Romanulu, martie 1874 (Anul 18)

1874-03-26

27 SI CATEVA CUVINTE totu despre procesul îl complotiștilor îi. In darea de semn despre procesul ă acusațiloră pentru complotă, publicată ’n Românul de Duminecă, din scăparea de vedere a personei ce ne-a informată, s’a uitată a se trece în numărul apărătorilor și d-nii I. Athanasiade și C. Chirițescu. Indeplinind acesta lacună din lisa dare de semă, ne vine în minte sposițiunea creată acusaților, de către onorabila curte, și ună simțimentă de justițiă ne obligă se ’ntrebămă pe cei în dreptă: Adunatu-s’a camera de panere supt acusațiune spre a statua asupra cererii de liberare provisorră pe garanțiă, făcută de acuzați ? Atâtă d. președinte ală curții cu jurați, care ex-oficia a rădicată cestiunea că curtea nu este regulată sesisată de procesă ca să lă potă judeca, câtă și colegii săi, cari au discutată și admisă împreună acesta escepțiune, câte trei suntă detori mai ântâiă și mai multă decâtă oricine, atâtă din punctul de vedere ală ecității, câtă și din acela ală legalității, se stăruie a se aduna ’ndată camera de punere supt acusațiune ș’a se pronunța asupra cererii de liberare pe garanțiă. Suntă detori se facă acesta, căci nu este nici ecitabile nici legale, ca acuzații în cestiune, după ce au stată aprópe 5 luni în arestă preventivă, se mai stea și de a fi ’nainte cine scie încă câtă timpă, numai din causă că d. președinte a avută în acesta sesiune a jurațiloră două balande, cu cari a distribuită justiția în două cestiuni identice, ROMANULU 27 MARTIU 1874 titlu, déra ceremă se nu se priveze năpăstuiții de ceea ce li s’a dată lipsă. Vorbimă și noi totă în numele omenirii suferinde, precum vorbia și d. ministru de justițiă în camere, cândă cerea votarea noului codice penale. Prin urmare : Fiat justiția. In reichstag, din contra, aceia dintre d-vostră, pe cari alegétorii nu i-au trimis și aici decâtă ca se sprijine politica imperiului germanii ș’a me secunda ’n lupta în contra inamiciloră noștri comuni, socotescu că se potii dispensa d’acestă datoria, ori de câte ori i-arü pune în contradicțiune aparinte cu unu cuvântă sau al tulii care le va fi scăpată aiurea, într’una alte tirapii și cu totul în alte ’mprejurări. „Nu mĕ potü învoi în nici uă condițiune c’uă asemenea situațiune. Nu voiu se’mî sacrificii reputațiunea europenă, îndată ce sănătatea mi va permite se ță condeiului, îmi voi fi cere demisiunea. Pate că se va găsi unu aitn omü care va sei se ’și asiure ’n acestui parlamentă uă majoritate pe care se se potă sprijini. „Și ’n altă parte, de exemplu’n consiliul federale, amu se ’nvingu numerose dificultăți. Acolo mi se răspunde, făcându-se alusiune la atitudinea unoru liberali și progresiști din parlamentă, mi se răspunde cu unu aeri de batjocorire: „écé-vé omenii pe sălii ve întemeiați sprijinulu“. Acestă dare de lucruri e vătemătore în celă mai mare grabă intereselor vitale ale imperiului: trebuie se i-se puie capătă câtă se póte mai curende. Pentru acesta nu suntă de câtă doue mijloce:scă retragerea mea, sau disolverea parlamentului“. Principele a autorizată pe între vorbitorii săi, după a loră cerere, se 'mpărtășescă colegiloru soră aceste observațiuni. Le reproduceam astă-feră cum seamă aurită repetându-se ’n camerele parlamentului, daca nu testuale, celă puțină efacte în cee a ce privesce sensul. Negreșită, se vede bine că aceste cuvinte suntă ale unui bolnavă închisă în camera sa. Câtă despre noi — continue Gazetta de Spener— sperămă că cancelarială va ’nțelege că este indispensabile și că vede parlamentulupre ’n negru, cea a ce nu sară fi ’ntemplată decanapolarea legii militare sa uă comisiune n'ară fi causată întâmjiări regretabile. D’altminterea cancelarială a emise, asupra legii militare s’asupra legii de presă, nesce considerațiuni pe care nu credemă că trebuie