Romanulu, februarie 1874 (Anul 18)

1874-02-23

Cata­petitm lucrările ce voru tre­bui sa se prelungesca peste 1874, amu Semnalata cum, printr’unű réö obi­cei ö,­­s’a interpre­tcu eronata pe nc­­ u]t legea comptabilității, deschid­en­­du-se necontenita virimente. Sperat că ministrulu actuale va pune capată ne­­regu­lari"“''ții. In fine, mai e­ră cifră de 30,000 lei, care se propune a se da comunei Turnu-Măgurele spre a ’ncepe lucra­rea cheului din porta. Rigu­ra Adu­narea s’aprobe acesta c­­­a, ea se un­dată pentru totű­de­una, fara ne în­­gagia se mai dămă ce­va și ’n alți ani. Cu cei 30,000 lei, comuna va fi pusă ’n posițiune se’și facă cheuli împreună cu venitura crescândă de 4 § ce se iea ’n portă. Ministrul­ de lucrări publice es­pune că ori­ ce lucrări nu se vor­ pute con­tracta ~’or­ fi trecute la economii. A­­semenea suma de 30.000 adoptă a se da uă dată pentru totű­de­una, ea ajutoră comunei, căci din fondulu de­­ 4 la sută s’a luată uă parte pentru alte ch­iăltuieli. In acesta privință, va veni c’ună proiectă de lege ca fun­­dulă de 4 li ala porturiloră sa se ad­­ministreze de ministeriă, căci s’aă fă­cută mai multe neregule cu elă. D. Leon Eraclide arată c’a auțistă că guve­­rulă ? luată uă parte din fom­ulă de 4 la sută și că co­m­una pretinde mai mult de 30.000 lei. Cere prin urmare ca d. raportare șe­dea explicările cuvenite. Raportorele d. Auinușenu explică că comuna a întrebuințată parte din fe­­­­dulă în cestiune în diferite trebuințe, sau cu învoirea sau fără învoirea mi­­n­isteriului. Comisiunea pentru cons­truirea cheului reclamă și remâne ca comuna se ’și resolve singure încurcă­turile. Ca parte din bani s’a ’ntrebu­ințată la facerea șoselei ce duce la șchele, căci ș’acea șosea era totă în f­avorea portul­ui, ca și cheulă. Câtă despre înscrierea cifrei de 30.000 lei, nu putemă prejudeca nimică, nici că mai trebuie, nici că nu mai trebuie se dămă și la anală, fiindă­că nu scimă cu câtă se voră plăti banii luați de ministeriă pentru lucrări încă neter­minate. D. L. Eraclide constată că rasa se percepe de la 1867, ca banii se depună la casa de consemn­ați­uni, că nu se scie câtă sumă s’a strînsă și câtă s’a luată, cu alte vorbe că esisteé uă În­curcătură, care nu se póte resolve cu ocasiunea unui bugetă rectificativă. De a­ a-a propune a se șterge cifra de 3­1.000 lei. D. N. Ionescu s’a mirată ved éndű că d. G. Manu, președintele consiliului generale de Teleormană, schimbă ob­servări cu d. Aninorenu, și d-sea totă teleormănenă. Ore nu va fi și acastă cifră de 30.000 lei totă așia de ar­ginte ca ș’ună grilagiă trecută a se construi la Ro­mană? Rogă pe d. ra­portare se ne spuie ce este acelă gri­­lagiă și dup’a cui inițiativă s’a alocată, căci nici că nici d. Eraclide n’amă ce­rută nimică pentru orașială unde lo­­cuimă, spre a nu se­­ zice că grilagiula acesta, cerută de urgență, ară fi ce­rută de noi. Câtă despre facerea de virimente, d-la G. Manu­a voită se se arate scru­­pulosă, semnalândă călcarea legii comptabilității, cu tote că și d-sea a făcută ore­care latitudine. Cărți des­pre noi, găsimă c’acele virimente sunt ă curate ilegalități, desastrese financie­­loră țârii, care aducă imposibilitatea d’a mai lua vr’uă socotelă pe