Romanulu, februarie 1874 (Anul 18)
1874-02-14
ANULU ALU OPTU SPRE DECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori ce cereri pentru Romania, se adresezi la administrațiunea Jiariului. ANUNȚURI. In pagina IV, spațmlii de 30 litere 40 bani In pagina III, linia 2 lei. A se adresa Li PARIS : la d-nií Órain et Micoud, 9 rue Drouot, 9. LA VEENA: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vor fi retușate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. _ Redactiunea și Administrațlunca, Strada Academiei, No. 26. «w w>T4i««rCTgiwimBTHnr «am—M» t w iwm ■«rMaawniawiiw^^.^s^^p^ »greeOT'',T^aw a r Edițiunea deDiminața BUCURESCI, lî FAURARII. In timpul sesiunii, consacramü —și credemu că mai multă de câtă oricare altă bară— cea mai mare parte din colanele nóstre dăriseră-de-semă despre desbaterile urmate ’n corpurile legiuitóre. Deși, cu modulă acesta, cititorii sunt puși în posițiune se cunoscă cum lucreză și ce lucrezá (Jisa represintațiune a țării, ce felă înțelege ea controlulă pe care are dreptul să’lă esercite asupra actelor) guvernului, totuși ținemu se mai relevamă ună punctă, care de bună sema n’a putută scăpa atențiunii publicului. Acordarea de credite suplimentare și estraordinare prin anume proiecte de legi—când nu se face numai pentru regula formalităților cerute de comptabilitate—denotă uă stare anormale a financielor statului. Ceva mai multă , atunci când bugetele se voteza cu ună ană înainte, cândă la începutul fiecărui esercină s’aducă noui rectificări la bugetele votate, a se mai cere și credite suplimentare seă estraordinare însemneză uă administrațiune financiară destrăbălată, demnă de cele mai legitime bănuieli, Insemneza chiăltuirea fără socotință peste prevederile bugetare, călcarea legii de comptabilitate generală, risipa averii statului și sporirea datoriei publice. Vomă dovedi acesta cu acte oficiale, cu legile votate și cu raporturile comisiunii financiare a camerei. In ședința de la 7 Februarie, se voteză cu orecare desbateri—lucru de mirare, căci mai totădeuna creditele se primescă fără nici uă disensiune — două credite în sumă de 557,794 lei 88 bani, pentru plata sumelor, la care statuia a fostă condamnată prin sentințe judecătoresei. Eeo ce constată comisiunea financiară, cu acestă ocasiune : Că tată pentru acestă destinațiune s’a prevăzută în bugetă : Pentru esercițiulă anului 1871 cifra de lei................................... 100,000 Pentru esercițiulă anului 1872 cifra de lei .... 100,000 Pentru esercițiulă anului 1873 cifra de lei . . . . 100,000 Pentru esercițiulă anului 1874 cifra de lei . . . . 150,000 Totală 450,000 Acestea înse n’au fostă de ajunsă, și guvernală a mai deschisă, de la sine, credite suplimentare și estraordinare Pe anul 1871 în sumă de lei................................... 494,721 b. 44 Ei bine, nici acestea nu s’aă găsită suficiente, și aceași adunare, în marea’i generositate, a mai deschisă pentru aceași destinațiune credite : Pe anulă 1871 în sumă de lei................................... 113,363 b. 73 Pe anulă 1872 în sumă de lei . . . . 95,200 Totală 208,563 73 Adunândă aceste cifre, resultatulă e că, pentru plata de procese perdute, s’aă acordată lei 1,245,910, bani 17, la care, adaugându-se și noulă credită de 424,150 lei peste suma prevăzută pe 1874 de 150,000 lei, dă cifra de 1,670,060 lei 17 bani, cifră „care în expunerea de motive a d-lui ministru de finance — <Jice raportorele comisiunii financiare — se prevede că fillmil se va întrece. In fația acestei chiăltuieli, statulă a percepută numai 59,484 lei, 44 bani, adică a plătită de 28 ori mai multă decâtă a percepută.“ In discusiune, s’a arătată că „s’aă dată unoră persone străine suma ce se cuvenia altora, că nici procurorii nici ministrul de finance n’au urmărită pe fraudatori,* că prin urmare „fiscală plitesce din noă sume pe care le-a mai plătită vă dată,“ făr’a se fi luată măsuri pentru „darea ’n judecată a funcționarilor, negliginți ori de rea-credință.