se le reproduceam“. T’ Suntă datori se ’și uștureze consciințele în săptămâna patimeloră de greutatea unui asemenea păcată, prin care nu numai c’aă sustrasă pe nesce acusați de la judecătorii loră aleși de forte, de műâncă le-aă adăugată în acalași timpă noul zăvore la ușiele temniței, pe cari jurații pate că leară fi deschisă în facia jurământului ce depuseseră că voră judeca și oțărî „în cugetă curată și după intimă convingere, cu nepărtinirea și cu tăria de ómeni onești și liberi“. Se nu creda dumnelorü că este destulă a se spăla pe mâni ca Pliată cândva trimisă pe Christ în judecată lui Norodu. Acuzații de a fi potă se fiă și dânșii osândiți la spânzurătóre. Déri apoi?... Scriptura zice că după morte este ș’uă înviare, și atunci... atunci înviații judecați și osândiți, de voră fi fostă drepți, devină adesea judecători și osânditori asupra celora ce i-aă judecată și osândită pe nedreptă. In procesul Smederi și ceilalți, pe lîngă că s’a ’mpărțită dreptatea c’uă altă balandă de câtă cu aceaa cu care se distribuise cu câteva zile mai înainte în altă procesă identică, apoi s’a mai dată și cu degetulă. Ne explicămă: țilele trecute, în procesul de delictă de presă ală lui Pistrénu, onorabila carte, presidată de d. Andreiă Ionescu, s’a socotită regulată sesisată și s’a judecată, deși nu trecuse prin camera de punere supt acusațiune. Sâmbătă, în procesul de delictă politică ală lui Smederi și ceilalțî, aceași onorabilă curte, presidată de același domnű președinte, s’a crezută neregulată sesisată și nu s’a judecată, pentru motivulă că n’a trecută și prin camera de punere supt acusațiune. In primulu procesă, acusatula fundă liberă, curtea,— deca avea uă singură balandă cu care distribuie justiția,— putea se rădice atunci, cum a rădicată Sâmbătă, nu una, ci uă milă de escepțiuni împedicătore înfățișrării procesului. Curtea putea se $ică ca motivă : voiescu se me lumineză mai bine, și acusatulu n’avea cuventulă se se plângă dejacésta, într’una modă absolută, căci era liberă, și ’n libertate avea mijlteee se contribuie ciară dênsulu la luminarea justiției în favorea sea. In secundală procesă, acuzații fiindu întemnițați, curtea, — daca n’avea două măsuri cu cari împarte dreptatea, — nu putea se invoce, precum n’a invocată nici în procesulă Pistrenu, escepțiunea de sesisare neregulată, pricinuitóre de amânarea procesului. Curtea trebuia se iea ca argumentă: nu potă se calcă aeji jurisprudința de ieri, și acusații, osândiți chiară, n’ară fi putută, atunci se Jică, de câtă că suntă nedreptățiți, póte din erere sau din alte cause nevoluntare. A<fi, din contra, ei ară pute se (fică că suntă nu numai nedreptățiți, dére și persecutați cu intențiune, căci, fiindă opriți d’a se judeca din causa judecătorilor, și fiindă totă deținuți în temniță, tóte aceste oscilațiuni ale balandei justiției, botezate în limba juridică cu termine tehhnice, în limba populară trecă de strâmbătăți, și tóté vină sau se esplică numai în greutatea acusaților. Intre delictele imputate du Pistrenu și ’ntre acelea imputate lui Smederi și ceilalți, era identitate. Intre libertatea primului acusat, achitată și ’ntre întemnițarea celora din urmă acusați, nejudecați încă, era și este uă mare deosebire. E că de ce am a Jisă că pe lîngă distribuirea justiției cu două balande, s’a mai dată și cu degetulă. Nu ceremă acum se se taie dege SITUAȚIUNEA ADMINISTRATIVA SI FINANCIARA a comuuei BUCURESCÎ. — Urmare 1) — LI. Despre perceperea impositelorîi comunale. Perceperea venituriloru comunei Bucurescu se face seu cu modă de întreprindere prin licitațiune, sau prin aginți speciali. I. Perceperea prin întreprindere. Veniturile cari se percepu cu medii de întreprindere suntti acele designate în genere sunt denumire de accise. Ele sunt și anume arătate în bugetulu comunei «anexa 