viitoră. Ați ved­ută că fostul­ ministru a luată de la prundiși ă ș’a dată pentru es­­posițiunea din Viena. Mie mi­nă râmasă în memoria cu­vintele d-lui ministru că ține la stima concetățenilor­ sâi. Ei bine, îi spună că cee­a ce perde stima concetățeni­­loră suntă cerințele amb­ilor­ politici și unul­ din amicii politici ai d-lui Cantacuzino se pare a fi d. G. Manu, care acordă ministrului latitudinea d’a face­virimente. D. G. Manu rectifică că na dată nici oă latitudine, ci c’a mustrată cu totulă facerea ori­căroră­virimente. D. N. Ionescu termină arâtândă că d­acea­ a miniștrii se ascula toto­de­una că Adunarea a făcută cutare ori­ cu­­tare abatere, pentru că îi se permite facerea de virimente. Raportorele explică că pentru cir­cumscripțiunea a 3 județe, din care face parte și Romanul­ , s’a alocată cifra de 104.546 lei pentru lucrări publice. In acesta cifră e ș’uă alocați­­une mică pentru grilagiele șioselei din Romană, șosea făcută și ’ntreținută de stată. , Ministrul­ lucrăriloru publica declară că lista lucrăriloru publice din țară nu e făcută după placulă­seă stăru­ința deputaților­, ci după studiere, după necesitățile arginte constatate de ingeniari. Câtă despre grilagiumü în cestiune, elă e uă simplă lucrare de apărare la podulă de peste rîul­ Moldova. In privința virimentelor ăi, d. G. Manu s’a rădicată în contra­foră, fă­cute de alți d-ai miniștrii afară de mine, ia câtă mâ pu­vesce­­amă de­clarată că nu voiă face asemenea ne­regule. Latitudinea énse ce d. N. Io­­nescu impută d-lui Manu e uă sim­plă rea ’nțelegere: d. G. Manu a spusă că aprobă ca unele capitule economiele făcute la sa se întrebuințeze pentru plata deficitelară resultate la altele. Se cere î­ nchiderea discnsiunii. D. Iacob. Fatu o combate. D. G. Manu o susține. Puindu-se la votă, închiderea dis­cnsiunii se admite. Se primeșee propunerea ca din alo­carea pentru șioseua Galați-Renî se se ia jumătate pentru șioseua Bol­­grad-Ismail. Cele­l­alte alocări se primescă fără disensiune, căci erau deja 5 ore și deputații începuseră a pleca. Bugetul­ rectificativă puindu-se la votă în totale, se constată că camera nu mai e completă. Ședința se rădică. București 1874, Febmaria 22. Domnului redactare ale ROMANULUI. Domnule redactare. Nu lipsescă a vă comunica că ieri d­amil avută 7 gri­le, era astăzi 10 gra­ Reaumur, case barometrulă s’a scoborîtă de hi 777 milimetre la 767, vă ch­iriuță de 10 milimetre. După observațiunile mele, ună asemene timp în luna lui Februarie n’amă avută de la anul­ 1863. Primiți, d-le redactare, încredința­rea considerațiunii mele. Scarlatu Gr. Chiria. ROMANULU 23 FEVRUARIU 1874 FELURI­M 1.­ Uă crimă cumplită. Ni se relatéza faptulă următoră, pe care îlă dămă supt reservă ancă, dorindu din tötu anima se nu fiu adeverată. Unu locui­­toră din Cârligă, după ce și-a vân­dută 4 boi la tergă, acum de Sf. Teo­dor, cu preță la 80 galbe­ni, se în­torcea a­casă, împreună cu femeia lui și Cu uă copilă de 10 —12 ani. Cârciumarulă din Cârligu, Română, • care de multă ’și făcuse planulă de a ucide pa locuitorulă acesta cândă se va rntorce înapoi de la tergă, l­a pân­dită, și profitâu să de întunerică și de starea de amețelă în care se afla lo­­cuitorul­ și femeia sm, i-a ucisă