“ Cu tote astea deputații rădică mâna și creditele se proclamă acordate ! Al douilea credită, de 133.644 lei, 83 bani, se cerea „pentru acoperirea de diferite creanțe și pentru chiăltuieli efectuate ’n anii din urmă.“ Arătândă diferitele categorii de creanțe, comisiunea financiară spune că, în ceea ce privesce delapidările „statulă le plătesce, dérii nu le mai împlinesce mai nicî uă dată de la delapidatori,“ eră ministrulă de finance nu s’a ’ngrijită celă puțină „se revizuiescu urmăririle făcute ’n contra foștiloră casiari Codrenu, Olănescu, I. Iorga, Alevra, Mârzea, Petrovici și Bordescu,“ uitându-se Lupu, Cocorăscu, Vlahu și câți alții. Raportorele mai arătă că bugetulă pe 1873 „a fost„ încărcată în situațiunea presintată de ministrulă de finance în sesiunea actuale, înscriindus 3 din erore, ca aprobați a schiăltui din acestă bugetă, lei 200,000.“ In fine denunță că ’n 1872 și 1873 s’aă chiăltuită de guvernă lei 10,502, bani 43, „pentru cumpărătore de lemne, peste prevederile bugetare“ și, ca achitare de consciință, nu neglige a mustra pe guvernă prin urmatórele cuvinte : «Arü fi de dorită ta să se pună capătă unora, chiăltuieli ce se facă peste prevederile bugetare și cu care se vină înaintea adunării ca fapte împlinite, care trebuiescă consfințite. Bugetul fl este un lege ce trebuie păzită cu sânțeniă, ca orice altă lege. Dansa prevede, prin capitululu seu de 1 trilionu, și satisfacerea unor refigințî neprevedute : numai asupra acestui capitulă este a se recurge de către guvernă. Chiăltuieli în afară lui, pentru afaceri prevăzute în bugetă de către adunare în cunostință de causă, în urma unor desbateri seriose, trebuiesc oprite cu desăvârșire.» Acesta aseama ună votă de blamă categorică dată guvernului pentru neglijența ce dovedesce ’n urmărirea delapidatorilor , pentru erori nepermise, pentru deschiderea de credite fără autorizarea camerei, pentru călcarea legii asupra comptabilității generale prin facerea de chlăltuieli peste cele acordate, pentru nepăzirea legii bugetare. Dară... cine puse vr’uă atențiune? Giuvernară — a cărui grosime de obrază o mărturi d. La scară Catargi, inscendă că ministeriă mai comodă decâtă ală său (adică mai cinică, mai nerușinată și mai anticonstituționale) nu s’a mai vedută și nu se va mai vede — guvernul ă era represintată prin dibacele vistiară d. P. Mavrogheni, și dibacele vistiară se făcu că nu vede n’aude nimică, inghițindă mustrarea cu paharulă de apă ce avea dinainte, eră vre 35 — 40 deputați din sala ședinței oră se grăbiră a ’la imita, dându din mâni la rendulă soră, adică icendu, s’aă că leată legile, s’aă făcută răsipe și negligințe, dâră... trécu mérgu: unde aă mersă miliónele, mérgu și sutele de mii! Trecuseră trei Iile. Uă ședință ca cea din Ziua de 11 Februarie, în care se desbătuse despre ultragiulă adusă de un membru al biroului camerei șefului gardei de onore de la represintațiunea țărei, nu putea trece fara fi ilustrată și prin acordarea a patru credite, în sumă de 1,019,590 lei 45 bani, dintre cari unulă de 105,479 lei, 32 bani numai pentru trasportul cu drumulă ferată ală trupelor concentrate ’n tomna anului 1873 pe lina Sabarului. Cu ocasiunea laudeloră ce guvernulă a crezută de cuviință să’șî adreseze, prin propriele sale foi, pentru exercițiele armatei concentrate, amă arătată că chiăltuielele făcute întrecă cu multă sumele alocate ’n bugetă pentru acestă scopă și că, doca ministrulă de resbelă nu va recurge la revirimente, desigură că va alerga la deschiderea de credite fără aprobarea camerei. Atunci ni s’a strigată că calomniămă, că pasiunea ne orbesce pen’a face presupuneri inexacte. A]i actele cele mai oficiale se însărcineza a desminți tóte injultele ce ni s’au aruncată ș’a convinge opiniunea publică c’aveamă cea mai deplină dreptate. In adevĕra, raportul asupra proiectului în cestiane mărturesce că nespunerea de motive, care ’nsoțesce proiectul, „se arăta că, creditulă respectivă nefiindă suficiente, s’a recursă la deschiderea de credită estraordinară.