1867, ca banii se depună la casa de consemnațiuni, că nu se scie câtă sumă s’a strînsă și câtă s’a luată, cu alte vorbe că esisteé uă Încurcătură, care nu se póte resolve cu ocasiunea unui bugetă rectificativă. De a a-a propune a se șterge cifra de 31.000 lei. D. N. Ionescu s’a mirată ved éndű că d. G. Manu, președintele consiliului generale de Teleormană, schimbă observări cu d. Aninorenu, și d-sea totă teleormănenă. Ore nu va fi și acastă cifră de 30.000 lei totă așia de arginte ca ș’ună grilagiă trecută a se construi la Romană? Rogă pe d. raportare se ne spuie ce este acelă grilagiă și dup’a cui inițiativă s’a alocată, căci nici că nici d. Eraclide n’amă cerută nimică pentru orașială unde locuimă, spre a nu se zice că grilagiula acesta, cerută de urgență, ară fi cerută de noi. Câtă despre facerea de virimente, d-la G. Manua voită se se arate scrupulosă, semnalândă călcarea legii comptabilității, cu tote că și d-sea a făcută orecare latitudine. Cărți despre noi, găsimă c’acele virimente sunt ă curate ilegalități, desastrese financieloră țârii, care aducă imposibilitatea d’a mai lua vr’uă socotelă pe viitoră. Ați vedută că fostul ministru a luată de la prundiși ă ș’a dată pentru esposițiunea din Viena. Mie mină râmasă în memoria cuvintele d-lui ministru că ține la stima concetățenilor sâi. Ei bine, îi spună că ceea ce perde stima concetățeniloră suntă cerințele ambilor politici și unul din amicii politici ai d-lui Cantacuzino se pare a fi d. G. Manu, care acordă ministrului latitudinea d’a facevirimente. D. G. Manu rectifică că na dată nici oă latitudine, ci c’a mustrată cu totulă facerea oricărorăvirimente. D. N. Ionescu termină arâtândă că dacea a miniștrii se ascula totodeuna că Adunarea a făcută cutare ori cutare abatere, pentru că îi se permite facerea de virimente. Raportorele explică că pentru circumscripțiunea a 3 județe, din care face parte și Romanul , s’a alocată cifra de 104.546 lei pentru lucrări publice. In acesta cifră e ș’uă alocațiune mică pentru grilagiele șioselei din Romană, șosea făcută și ’ntreținută de stată. , Ministrul lucrăriloru publica declară că lista lucrăriloru publice din țară nu e făcută după placulăseă stăruința deputaților, ci după studiere, după necesitățile arginte constatate de ingeniari. Câtă despre grilagiumü în cestiune, elă e uă simplă lucrare de apărare la podulă de peste rîul Moldova. In privința virimentelor ăi, d. G. Manu s’a rădicată în contraforă, făcute de alți d-ai miniștrii afară de mine, ia câtă mâ puvesceamă declarată că nu voiă face asemenea neregule. Latitudinea énse ce d. N. Ionescu impută d-lui Manu e uă simplă rea ’nțelegere: d. G. Manu a spusă că aprobă ca unele capitule economiele făcute la sa se întrebuințeze pentru plata deficitelară resultate la altele. Se cere î nchiderea discnsiunii. D. Iacob. Fatu o combate. D. G. Manu o susține. Puindu-se la votă, închiderea discnsiunii se admite. Se primeșee propunerea ca din alocarea pentru șioseua Galați-Renî se se ia jumătate pentru șioseua Bolgrad-Ismail. Celelalte alocări se primescă fără disensiune, căci erau deja 5 ore și deputații începuseră a pleca. Bugetul rectificativă puindu-se la votă în totale, se constată că camera nu mai e completă. Ședința se rădică. București 1874, Febmaria 22. Domnului redactare ale ROMANULUI. Domnule redactare. Nu lipsescă a vă comunica că ieri damil avută 7 grile, era astăzi 10 gra Reaumur, case barometrulă s’a scoborîtă de hi 777 milimetre la 767, vă chiriuță de 10 milimetre. După observațiunile mele, ună asemene timp în luna lui Februarie n’amă avută de la anul 1863. Primiți, d-le redactare, încredințarea considerațiunii mele. Scarlatu Gr. Chiria. ROMANULU 23 FEVRUARIU 1874 FELURIM 1. Uă crimă cumplită. Ni se relatéza faptulă următoră, pe care îlă dămă supt reservă ancă, dorindu din tötu anima se nu fiu adeverată. Unu locuitoră din Cârligă, după ce și-a vândută 4 boi la tergă, acum de Sf. Teodor, cu preță la 80 galbeni, se întorcea acasă, împreună cu femeia lui și Cu uă copilă de 10 —12 ani. Cârciumarulă din Cârligu, Română, • care de multă ’și făcuse planulă de a ucide pa locuitorulă acesta cândă se va rntorce înapoi de la tergă, la pândită, și profitâu să de întunerică și de starea