pe amândouă pe drumul­ Cârligului, a­­runcândă cadavrele în câmpă. Copi­­lița, speriindu-se de uciderea părinți­­lor ă­iei, a fugită în sată, și în locă se se ducă la casa părintescă, s’a dusă la cârciumă, nesciindă că tocmai câr­ciuma rulă este ucigașul­ părinților ă­iei. Cârciuma fiindă închisă, ea a bă­tută în ușiă, cârcium­aresa deschide. Copila intră speriată și povesteșce cum ună omă necunoscută i-a ucisă părinții, apoi se roge se -i dea adă­postii, fiindă­că a­casă la iei nu este niminea acum. Cârciumăresa o primeșee și culcă în camera de alăturea, unde dor­ o mia copila soa. Nu multă după acesta ucigașiulă cârciumară vine a­casă, și elă spune femeiei séle, cam în glasă mare, că a ucisă pe cutare, că acum are bani, și că i­a strînsă bine. In timpul­ acesta, copila ucișiloră recu­­nosce glasură ucigătorului, spaima o coprinde; ea se scula binișoră de pe patură pe care dormia copila cârciu­marului, e se încetă pe ușia de din dosă și alerga în sală. Cârciumăresa spune îndată bărbatului iei, că copila ucisu­lui a venită la ea, că a primit’o și că dorme acum în camera de alătu­rea. Ucigașul, atunci întreba cu iu­­țâlă decât este focă mare în cuptură; da, T raspunse femeia; atunci elă in­tră în camera unde credea că dormă amândouă copilele, și fia zăpăcela din turburarea consciinței sale, fiă graba de a’și ascunde marturulă celă mai sigură ală crimei sale, el o numai căută bine se vedă pe care copilă pune mâna, rădică în brad­ele sale pe pro­pria sea fiică, care dormia adâncă, și o aruncă repede în fundulă cuptorului plină de jeratică am­utoră. Nefericita victimă n’a a­rută nici măcară timpă se se trez­ască nici se stinge, ea a fostă înăbușită de focă și de căldură și as­­fisiată la momentă; cadavrulă mișca încă în cuptoră cândă ușia se des­chise cu scomptă și locuitorii cu au­­­­toritățile satului intrară aduși de co­­pilița ucișiloră, (Curierulu de Iași) ca UNU DEPUTATE­ CARE A VOT A­TU CODULU penale sca fiaportului com­isiiunii însărcinată cu cercetarea cestiunii ciceului de la Brăila. 1) PARTEA IV. ObiăUuielele de 14.000 lei pentru solemni­tatea punerii petrii fundamentale, înainte de­ a trece la partea financiară a acestei afaceri, ne mai remâne, d­e minis­tre, a atinge în puține cuvinte u c gesti­une care se ratașeră la acestă întreprin­dere. După cum cunosceți, în luna Octombre, anulă trecută, a avută locă la Brăila so­lemnitatea punerii petrii fandamentale a ciceului de către Măria­dea Domnitorulă. Cu acestă p­asiune consilială, cu închis­­iarea No. 193, a și deschisă ună credită de 10,000 lei pentru preîntâmpinarea chiăl­­tuiețeloră ce necesita acestă serbare. Din compturile puse presintate de de­pri­mare rezultă că acestă credită a fostă în­trecută cu 4,007 lei, adică s’aă chiăltuită în totale 14,007 lei. Majoritatea consiliu­lui prin jurnalul­ din 16 Noembre 1873, a aprobată și acestă sporă, eră minoritatea nu. Acestă chiăltuială supunându-se și la aprobarea d-lui ministru de lucrări publice, acesta, prin adresa No. 12,080, din 7 De­cembre 1873, găsindu compturile exagerate, a rugată pe ministeriulă de interne a e­­xamina și densula aceste corupturi, și a opinată a se mai numi­tă comisiune la fa­da locului spre a cerceta; în urma acestei