2. Partea venituriloru». Totă cu modă de întreprindere se percepi și tasele asupra marcatului măsureloru și greutățiloru, cântarului, banüeloru de la oboru, cotituru bujieloru, cârtitorii de joeu. Darea în întreprindere a acceselor, pe trei ani începători de la 1 Ianuarie 1873. Se decide de către consiliul comunale darea în întreprindere prin licitațiune și se faci pentru acesta publicațiune la 19 iulie 1872, fără ea se a se precisa definitivă, nici tasele ce suntu a se percepe, nici condițiunile perceperii, nici chiar afișarea ratei comunei. Tocmai la 26 August se elaboreză condițiunile. La 7 Septembre se procede, în unire cu comitatul permaninte de sforă, la determinarea ratei comunei, și la 18 Septembre se decide a se face ună regulamentă. Licitațiunea se amână pentru 24 Octombre 1872. Regulamentul pentru licitațiune se adoptă la 7 Octombre de consiliul comunale, urmând a se supune aprobării d-lui ministru de interne. Licitațiunea se amână din nou pentru 15 Noembre. Rafia comunei se determină de comisiunea numită ad-hoc și consiliul comunale aprobă acestă lucrare la 10 Noembre. La 11 Noembre ministerial de interne comunică primăriei mai multe observațiuni la condițiunile și regulamentulu elaborată de consiliulu comunale, cerândă a i se da câtă mai în grabă precise deslușiri, spre a putea visa în cunoscință de tote împrejurările. Licitațiunea seamănă pentru 30 Noembre. La 14 Noembre, consiliul comunale delibereză asupra observațiunilor făcute de d. ministru de interne. Aceste deliberațiuni se comunică d-lui ministru de interne dimpreună cu procesură-verbale închiriată de comisiunea ad-hoc pentru determinarea radei comunei Bucurescu. La 20 Noembre, șeful dmvisiunii administrative din cancelaria comunei prezintă orecari observațiuni și explicațiuni făcute de comisiunea însărcinată cu cercetarea listei artideloru supuse la accise; totă în aceași consiliu să admite aceste explicațiuni și decide a se trece în regulamentul ă pentru perceperea acciselor și a se comunica d-lui ministru de interne. La 27 Noembre, ministeriulă înapoiesce primăriei condițiunile și regulamentulu vinderii acceselor, «spre a se scote și a se intercala în ele tote modificările făcute de consiliulu comunale mai în urmă». Acestă regulamentă elaborată din noă și definitivă, se comunică d-lu ministru de interne la 29 Noembre, și fără a se accepta aprobarea acestora, licitațiunea pentru întreprinderea venitului acciseloră se ține la 30 Noembre, remânendă asupra d-lui Toma Dimitriu cu pieță de 1.551.000 lei. . La 8 Decembre, ministerial de interne întrebă pe primăria daca lucrarea pentru determinarea radei comunei este făcută cu deplinirea art. 3, 4, 5 și 6 din legea comunale, de vreme ce prin regulamentulu comunicată ministeriului se vede că rada pene unde eomuua are a percepe tasele s’a modificată. La acestă întrebare, primăria respunde la 1) A vede numSrulu trecut.u. 9 Decembre (No. 23,164) «că nici ea nu cunosce déca s’au îndeplinită articulele citate din legea comunale în privința delimitării nouei radei a comunei,» dară că ’n comisiunea care a făcută acésta lucrare «luândă parte și unulă din membrii comitatului permaninte de Ilfovu, negreșită că d-lui a trebuită se dea cuvenita înțelegere cu primarii comuneloru rurale învecinate cu comuna Bucuresci.» Totă în ziua de 9 Decembre se invită la primăria d. adjudecătoru ală acciseloră «ca se dea înscrisă déca, pene se va face formele cerute pentru regularea nouei rade, se mulțămesce fără nici uă pretențiune pe actuala rada în ființă». D. T. Dimitriu declară prin înscrisă din acea clică: «deca se va adjudeca definitivii asupra seadisele venituri cu prețurile cea oferită, primesce a esercita dreptul seu de întreprenoru în marginile radei în ființă a comunei Bucuresci.» Și totă în acea declarațiune, mai