Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)
1874-04-08
310 ’nvățatură d. Grevy : — Puteți constitui astăzi , dérü nu puteți constitui și ce are se fia după ei. Ele mai adause : — Voiți se prelungiți provisoriul, spre a masca neputința ’n care sunteți și spre a pregăti noui intrige : nu veți isbuti énse, fiindu ca nu puteți ave unitate în scopuli ce urmăriți, pe cândü națiunea este unită în voința iei și v’o aréta în tóte algerie ce face. — Regaliștii s’astupară urechiele și ’ochiseră ochii, întocmai ca copiii carii credü că ’odată ce ei nu mai audă și nu mai vădă, nimeni nu’i mai aude și nu’i mai vede. Acum case desnodămentală s’apropie, și națiunea îi va sili s’au^a și se vétrá. Guvernul va fi silit a se presinte legile constitutivi?, și regaliștii cei sinceri nu potă se trăde pe regele lor, constituindu Republica. Regaliștii retrași, reacțiunea perde majoritatea, și prin urmare Camera de la Versailles va fi silită se constituie Republica séa se se disolve și se vede astafelü drepturile iei națiunii, care dovedesce pe tótu fiua că voiesce Republica și că este unită în voința iei. Lupta este mare, frumosă, ceaa ce faci că tótu omenirea s’a ’ntorsă din nou ochii și anima spre națiunea care ș’a versatü și ’și versă sângele pentru propagarea și triumfală drepturilor omului. Reproducemü urmatórele din edițiunea de diminața a numărului precedinte: t Din afară. — Ministrulu ele justiția din Francia a adresată nă circulară către toți procurorii-generali, prin care ’i invită a-’i semnala orî-ce scrieri de ciiare, cari ară ataca art. I din legea de la 20 Noembre anulă trecută, constituitore septenatului , duratei și puterilor lui. Testul compromisului, făcută ’ntre majoritatea Reichstagului germană și ’ntre guvernă pentru contingentură militară, este celă următori! : «Efectivulă în timpă de pace se fiseză, cu ’nceperea de la 1 Ianuarie 1875, pene la 31 Decembre 1881, la cifra de 401.659 ómeni. «Voluntarii de umană nu voră intra în acestă cifră.» Leomotulă răspândită despre ’ncercarea mare și ale lui Serrano, c’ară fi voită se închiaiă uă arangiamentă cu carliștiî, continue d'a se confirma prin mai multe scriî de diferite sorginți. Oă telegramă din San Pedro de Abcante, cu data 9 Augustă, aretă chiar pe intermediatorele carlistă, generalele Eno, căruia s’a adresată mareșialele Serrano. Don Carlos case a refusată condițiunile propuse. Bandele lui Tristany și Saballs, în numără de vre 6000 mii, se ’ntrunescă la Wich ROMANULUI APRILIU 1874 I ———— și se presupune c’au de scop a se atace Berga. Rămășițele mortale ale lui Livingstone au sosită la Londra în ziua de 13 Aprilie, făcânduli-se mari onoruri de societatea geografică regie. Uă telegramă din Paris, cu data 16 Aprrlie către Jianuid la Turquie anunță că partizanii disolvării Adunării naționale, câștiga terenul. Legitimiștii, de altă parte, declară că drepta va combate organisațiunea guvernamentale, proiectată de d. Broglie. Din Spania nici ună faptă noă de arme. Mișcările armatelor republicane sunt împedicate din causa ploielor. Gazetta de Francfort, adversară a d-lui de Bismark, vorbindă de un artidu alü Gazettei de Magdeburg, prin care se laudă patriotismul și abnegațiunea marelui cancelară, precum și necesitatea presiunei sale în Reichstag, se esprimă in modulă următoră : „Gazetta de Magdeburg vorbește de eventualitatea posibilă a unui spectaclu de teatru, care n’ar fi altăceva, decâtă aparițiunea în Reichstag a cancelarului bolnavă. Arta mediciloră este neputinciosa a’i fice , sculate, iatî patulu și umblă; ea ’să condamnă ancă la cârji și la fotoliă pe rotile. Dora Gazetta de Magdeburg, care