comunicări, ministrulă de interne a și ’n­­sărcinatu pe d. prefects de Brăila ca îm­­p­­eună cu ... . se fac’­ acestă cercetare. Resultatul­ acestei anchete nu l’amă gă­sită în dosarele ce ne-au fostă incredințate și se vede că în urma disolvării consiliului comunale s’au lăsată în nelucrare acelă or­dină de anchetă. Ne remâne acum a cerceta și a ne ocupa de partea cea mai grea și cea mai compli­cată a afacerii, voimă se tricemă de par­tea financiară și de conversiunea ce s’a făcută prin al­ douilea contract aici între­­prisei, care a provocată și uă sentință ar­­bitrale. 173 PARTEA V. Gestiunea financiară. Ințială inițiale în acestă cestiune este absința, în publicațiunile cari au precedată licitațiunea, a orî-ce stipulațiune relativă la modulă plăței lucrăriloru. Tocmai în ziua mezatului definitivă, a­­dică la 13 Iuliu 1872, s’a supusă la cu­­noscința concurențiloru, car­î le-au și supt­­semnatu, condițiunile generale ale dării în întreprisă. Intre altele, art. 6 alu acestora condițiuni stipuleză că plata lucrărilor­ se face prntr’ună avansă de 600,000 leî și că restulu din suma ce va eși la adjudeca­­ție se va plăti cu amortisare printr’uă a­­nuitate de 12 g, adică 8 pentru procente și 4 pentru amortisare. In aceașî <ji 13 Iuliu se adjudecă con­­strucțiunea cheului Brăila asupra d-lui Eliad cu 3ț și mai josu de evaluațiă, adică pe suma totale de 2,850,204 leî. La 4 Octombre, d. primară suptsemneza 1). A vede numeralü trecută, și eliberă contractulu d-lui adjudecătoru, fără a’să supune mai ântâiă deliberării con­siliului municipale, violându astă­felu legea, precum amu aretatu mai susu. Deră, lucru mai gravă âncă, d. primară, de la sine, fără concursulu consiliului, stipuleză în a­­cestă contractă condițiuni de plată cu to­­tul­ diferite de acele conținute în condi­­țiunile generale iscălite de d-sea și de con­curentă și cari aă servită de basă la lici­tația nea definitivă. In adeveră, e că nouele condițiuni de plată din contractulu de la 8 Octombre: 1. Amu veț­utu că prin condițiunile ge­nerale, se făcea antreprenoriloră m­ă avansa de 600.000 lei; acestă clausă era deja con­traria disposițiuniloră art. 44 din legea comptabilității, care nu autori să țină avansă mai mare de câtă 10 g din valorea totale a lucrăriloru; în casuță de facia 285,000 lei eră masimplă avansului legale. Ei bine, contractulu acorda ună avansă de 735,000 adică aprope 25, din valorea totale. 2. Condițiunile generale stipulau plata restului cu amprtisarea printr’uă anuitate de 12 g) cee­a ce ar­ fi stinsă datoria în 1 ‘ anî; prin contractă, primarulă se înga­­giază a acoperi plata restului în termină de 5 ani, prin 5 rate anuale, cele 4 d­ân­­tâiu de câte 540,000 lei, eră a 5-a de 315,204 lei fără nici uă dobândă. Diferița între ambele sisteme de plată este imensă în favorul­ adjudecătorului, și prin paguba comunei. Pe lângă acesta, este evidentă că dacă concurenții ar­ fi cunoscută de mai înainte că avansulă va cresce de la 600,000 lei la 735,000 lei, și că, in locă do­uă amor­tisare în 14 anî, plata restului se va face în 5 ani, este evidentă, <jh­emă, că scăd­e­­mentuia ce aă făcuta la prețulă după eva­­luațiune ară fi crescută în proporțiune cu nouele avantaje ce li se oferină. Este