josă cuse supt data din 11 Decembre, dice că: «asemenea primesce accisele chiară cu ori-ce alte modificări ară ave locu din partea d-lui ministru, relative la modul de administrațiune a acestora accise afară de taxe, fără ulcî uă pretențiune.» Prin procesulă-verbale din 11 Decembre consiliulu comunale aprobă licitațiunea ținută la 30 Noembre asupra d-lui Toma Dimitriu și Lazără Sima. La 14 Decembre d. deputată N. Ionidi produce în Adunare interpelațiunea sea în privința maximului taxeloru comunale în genere și ’n privința licitațiunii ținuta la primăria de Bucuresci la 30 Noembre anul 1872. La 15 Decembre se primesce în primăriă (No. 29,426) uă adresă suptsemnată : Lazăru Simo și Toma Dimitriu, prin care declară «că este gata a percepe de la tote vinațurile și lichiorurile străine numai jumătate din tarifa prevăzută în condițiune, asemenea de la romă, în locu de 56 bani, numai 45 de bani.» Pe acestă adresă se vede însemnată resoluțiunea : «conformă decisiunilor luate de consiliulu comunale în ședința de astăzî, 15 Decembre, se va supune și d-lui ministru de interne să copiă de pe acestă declarațiune pe lîngă adresa ce se va face chiaru asta dî în privința taxei asupra vinuriloru, după interpelarea făcută camerei.» La 16 Decembre se comunică ministeriului că consiliul comunale a confirmată licitațiunea ținută la 20 Noembre și se solicită și aprobarea. La 18 Decembre (No. 18,570), d. ministru de interne face cunoscuții primăriei că : «avendu primită declarațiunea înscrisă de la d. N. G. Tetorian, prin care pentru acestă întreprisă oferă suma de 1.600,000 lei și cere a se face o nouă licitațiune, și că, avendu în vedere că primăria supune resultatul licitațiunii de la 30 Noembre tocmai la 16 Decembre sera, astăfel și că în casă d’a se avisa la o nouă deschidere de licitațiune, ară și a se cade în sistemulu căutării în regia a acestui venită. Apoi, în faca acestoru împrejurări, ministerial este pusă în desăvârșită neputință d’a aproba, seă nu, resultatul lucrării primăriei și a consiliului comunale, pene ce mai ântâiă nu se va supune unu tablou exactă, prin care se se arate anume felulă obiecteloră și taxele ce actualminte se percepă de la ele, ce anume sporuri li s’a făcută pe viitorii, și ’n virtutea căreia anume legi comuna percepe acele taxe?» D. N. G. Tetoriană, prin adresarea din 19 Desembre, respunsendă la întrebarea ce i s’a făcută de primărie declară că retrage propunerea ce a fostă făcut’o d-lui ministru de interne, votendu că nu s’a luată că decisiunea definitivă. La 20 Decembre primăria, în urmarea votului consiliului comunale, respunde d-lui ministru de interne și stăruie a cere d’a se aproba câtă de curendă licitațiunea de la 30 Noembre, declinându ori ce respundere pentru pagubele ce s’ară causa comunei prin acestă întârziare. Interpelațiunea d-lui N. Ionidi «deca d. ministru de interne cunosce saă nu că interesele casei comunei Bucurescu suntăreă administrate și că se răsipescu banii comunei.» se discută în Adunarea deputațiloră la 20 Decembre. La 21 Decembre, d. primare cere de la ministeriă a se soma d. Iónidi se aréte abu surile despre carta vorbită în cameră. In dosaru se găsescă mai multe repetiri a acestei cereri. La 24 Decembre (Nr. 18,988), d. ministru de interne înapoieză primăriei atâtă regulamentulă câtă și condițiunile pentru vinderea acceseloră comunei, aceste lucrări neputându fi aprobate, «căci sunt redactate și comentate cu totală altă felă de cum se preciseră în legile cu cari tasele sunt încuviințate.» și totă în acea a zi (Nr. 18,989), ministerial declară că nu pute aproba licitațiunea ținută la 30 Noembre, invitându-se primăria a forma alte condițiuni, și în privința vinuriloră a se mărgini comuna, conformă demisiunii consiliului ministrilor, numai la masimulă taseleră din legea votată la 