“ Apoi adauge : «Comisiunea a aprobată presintele credită cu observațîune ca, în viitorii, ministeriulu se nu mai trecu peste limitele crediteloru votate de Cameră, întrebuințându creditele după destinațiune.» Cifra de 105,474 lei, plătibile numai pentru transportă, înțelege oricine că este exagerată pene la ridiculă și de sigură că ’ntr’ensa se coprindă ș’alte chiăltuieli, trecute supt acesta rubrică. Nu vomă stărui case asupra iei: cea-a ce vremă se relevăm ă e formala constatare ce se face că guvernul ă a trecută peste legea bugetară ș’a comptabilității, dispuindă după placu’i de punga contribuabililoră, de averea statului. Și totuși nici la votarea acestui credită, nici la a celorălalte, pene la cifra de 1.019,590 lei, uă singură voce nu se rădică ca se proteste și se apere legalitatea înlăturată, disprețuită, anihilată. Dară, pentru Dumnezeă, domni miniștrii și domni deputați din majoritate, fiă-ve pudere celă puțină de voi înși-vă, cândă comiteți în complicitate asemenea călcări de lege, cari, în situațiunea financiară în care ne ați adusă, se potă traduce prin cuventură de jafuri și califica prin espresiunea de crime. Pene la acelă gradă v’a ajunsă eiuismulă, în câtă unii se primiți a vi se trage palme, 0ră alții se va distrați a plăti, în formă de bacșișiurî, nesimțirea celoră pe cari ’i pălmuiți? Unde mai esiste constituțiunea, cândă voturile de blamă se primescă cu nerușinare și cândă camerele se mulțămescă cu grosimea peliței ministeriale, spre a crede că cu ea potă acoperi infioratórele deficite, cari aducă împrumuturile, sleirea avuției naționale, ruina completă a statului ? Ați votată, tăcendă, aceste credite în ziua de 11 Februarie. Ei bine, consciință vóstra nu v’a amintită ea că starea în care înotați ații e mai rea, cu multă mai rea decâtă cea de supt regimele spulberată la 11 Februarie 1866 ? Nu v’a spusă ea că, chiară fără voia vóstra, aveți respundere, ș’vă răspundere gravă, în facia națiunii împilate și sărăcite prin impositele de cari dispuneți cu atâta nepăsare ? Cândă s’a ’ntronată regimele actuale, s’aă depusă jurăminte solemne ca garanțiă că nu ne vomă mai întorce la trecută. Acji trecutură s’a ’ntorsă, mai teribilă de cum era, pentru pe portanonimă perfidia și pe buză resbunarea. Amă aretată adesea, în colónele acestui fiară, cea devenită dreptură de petiționare, ca și celelalte drepturi constituționale, și nu numai când cineva are recursă la guvernă, dară chiară la corpurile legiuitore, cari nu suntă de câtă nesce comisiuni consultative ale guvernului, nesce biurouri de înregistrare. Resultatulă sigură ală tuturoră petițiunilor este: „la ordinea Jjilei!“ Ordinea «Jilei se pare că este la ordinea Jilei; este vorba de ordine spre a paralisa, a descuragia, a nega chiară acestă mare dreptă cetățenescă. Eco ce se ’ntempla mai deună-a Ji la Cameră, în ședința de la 9 Februarie. D. raportare citesce uă petițiune a mai multor locuitori din Bârladă, prin care se plângă în contra legii licențeloră, aretându că, neputendă plăti să lasă asta de mare, aă fostă siliți a ’și părăsi comercială și a rémâne pe drumuri. D. Chițu întrabă pe d. raportare ce s’a făcută și cu celelalte petițiuni de asemene natură, trimise Camerei, precum se scie, de mai mulți cetățeni craioveni, cari au fostă loviți în esistența loră de aceași lege? D. raportare respunde că n’a venită rândulă acestoră petițiuni se fia cercetate. D. Chițu replică că este de opiniune a se lua douădată în băgare de semn tote aceste petițiuni, pentru ca Camera se cerceteze vițiositățile acestei legi și împreună cu guvernulă se caute mijlocele de îndreptare a réului, căci în adevăra mulțime de cetățeni, atâtă din Craiova câtă și din alte orașe ale României, aă rămasă săraci prin aplicarea acestei legi. D. Chițu adauge că însuși d. ministru de finance, cândă va vede gravele și seriosele plângeri și suferind, va lua inițiativa, spre a face uă ameliorare, căci, deși acestă lege s’a aplicată in unele orașie, ca ’n Craiova, cam cu baioneta, acesta cnse nu probeza că dreptate s’a făcută , ci, din contra, că suferința existe și mai mare și este numai năbușită. Camera, — fără ca vorbele d-lui Chițu se fiă combătute nici de pe banca ministerială, nici de vr’uă d. deputată, — trece la ordinea falei!i că formula tipică, devenită stereotipă, — cu care majoritatea Came Pe anulă 1872 în sumă de lei .... 