cu atâtă mai permisă de a face a­­cestă suposiția, că amă verjuză deja mai susă prin procesulă-verbale ală licitațiunii din 13 Iunnă că d. Mounier, pe baza con­­dițiunilor- generale alei concesiunii cheului, propusese un scartement de 13, 55 la g supt de visă. Acestea sunt apreciațiunile nóstre asupra primului contractă, adică acelă din 8 Oc­­tombre 1872. Ajungemă acum a examina ală douilea contractă, acelă cu data de 16 ianuarie 1873, precum și conversiunea. D. ministru ală lucrărilor­ publice, ve­­^budă contractală închiriată la 8 Octom­­bre de primară cu Eliad, prin adresa­rea No. 12,769, din 23 Noembre, ’să invită a supune cestiunea în deliberarea consiliului mun­cipale, spre a se concerta asupra unui altă modă de plată prin amortisare, căci, id­ee ministerială, după esplicațiunile ver­bale ce ’i-a dată d. primară asupra miijlo­­celor­ de cari dispune comuna, trebuie se -i declare că nu póte comuna se compteze pe tasa cheiagnului, legea nefiindă nicî pre­­sintată măcară. Consiliulu comunale, prin procesul--ver­bale No. 22, din 16 ianuarie 1873, declară că nu a avută nicî uă cunoscință pene în acea de contraetulu din 8 Octombre, decide că’să consideră ca nulă și neesistentă, și trimite ministeriului spre aprobare ună nou contractă, în care stipuleză plata lu­crărilor, prin emiterea de obligațiuni plă­­titóre în 14 ani prin amortisare. Ministeriul­ prin adresa No. 1.023 a­­probă acestă ală douilea contractă, și in­vită pe consiliu a adăuga clausa că con­­cesionarul i se plătescă dobânda de 8 la sută pentru avansă. Asupra acestei aprobațiuni avem­ă doue observațiuni de făcută: 1. Că acestă contractă, în vederea im­portanței lucrării, în vederea însemnatei chiăltuialî, și a împrumutului cuprinsă în elă (căci conversiunea constituie ună ade­vărată împrumută), urma a se discuta în consiliul­ de miniștrii pene a nu se aproba de ministeriulă competinie. 2. Că ministeriulă care a provocată con­versiunea pe motivă că mijjlocele comu­nei nu’î permită a plăti uă rată anuale de 450,000 leî, aprobă ună sistemă de con­versiune, care trage după sine oă anuitate de 438,400 leî. • Venimă acum la examinarea acestui ală 2-lea contractă, care portă data de 16 Ianu­­arie 1873, și este iscălită de locotenen­tele primarului d. M. Mârzescu. Articululă privitoră la plata lucrărilor­ și la conversiune este art. VI, care sună precum urmeză : «Art. VI. Plata lucrărilor­ se face de pri­măria către antreprenori în ch­ipulă urmă­toră : «Avansură liberală întreprenoriloră pen­tru aprovisionarea materialului trebuinciosă la construcțiunea cheului de lei 735.000, se va restitui treptată din fle­care situația de către antreprenori pene la definitiva achi­tare a întregului avansă, în intervalul­ con­­strucțiunii cheului, cu analogia sumei indi­cată mai susă. «Suma totale câtă s’aă adjudecată lucră­rile se va plăti antreprenorilor­ în obligați­uni confecționate de comuna Brăila, trep­tată cu esecutarea lucrărilor­ și materiale­­lor, după ce se vor­ face mai ântâiă seăte­­mintele prevăzute mai susă în acestă arti­­culă. «Aceste obligațiuni voră fi la purtătură și fle­care în sumă nominale de cinci sute No. 500 leî nouî. Ele vor­ purta dobânda de 8 g pe ană și amortismentă leî patru