de amețelă în care se afla locuitorul și femeia sm, i-a ucisă pe amândouă pe drumul Cârligului, aruncândă cadavrele în câmpă. Copilița, speriindu-se de uciderea părinților ăiei, a fugită în sată, și în locă se se ducă la casa părintescă, s’a dusă la cârciumă, nesciindă că tocmai cârciuma rulă este ucigașul părinților ăiei. Cârciuma fiindă închisă, ea a bătută în ușiă, cârciumaresa deschide. Copila intră speriată și povesteșce cum ună omă necunoscută i-a ucisă părinții, apoi se roge se -i dea adăpostii, fiindăcă acasă la iei nu este niminea acum. Cârciumăresa o primeșee și culcă în camera de alăturea, unde dor o mia copila soa. Nu multă după acesta ucigașiulă cârciumară vine acasă, și elă spune femeiei séle, cam în glasă mare, că a ucisă pe cutare, că acum are bani, și că ia strînsă bine. In timpul acesta, copila ucișiloră recunosce glasură ucigătorului, spaima o coprinde; ea se scula binișoră de pe patură pe care dormia copila cârciumarului, e se încetă pe ușia de din dosă și alerga în sală. Cârciumăresa spune îndată bărbatului iei, că copila ucisului a venită la ea, că a primit’o și că dorme acum în camera de alăturea. Ucigașul, atunci întreba cu iuțâlă decât este focă mare în cuptură; da, T raspunse femeia; atunci elă intră în camera unde credea că dormă amândouă copilele, și fia zăpăcela din turburarea consciinței sale, fiă graba de a’și ascunde marturulă celă mai sigură ală crimei sale, el o numai căută bine se vedă pe care copilă pune mâna, rădică în bradele sale pe propria sea fiică, care dormia adâncă, și o aruncă repede în fundulă cuptorului plină de jeratică amutoră. Nefericita victimă n’a arută nici măcară timpă se se trezască nici se stinge, ea a fostă înăbușită de focă și de căldură și asfisiată la momentă; cadavrulă mișca încă în cuptoră cândă ușia se deschise cu scomptă și locuitorii cu autoritățile satului intrară aduși de copilița ucișiloră, (Curierulu de Iași) ca UNU DEPUTATE CARE A VOT ATU CODULU penale sca fiaportului comisiiunii însărcinată cu cercetarea cestiunii ciceului de la Brăila. 1) PARTEA IV. ObiăUuielele de 14.000 lei pentru solemnitatea punerii petrii fundamentale, înainte de a trece la partea financiară a acestei afaceri, ne mai remâne, de ministre, a atinge în puține cuvinte u c gestiune care se ratașeră la acestă întreprindere. După cum cunosceți, în luna Octombre, anulă trecută, a avută locă la Brăila solemnitatea punerii petrii fandamentale a ciceului de către Măriadea Domnitorulă. Cu acestă pasiune consilială, cu închisiarea No. 193, a și deschisă ună credită de 10,000 lei pentru preîntâmpinarea chiăltuiețeloră ce necesita acestă serbare. Din compturile puse presintate de deprimare rezultă că acestă credită a fostă întrecută cu 4,007 lei, adică s’aă chiăltuită în totale 14,007 lei. Majoritatea consiliului prin jurnalul din 16 Noembre 1873, a aprobată și acestă sporă, eră minoritatea nu. Acestă chiăltuială supunându-se și la aprobarea d-lui ministru de lucrări publice, acesta, prin adresa No. 12,080, din 7 Decembre 1873, găsindu compturile exagerate, a rugată pe ministeriulă de interne a examina și densula aceste corupturi, și a opinată a se mai numită comisiune la fada locului spre a cerceta; în urma acestei comunicări, ministrulă de interne a și ’nsărcinatu pe d. prefects de Brăila ca împeună cu ... . se fac’ acestă cercetare. Resultatul acestei anchete nu l’amă găsită în dosarele ce ne-au fostă incredințate și se vede că în urma disolvării consiliului comunale s’au lăsată în nelucrare acelă ordină de anchetă. Ne remâne acum a cerceta și a ne ocupa de partea cea mai grea și cea mai complicată a afacerii, voimă se tricemă de partea financiară și de conversiunea ce s’a făcută prin al douilea contract aici întreprisei, care a provocată și uă sentință arbitrale. 