nu se ’ndruiesce de nimica, admite că principele de Bismark, îndemnată de celulă seu patriotică, va apare, daca circumstanțele voră cere. Spectaclulă se vede daci: „Ună imperiu care nu póte călări, ună cancelară incapabile a umbla, ș’ună Reichstag prosternată ș’aplecată în două părți. Atunci póte se va ’ndeplini marele miraclu al votării articlului I, și lumea va vedea îndată pe cancelară aruncândă departe cârjele sale, pe cari le-ară putea atenua ca rămășițe în vestiarulă naționalilorăliberali, și alerga, c’mă pasă ușiure și degagiata,la palata, pentru a anuncia că’n fine Germania s’a pusă pe șeal“. Estragemu după Monitorulu oficiale de la 6 Aprilie urmatórele : Cu ocasiunea încetării din viuață a A. S. principesei Maria, M. M. L. S. Domnulă și Domnacă primită din partea mai tuturoră suveranilor străini, ca și de la diferite familii princiare ale Europei, telegrame sau scrisori de condoleanță. Asemenea cercuri, 2 ale cuvintei, d. Zinoviev, aginte și consulă generale alu Rusiei, și d. baronă Haan, consiliu gerante ală agenției și consulatului generale ală Austro-Ungariei, au avută onorea de a fi primiți succesivă de către M. S. Domnulă și 1) Alusiune la întrevorbirea d-lui de Bismark cu nesce deputați din Reichstag, pe care amu publicatu-o în «Românului». am i esprime complimente de condoleanță din partea guverneloră represintate prin domniele loră. ACTE OFICIALE. Monitorele oficiale de la 7 ale curiatei publică mnă decretă domnescă supt No. 669, prin care se rădică d-lui Pavelă Zăgănescu, colonelă în retragere, dreptulă d’a purta semnală onorifică, „ca unulă ce-a fostă reformată dintre oficialii milițian!,“ după propunerea făcută de d. ministru de resbelă, prin următorulă raportă No. 1775 din 22 Martie, 1874. Ecé cuprinderea acestui raportă : Pre înălțate Domne, Colonelul!! în retragere Pavelu Zăgănescu, fiindu reformata dintre oficialiî milițiani, prin decret util din 23 Februariu amilii curinte, și prin acesta perioada dreptul d’a purta semnulă onorifică ce avea, după cum se prevede în decretulu No. 1.057, din 1872, și No. 500, din 4 Martie, 1874. In consecință rogi pe Maria Vostră se bine-voiescă a aproba alăturatulă proiectă de decretă, prin care se propune rădicarea dreptului d’a purta acelă seamă onorifică. Ministru secretară de Stată la departamentul de resbelă, Generată de divinul Florescu. No. 1,775. 1874, Martig 22. Domnitorele a aprobată raportul ministrului de interne cu No. 5259, basată pe jurnalul închiriată de consiliul miniștriloră în ședința de la 3 Aprilie curinte, prin care se încuviințază comunei capitalei a face ună împrumută de șepte liblioaie lei, cu ună spre czece la sută procentă și amortismentă, în condițiunile convențiunii închiriată între comună și d. Dimidale. E co testulă pentru carantine, astăfelă cum s’a promulgată: «Se deschide pe seria d-lui ministru de interne unu credită estraordinară de lei 150.581, bani 50, pentru clădirea a 5 localuri de carantină pentru vitele ce se importă din Rusia pe la punctele ce se vor determina de guvernă. «Importarea aceloru vite nu se va face decâtă prin punctele indicate. «Se crează câte ună poștă de directoră veterinară pe la acele carantine, cu retribuțiune lunară de lei 300, ună guardă sanitară a lei 100 și două servitori a câte lei 60; asemenea se fișeză lei 280 anuale chiăltuiala cancelariei pentru fiecare carantină, 400 lei medicamente pentru vitele bolnave și pentru desinfectarea localităților și lei 600 pentru întreținerea curățeniei în interiorul carantinei, cari în totale, personale și materiale, însumeză pe ană le 7,520 pentru uă carantină și lei 37,600 pentru