la sută. «Dobândile se voră plăti la fie­care trei luni, ora amortisarea se va face prin trageri la sorți semestriale, conformă tabloului de amortismentă ce se va imprime în dosulă obligațiuniloră și care se va anesa și pe lin­gă contractă. «Atâtă plata dobâmjiloră câtă și acea­a a obligațiunilor i eșite la sorți se vor­ face la primăria Brăila. «Ele voră fi garantate în venituri speci­ale de l­a asupra mărfurilor. C­e importă și altele. «Obligațiunile vor­ fi datate din de 1­ iă ianuarie 1873, prin urmare ântâială cuponă de dobândă se va plăti trei luni de­­ zile în urmă și ântâiă tragere la sorți la es­­pirarea a șase luni. «Tragerea la sorți se va face la primăria din Brăila, obligațiunile vor­ fi confecțio­nate și sunt scrise de delegatură numită ad­­hoc de consiliul­ comunale, cele mai târziu pâne la 1 Aprile, ele vor­ purta mențiunea lucrărilor, pentru cari suntă emise. «Oligațiunile astă-feră confecționate se voră da d-loră antreprenori dreptă bani în plata lucrăriloră cheului, treptată cu înain­tarea lucrărilor­ de construcțiune și aprovi­sionarea materialelo“, din care se va ține in semnă numai patru din cinci părți, asemă­nată caetului de însărcinări, constatate prin situațiuni din trei luni de către inginerul­ architectă-șefu alu comunei. «D-nii antreprenori vor­ fi datori a primi obligațiunile pe cursulă fermă de 78, șepte­­­zeci și opiu suta, adică uă lucrare de­­ Mare efectivă în bani de 78 lei nouă li se va plat printr’uă sumă nominale de una sută No. 100 lei noui obligațiuni. «Obligațiunile ast­­felă primite de dân­șii vor­ fi negociate și puse în circulațiune pe fisiculă și­ pericululă loră, fără ca fluc­­tuațiunile cursului să potă vr’uă­dată privi pe comuna Brăila în nici­m­ă casă. «Comuna nu va pute pune în circulați­­une obligațiunile de câtă prin intermediarul întreprimietorilor, lucrării la care ele suntă afectate, aceștia nu voră ave âuse dreptul ă a cere ca tote obligațiunile se li­ se dea în primire de uă­dată și înainte de terminarea lucrărilor­.» Precum se vede din acestă articulă, con­versiunea s’a făcută pe totala valore a con­cesiunii, pe cându orî­ci se póte înțelege că din acestă sumă urma a se scade : 1. 735.000 lei, avansală plătită deja con­cesionarului în numerătare la închiriarea contractului, diferința între valorea ratei de 315,204 lei plătitore du­pă 5 ani fără dobânda (con­formă contractului din 8 Octombre) și valorea iei ac­­­tuale. D­iferi­nțel­e între val­ori­le­­ ratelor de câte 450000, plă­­­titore fără dobânda, după­­ 4, 3, 2 și 1 and (conformă­­ contractului din 8 Octom­­­bre)și valorile lor actuale, a­­­dică la mom­­entulu conver­siunii. III. 119,237 ; IV. 92,775 j­V. 64,198* VI. 33,333* 1,145,224 lei în totale. Din costură totale ală lucrărilor­, în su­ma de 2,850,204, urma a se scade acestă sumă de 1,145,224 lei și remânea suma de 1,704,980 lei. (Va urma). II. 119,237 BIBLIOGRAFIA. Aeșită de supt țipară, Canționeta d. M. Millo, Ch­irita la Esposi­­ția din­ Viena, se gâsesee la libră­­rie de A. Danielopolu în colțulă pasa­­giului și la bo. Sölösi­et Grave, calea Mogoș­ei,vis-a-vis de Theatru. In cu­­rândă va eși de luptă țipară: Apele de la Văcăresc­, Comedie Vodovila in 3 acte de d. M. Millo,

Next