173 PARTEA V. Gestiunea financiară. Ințială inițiale în acestă cestiune este absința, în publicațiunile cari au precedată licitațiunea, a orî-ce stipulațiune relativă la modulă plăței lucrăriloru. Tocmai în ziua mezatului definitivă, adică la 13 Iuliu 1872, s’a supusă la cunoscința concurențiloru, carî le-au și suptsemnatu, condițiunile generale ale dării în întreprisă. Intre altele, art. 6 alu acestora condițiuni stipuleză că plata lucrărilor se face prntr’ună avansă de 600,000 leî și că restulu din suma ce va eși la adjudecație se va plăti cu amortisare printr’uă anuitate de 12 g, adică 8 pentru procente și 4 pentru amortisare. In aceașî <ji 13 Iuliu se adjudecă construcțiunea cheului Brăila asupra d-lui Eliad cu 3ț și mai josu de evaluațiă, adică pe suma totale de 2,850,204 leî. La 4 Octombre, d. primară suptsemneza 1). A vede numeralü trecută, și eliberă contractulu d-lui adjudecătoru, fără a’să supune mai ântâiă deliberării consiliului municipale, violându astăfelu legea, precum amu aretatu mai susu. Deră, lucru mai gravă âncă, d. primară, de la sine, fără concursulu consiliului, stipuleză în acestă contractă condițiuni de plată cu totul diferite de acele conținute în condițiunile generale iscălite de d-sea și de concurentă și cari aă servită de basă la licitația nea definitivă. In adeveră, e că nouele condițiuni de plată din contractulu de la 8 Octombre: 1. Amu vețutu că prin condițiunile generale, se făcea antreprenoriloră mă avansa de 600.000 lei; acestă clausă era deja contraria disposițiuniloră art. 44 din legea comptabilității, care nu autori să țină avansă mai mare de câtă 10 g din valorea totale a lucrăriloru; în casuță de facia 285,000 lei eră masimplă avansului legale. Ei bine, contractulu acorda ună avansă de 735,000 adică aprope 25, din valorea totale. 2. Condițiunile generale stipulau plata restului cu amprtisarea printr’uă anuitate de 12 g) ceea ce ar fi stinsă datoria în 1 ‘ anî; prin contractă, primarulă se îngagiază a acoperi plata restului în termină de 5 ani, prin 5 rate anuale, cele 4 dântâiu de câte 540,000 lei, eră a 5-a de 315,204 lei fără nici uă dobândă. Diferița între ambele sisteme de plată este imensă în favorul adjudecătorului, și prin paguba comunei. Pe lângă acesta, este evidentă că dacă concurenții ar fi cunoscută de mai înainte că avansulă va cresce de la 600,000 lei la 735,000 lei, și că, in locă două amortisare în 14 anî, plata restului se va face în 5 ani, este evidentă, <jhemă, că scădementuia ce aă făcuta la prețulă după evaluațiune ară fi crescută în proporțiune cu nouele avantaje ce li se oferină. Este cu atâtă mai permisă de a face acestă suposiția, că amă verjuză deja mai susă prin procesulă-verbale ală licitațiunii din 13 Iunnă că d. Mounier, pe baza condițiunilor- generale alei concesiunii cheului, propusese un scartement de 13, 55 la g supt de visă. Acestea sunt apreciațiunile nóstre asupra primului contractă, adică acelă din 8 Octombre 1872. Ajungemă acum a examina ală douilea contractă, acelă cu data de 16 ianuarie 1873, precum și conversiunea. D. ministru ală lucrărilor publice, ve^budă contractală închiriată la 8 Octombre de primară cu Eliad, prin adresarea No. 12,769, din 23 Noembre, ’să invită a supune cestiunea în deliberarea consiliului muncipale, spre a se concerta asupra unui altă modă de plată prin amortisare, căci, idee ministerială, după esplicațiunile verbale ce ’i-a dată d. primară asupra miijlocelor de cari dispune comuna, trebuie se -i declare că nu póte comuna se compteze pe tasa cheiagnului, legea nefiindă nicî presintată măcară. Consiliulu comunale, prin procesul--verbale No. 22, din 16 ianuarie 1873, declară că nu a avută nicî uă cunoscință pene în acea de contraetulu din 8 Octombre, decide că’să consideră ca nulă și neesistentă, și trimite ministeriului spre aprobare ună nou contractă, în care stipuleză plata lucrărilor, prin emiterea de obligațiuni plătitóre în 14 ani prin amortisare. Ministeriul prin adresa No. 1.023 aprobă acestă ală douilea contractă, și invită pe consiliu a adăuga clausa că concesionarul i se plătescă dobânda de 8 la sută pentru avansă. Asupra acestei aprobațiuni avemă doue observațiuni de făcută: 1. Că acestă contractă, în vederea importanței lucrării, în vederea însemnatei chiăltuialî, și a împrumutului cuprinsă în elă (căci conversiunea constituie ună adevărată împrumută), urma a se discuta în consiliul de miniștrii pene a nu se aproba de ministeriulă competinie. 