1871, se publice o nouă licitațiune, și se dea arginte disposițiunî ca de la espirarea contractului lucrătoru, accisele se se caute în regiă». Asupra acestei adrese este notată , supt semnătura d-lui B. Vlădoianu, următorele : «S’a pusă în vederea consiliului acestă adresă, precum și acea cu Nr. 18.988 în ședința sea de la 26 Decembre 1872, și consiliului chibzuită ca modificarea condițiuniloră întreprinderii se se facă în privința taselor, conformă legii pentru mașimulă taseloru comunali întrucâtă privesce obiectele cuprinse în acea lege, bineînțelegendu-se că, în virtutea art. 84 din menționata lege, tasele în ființă asupra obiecteloru ce nu figurază în a jisa lege, suntu mănținute. «Totă-vă-dată consiliulă a decisă ca noua licitațiune pentru darea acestei întreprinderi se se facă de urgință. «Regularea cestiunii regiei s’a amânată pentru ședința viitóre. «In ședința de la 28 Decembre, consiliul afișată Ziua de licitațiune la 15 Ianuarie 1873. «Pentru luna Ianuarie, consiliulu a adjudecată perceperea acciselor asupra d-lui G. Niculescu cu preță de 110.000 lei, după condițiunile și taxele cari au servită la licitațiunea din urmă ținută pentru accise.» Adjudecarea, de care se vorbesce în închiăiarea de mai susă, este făcută fără nicî uă publicațiune, ei numai după nesce oferte ce s’au prezintată primăriei în ziua de 26 Decembre, după care s’a ținută un felu de concurență între ofertanți în ziua de 28 Decembre. La 29 Decembre s’a comunicată ministeriului regularea consiliului comunale, cerându-se aprobarea adjudecațiunii asupra d-lui Niculescu. Ministeriul o aprobă și decide a se căuta veniturile în regim. Consiliul comunale admite pentru licitațiunea de 15 Ianuariă taxele din legea mașimului, și condițiunile întreprinderii, după acele ce aă servită pene la finele anului 1872. La 18 Ianuarie, primăria comunică d-lui ministru de interne resultatul licitațiunii ținute la 15 Ianuarie 1873, pentru terminalu de două ani și 11 luni, începători de la 1 Februarie 1873. Prețulu resultatu este 1,808,000 lei, adică cu 257,000 lei mai multă decâtă celă resultată la licitațiunea precedinte, și apoi, adauge d. primară a jie : «Acestă preță este oferită pentru nescetase, din cari cele mai multe sunt mai scăzute decâtă au fostă anii trecuți.» D. primare se felicită de acestă resultată și cere aprobarea d-lui ministru de interne, fe La 25 Ianuarie (No. 1,396), ministerial de interne aprobă condițiunile pentru venirea acceselor comunei, cu órecari modificări pe cari le comunică primăriei. Pe acesta adresă se vede nota semnată de d. primară în cuprindere : «Consiliulă, în «ședința de 26 Ianuarie, a admisă modificări la acele articule din condițiune cu «mulțămirea ș’a accesarilor».» Prin adresarea din 25 Februarie No. 1,402, d. ministru de interne face cunoscută primăriei că aprobă licitațiunea din 15 ianuariu asupra d-loră Crețianu, Balanoglu și Rosenthal, dorü că : «procedura ținută de consiliulu comunale în privința modificării acceselor,— înființarea unora din nou, nepublicarea loră ș’a ținerea licitațiunii pentru ele, fără d’a avea mai ântâiă uă prealabile autorizațiune a ministeriului— supunând-o consiliului de miniștrii, acesta, în ședința ținută la 22 Ianuarie, a închiriată jurnalul No. 1, de pe care comunică copii.» Acestă jurnală conchide după cum urmeză: «Pentru aceste considerante, și suptne«serva de a se face observări consiliului «comunale ca în viitor», mai ]nainte de a «pune chiară taxele în licitațiune, se ceră «prealabile autorisațiune ministrului de interne, consiliul miniștriloră este de opiniune a se întări venijerea acceseloră». La 7 Februarie, consiliul comunale, în acordă cu opiniunea emisă de advocatură comunei, decide ca contractele pentru veniturile comunale se fiă scutite de plata taxei timbrului și înregistrării,