cele 5 carantine.» D. generale Tobias Gherghely, actualele prefectă din județulă Dorohoiă, e permutată în asemenea calitate la județul Ismailă, în locul d-lui I. Carusi, care va trece la județulă Dorohoiă ; d. Ioan Bilciurescu, secretarul salinelor mari din Vâlcea, este transferată în postură de secretară la salinele Doftana, era în postură de secretară ală salinelor mari, s’a numită Constantină Stavrescu; d. N. N. Prișoîanu este numită în postură de verificator« la casiăria Ialomița; maiorulă Dan Badea , comandantele batalionului de pompieri, s’a avansată la gradul de locoteninte-colonelă la vacanța de comandante ală divisionului de pompiari ală orașiului Bucuresci și comandante ală pompiarilor din a doua divisie teritorială militară, maiorulă Algiu Ion, din corpul de stată- majore, s-a avansată la gradul de locoteninte-colonelă totă în acestă corpii, la funcțiunea de comandante ală pieței din orașial Bucuresci, s’a acordată căpitanului Herescu Ion, din regimentulu No. 8 de infanteria, un concediu de 8 luni în țară, pentru interese de familie, puinduse ’n posițiune de neactivitate, căpitanul Petrovici Ion, din divisionul de pompieri din Bucuresci, se mută comandant de bateria la pompierii orașiului Romanii; căpitanul Condeescu Ion, din regimentul No. 4 de infanteriă, se mută comandante de bateriă la pompierii orașiului Craiova; căpitanulă Benescu George, din regimentulă No. 1 de dorobanți, se mută comandante de bateriă la pompierii orașiului Galați; căpitanulă Strambenu Grigore, din regimentulă No. 1 de infanteria, se mută comandante de bateriă la pompierii orașiului Ploiesci; căpitanulă Caloftenu Ionu, din regimentulü No. 1 de dorobanți, se mută comandante de baterie la pompiarii orașului Focșani; locotenentul Economii Petre, comandantele pompiarilor neregulați ai orașului, se mută comandante de secțiune de pompiari ai orașului Beriadă; locotenentulă Zotu Vasile, comandantele pompiarilor neregulați ai orașului Brăila, se mută comandante ale secțiunii de pompiari ai orașului Bacău; locotenentulă Lăzărescu Nicolae, din pompiarii orașului Iași, se mută comandante ale secțiunii de pompiari ai orașului Botoșani; supt locotenentulă Protopopescu Zonă, comandantele pompiarilor neregulați ai orașului Ploiescu, se mută în secțiunea de pompiari ai acestui oraș ; supt locotenentulă Minculescu Ionă, din pompiarii Bucuresci, se mută comandante ale secțiunii de pompiari ai orașului Giurgiu ; suptlocotenentulă Stănescu Vasile, din pompierii orașului Bucuresci, se mută comandantă ală secțiunii de pompieri ai orașului Pitescu; suptlocotenentulă Bojin Lazără, din batalionulă No. 1 de vânători.Se mută comandante ală secțiunii de pompieri ai orașului Severin; suptlocotenentulă Buiculescu Dimitrie, din regimentul No 7 de infanteriă, se mută comandante ală secțiunii de pompieri la orașul Buzău; suptlocotenentulă Fandelescu Anton, din regimentul No. 4 de infanteriă, se mută în divisionulă de pompieri din Bucuresci; suptlocotenentulă Marin Mihalache, din regimentulü No. 7 de infanteriă, se mută în divisionulă de pompieri din Bucuresci , locotenenta la-colonelă in miliții Condeescu Ionă s’a desărcinată de auditoră pe lîngă guarda orășenescă din Bucuresci. D. Titu Maiorescu este numită ministru ală cultelor și instrucțiunii publice. Informațiuni pentru omenii de șciință. La 1 luni anulă curinte se va deschide la Toulouse a 41 sesiune a congresului arheologică din Francia, supt direcțiunea societății francese de archeologia. Ședințele se vor ține în sala iluștriloru, la Capitoliă, și se vor închide la 6 luni. Congresul va face apoi oă escursiune pânérn munții Pirinei, la