2. Că ministeriulă care a provocată conversiunea pe motivă că mijjlocele comunei nu’î permită a plăti uă rată anuale de 450,000 leî, aprobă ună sistemă de conversiune, care trage după sine oă anuitate de 438,400 leî. • Venimă acum la examinarea acestui ală 2-lea contractă, care portă data de 16 Ianuarie 1873, și este iscălită de locotenentele primarului d. M. Mârzescu. Articululă privitoră la plata lucrărilor și la conversiune este art. VI, care sună precum urmeză : «Art. VI. Plata lucrărilor se face de primăria către antreprenori în chipulă următoră : «Avansură liberală întreprenoriloră pentru aprovisionarea materialului trebuinciosă la construcțiunea cheului de lei 735.000, se va restitui treptată din flecare situația de către antreprenori pene la definitiva achitare a întregului avansă, în intervalul construcțiunii cheului, cu analogia sumei indicată mai susă. «Suma totale câtă s’aă adjudecată lucrările se va plăti antreprenorilor în obligațiuni confecționate de comuna Brăila, treptată cu esecutarea lucrărilor și materialelor, după ce se vor face mai ântâiă seătemintele prevăzute mai susă în acestă articulă. «Aceste obligațiuni voră fi la purtătură și flecare în sumă nominale de cinci sute No. 500 leî nouî. Ele vor purta dobânda de 8 g pe ană și amortismentă leî patru la sută. «Dobândile se voră plăti la fiecare trei luni, ora amortisarea se va face prin trageri la sorți semestriale, conformă tabloului de amortismentă ce se va imprime în dosulă obligațiuniloră și care se va anesa și pe lingă contractă. «Atâtă plata dobâmjiloră câtă și aceaa a obligațiunilor i eșite la sorți se vor face la primăria Brăila. «Ele voră fi garantate în venituri speciale de la asupra mărfurilor. Ce importă și altele. «Obligațiunile vor fi datate din de 1 iă ianuarie 1873, prin urmare ântâială cuponă de dobândă se va plăti trei luni de zile în urmă și ântâiă tragere la sorți la espirarea a șase luni. «Tragerea la sorți se va face la primăria din Brăila, obligațiunile vor fi confecționate și sunt scrise de delegatură numită adhoc de consiliul comunale, cele mai târziu pâne la 1 Aprile, ele vor purta mențiunea lucrărilor, pentru cari suntă emise. «Oligațiunile astă-feră confecționate se voră da d-loră antreprenori dreptă bani în plata lucrăriloră cheului, treptată cu înaintarea lucrărilor de construcțiune și aprovisionarea materialelo“, din care se va ține in semnă numai patru din cinci părți, asemănată caetului de însărcinări, constatate prin situațiuni din trei luni de către inginerul architectă-șefu alu comunei. «D-nii antreprenori vor fi datori a primi obligațiunile pe cursulă fermă de 78, șeptezeci și opiu suta, adică uă lucrare de Mare efectivă în bani de 78 lei nouă li se va plat printr’uă sumă nominale de una sută No. 100 lei noui obligațiuni. «Obligațiunile astfelă primite de dânșii vor fi negociate și puse în circulațiune pe fisiculă și pericululă loră, fără ca fluctuațiunile cursului să potă vr’uădată privi pe comuna Brăila în nicimă casă. «Comuna nu va pute pune în circulațiune obligațiunile de câtă prin intermediarul întreprimietorilor, lucrării la care ele suntă afectate, aceștia nu voră ave âuse dreptul ă a cere ca tote obligațiunile se li se dea în primire de uădată și înainte de terminarea lucrărilor.» Precum se vede din acestă articulă, conversiunea s’a făcută pe totala valore a concesiunii, pe cându orîci se póte înțelege că din acestă sumă urma a se scade : 1. 735.000 lei, avansală plătită deja concesionarului în numerătare la închiriarea contractului, diferința între valorea ratei de 315,204 lei plătitore după 5 ani fără dobânda (conformă contractului din 8 Octombre) și valorea iei actuale. Diferințele între valorile ratelor de câte 450000, plătitore fără dobânda, după 4, 3, 2 și 1 and (conformă contractului din 8 Octombre)și valorile lor actuale, adică la momentulu conversiunii. III. 119,237 ; IV. 92,775 jV. 64,198* VI. 33,333* 1,145,224 lei în totale. Din costură totale ală lucrărilor, în suma de 2,850,204, urma a se scade acestă sumă de 1,145,224 lei și remânea suma de 1,704,980 lei. (Va urma). II. 119,237 BIBLIOGRAFIA. Aeșită de supt țipară, Canționeta d. M. Millo, Chirita la Esposiția din Viena, se gâsesee la librărie de A. Danielopolu în colțulă pasagiului și la bo. Sölösiet Grave, calea Mogoșei,vis-a-vis de Theatru. In curândă va eși de luptă țipară: Apele de la Văcăresc, Comedie Vodovila in 3 acte de d. M. Millo,