42,625 Pe anulă 1873 în sumă de lei . . . . 50,000 Totală ' 587,346' le JOUI, 14 FEVRUARIU, 1874. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: unii and 48 lei; șese luni 24 le trei luni 12 lei; vă <unii 5 le Inistriete: unii anii 58 lei; șese luni 29 le trei luni 15 lein lună 0 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistui fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nî Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA , la d. B. G. Popovicî, Freiehmarkt, 15. rei actuale răspunde mai totă-dauna plângeriloră și reclamărilor poporului contra impuuriloră. E co singurulă efectă ce ajunsese producă astăzi sântul ă dreptă de petiționare. Ore nu este timpulă și locuia a striga cu d-na Rolland : oh! ordine, ordine! câte desordini nu se comită în numele teă! D. Dimitrie R. Rossetti, mișcată de ună lăudabilă simțimăntă filială, ne trimite uă epistolă cu scopă de a demonstra că nu este uă înjosire pentru ună colonelă, de a trece din activitate la postură de directoră de prefectură. Dândă adă d-lui Rossetti de lăudabila intențiune a epistolei d-sale, și asigurându-să că memoria regretatului Radu Rossetti ne va rămânea totă scumpă, vomă face se se observe că publicarea epistolei în cestiune este inutile, de vre pe casulă despre care vorbiserău să n’are absolută nici uă raportă cursurile și cu instituțiunile din timpurile la cari d-sea se referă. Telegrama serviciului nostru, care ne-a comunicată compunerea noului cabinetă ală Engliterei și pe care am publicat-o în numărul de alaltăieri, nefiindă destulă de completă, reproduceriă, după fiarul le Danube, numele persanelor care facă parte din noulă ministărie; D. Disraeli primula lord alűicesauteriei; Lord Cairns canularü; ducele de Richemont, lord-președinte al consiliului privată; comitele Malmesbury, ministru de justiție; lord Derby, ministru afaceriloră esterne;lord Salisbury ministru ală judiilor; Cornițele Cornarvon, ministru ală coloniilor; Gathorne Hardy, ministru de resbelă; Cross la interne; Stafford Northcote la finance; Mauner, directore generale ală posteloră, Ward Hunt ministru de marina. țiarele din Paris de la 20 ale curintei nu conțină nici uă scrie politică mai importantă. Diarulă oficiale publică ună decretă contrasemnată de ministrul de interne, prin care prefectură poliției este însărcinată și cu direcțiunea generale a afacerilor privitore la siguranța publică, acesta case prin delegația și supt autoritatea ministrului de interne. Ca orice guvernă, care nu este adevărata espresiune a națiunii consultată liberă, guvernălă mare și ale lui Mac-Mahon, ca și guvernul nostru actuale, voiesce se-și asigure existența numai pe puterea poliției. Prin raportul cu care ducele de Broglie cere președintelui Republicei aprobarea măsurei citate, între altele ,fice: „Din tote servițiele publice, acela care are mai multă necesitate de centralisare, spre a respunde pe deplină obiectului pentru care a fostă instituția, este servițiul siguranței publice. „Uă țară nu póte ave uă bună polițiă, care se informe pe guvernă, într’ună modă care se ftă în același timpă completă și exacă, arătândă periculele la cari este espusă societatea, fără a micșiora nici exagera gravitatea loră, și permițendă autorității centrale d’a se ține totădauna în justa măsură a represiunilor sale, de câtă atunci cândă informațiunile adunate și faptele observate în diferitele părți ale teritoriului vină selegru-;