Saint- Bertrand-de-Comminges, vechiă cetate romană și capitală a diocesiei. In cursul acestei escursiuni membrii congresului vor visita peștera lui Gourdan, aprope de Montryeau. Societatea va ține cinci ședințe generale și la Agen, în urma întrunirilor de la Toulouse. In primăvara anului 1875 se va întruni la Paris ună congresă internaționale ală șciințelor geografice, la care se vor invita toți geografii și călătorii exploratori din lume. D’uădată cu acestă congresă se va face și uă esposițiune de elirte și alte obiecte geografice, și se vor ă da recompense espuitorilor, cari voră merita. Acestă congresă are de scopă continuarea operei începută de congresul ținută la Auvers în 1871, adică desbaterea tuturoră marelor probleme ce rădica studiul pământului. Uă circulară a președintelui acestei societăți științifice resumă obiectul acestui studiu în modulă următoră ■ ^ „A studia pământul, în diferitele sale aspecte, în constituirea sa fisică, în manifestările vineței pe suprafacia sea, a examina mijlocele cu cari se se mestre și se se represinte sa’i determina raporturile cu tóte corpurile ceresc; a restabili stările succesive ale planetei nóstre în diferitele epoci, ș a regăsi pe solii întipăririle istoriei reconstituită de erudițiunea modernă; a căuta se facă mai espeditive și mai facile relațiunile între popare și a da omului gradată tóta suprafacia locuibilă ; a compara între ele metodele de învățămentă și a uni silințele pentru tru cultură. Daca arh fi fertile, cum sunt de ordinară felinele intertropi- Chic, ară produce de sine acele bogății naturale țărilor solare, smochina, portugala, coco, goyava. Aci nu e nimică și, daca se producă, ceru multă sudare, muncă și udătură. Grâulă, ună mare numero de legume devenite pentru Europe nouă necesitate, nu crescă de rocă. Trestia de sahară și cafeua se pare că isbutescă, desă cultura lorii e mai scumpă decâtă oricare alta, căci reclamă celă mai multă timpă și cei mai mulți hani. Banii casé sunt rari în Caledonia și numai ninele iei nu vor produce venituri pentru colonie: nu numai că esploatarea lorii ară necesita capitaluri, pe cari speculațiunea nu se grabesce delacă a le da, dérü și straturile de aur, descoperite ’n partea de nord, sunt forte problematice, și straturile de ferit, destulă de abundente, voră fi totă de una nefolositóre, pentru că cărbunii de paméntu lipsescă. Poporațiunea indigenă, a cărei cifră se evalueză la 25 sau 35 mii de individe, aparține rasei celei mai netrebnice și prezintă celă mai desgustătoră specimene. Se zice că, de la stabilirea Eurodeailor. In insulă, numărul ălară descresce repede, fenomene normale pe tote punctele globului și care trebuie se să atribuiescă atâtă introducerii vineloră lumii vechi, câtă și mijreceloră íngrozitare cu carn e înarmată în lupta concurenței vitale. Kanakiî— căci astăfelă se numescă acele poporațiuni — se pare că se ferescă sistematică de contactură cu Francesii, carii se plângă de denșii că suntă leneși , nesupuși oricărei civilisațiuni. Ară fi mai justă se spune că că aceste nenorocite ființe n’am văzută civilisațiunea de câtă supt aspectele’ cele mai puțină plăcute. Limbagiulă loră, ună felă de englesescă coruptă, arăta că suntă accesibili pentru interesul comerciale. Trăiescă din pescuită, din orecare cultură de igname și taro, din porci și din câini pe cari’i crescă. S’asigură că, pe lîngă aceste mâncări, adaugă câte uă costiță de oină, gustă care ’nceteză d’a fi neînțelesă, îndată ce se gândesce cineva câtă de slabe producte ofere pămentulă soră natale imperiasei tiranii a femei. Capitala coloniei este Noumea, reședința guvernatorului, a funcționarilor, judiciari, administrativi și militari, centru comerciale, anima și imaginea prescurtată a țării. In acestă momentă Noumea nu e de câtă ună sată cu case de scîndurî, popolată de 1500 sau 1600 Europeni. Celă multă a patra parte din numeral acestora locuitori trăiescă din propriele loră venituri, adică din produsul industriei séu ată comerciului. Restul ă primeșce de la stată, d’ua dată cu salariulă sancționariloră, porțiunea în natură a soldatului în timpă de resbelă. Se nu se crede că acesta e ună abasă, cină nevoiă: viața ar fi peste putință fără acestă ajutoră tutelară, atâtă de scumpe și de rare sunt obiectele cele mai neapărate și alimentele cele mai simple. Spre a’și da sema despre dönsule, trebuie se ved á cineva chiară în persona tîrgulă Noumeiei: nu e năărăciă, ci uă pustietate. Alături c’uă pârechiă de pui, care suntă disputați cu câte 10 sau 12 franci, abia ver fi câte va verze cu câte 1 francă una, câteva litre de pesce, oue cari se vepdă 12 cu prețulă de 7 sau 8 ft. E farte greă se pretindă cineva a spune prețulă ordinară: la Nouméa nu esiste asta ceva. Valorea lucrurilor se suie sau scade cu pași curioși, adi cutare grâne suute índestulatare, mâne nu se daă de câtă cu greutatea aurului. Totulă depinde de la sosirea vaselor, căci totulă vine din Australia, chiară și carnea, chiară și legumele, chiară și pânea, și vaci'!': " 1 sosescă de câtă uă dată pe lună, îmbarcarea englesö pe care statuii o subrvenționeză ca se facă servițiulă de poștă și de calétori între Sydney și colonie (1). Astăfelă tótá viața se concentră în sosirea acestei espedițiuni, care aduce, cu scrisorile și fiarele din Francia, mărfurile din Australia : totulă graviteză în jurul acestui centru , totulă depinde de acestă evenimentă. Uă lipsă, vă ’utâr^iare de câteva zile, amenință colonia cu femete, celă puțină cu lipsurile cele mai înfiorătore. Ceaa ce ease e și mai rară la Noumea decâtă cerealele ordinare, enumerariulă. Motivul e simplu: pe d’uâ parte că nu suntă alți bani în insulă de câtă aceia trimiși pentru salariile plătite de stată, pe d’alta că tóte cumpărările se facă în străinătate și scotă din țară fondurile îndată ce sosescă. Adesea tesaurulă e silită se plátesca în bonuri speciale, de unde resultă că desvoltare anormale a creditului individuale și schimbură directă de serviție se substituie întrebuințării (1) Durata de mijlocii a caletoriei e de 6 zile. Presiulu e la clasa I 250 franci, la cl. II 125 fr. numerariului, ori de câte ori e posibile: a două părechiă de cisme lui 3, bucarie, și merge se bea ’n schimbă de la dănsulă conserve alimentare. O procură saclară lui V, cafegă, și merge se bea la densulă bere pe ié la concurința valorii. _E7 și I, cari nu producă nimică și petrecă lun?, acceptândă ^iua norocasa în care vară merge se iea de la tesaură, aă la D și la C corupturi deschise și cari se voră regula intr’uă $i seü într’alta. Astfelă s’a formată uă curcatura nepătrunsa de socoteli grămădite și n cari numerarială s’aratà forte puțină, eșindă aprópe numai din casele statului spre a merge ’n străinătate. Nimică nu póte dacă ideia mai exacă despre acestă straniă economiă decâtă tabela oficială despre mișcarea comercială a Caledoniei pentru primula trimestru din 1873 Valorea mărfurilor importate din Francia cu nave francese a fost: de 345,000 franci; din străinătate cu nave francese, cu nave străine de 1,127,810 franci, totalele importului 1,472,000 franci. Esportațiunile: produse ale coloniei esportate î n Francia, în străinătate în valore de 137,750 franci. Prin urmare colonia plutesce Australiei, pentru trebuințele vieței sale