Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)

1874-04-08

310 ’nvățatură d. Grevy : — Puteți con­stitui astăzi , dérü nu puteți con­stitui și ce are se fia după­­ ei. Ele mai adause : — Voiți se pre­lungiți provisoriul, spre a masca ne­putința ’n care sunteți și spre a pre­găti noui intrige : nu veți isbuti énse, fiindu­ ca nu puteți ave unitate în scopuli ce urmăriți, pe cândü națiu­nea este unită în voința iei și v’o a­­réta în tóte algerie ce face. — Rega­­liștii s’astupară urechiele și ’ochiseră ochii, întocmai ca copiii carii credü că ’odată ce ei nu mai audă și nu mai vădă, nimeni nu’i mai aude și nu’i mai vede. Acum case desnodămentală s’apropie, și națiunea îi va sili s’au^a și se vétrá. Guvernul­ va fi­ silit a se presinte legile constitutivi?, și regaliș­­tii cei sinceri nu potă se trăde pe re­gele lor, constituindu Republica. Re­­galiștii retrași, reacțiunea perde ma­­joritatea, și prin urmare Camera de la Versailles va fi silită se consti­tuie Republica séa se se disolve și se vede asta­felü drepturile iei națiunii, care dovedesce pe tótu­­ fiua că voiesce Republica și că este unită în voința iei. Lupta este mare, frumosă, cea­a ce faci că tótu omenirea s’a ’ntorsă din nou ochii și anima spre națiunea care ș’a versatü și ’și versă sângele pentru propagarea și triumfală drep­­turilor­ omului. Reproducemü urmatórele din edi­­țiunea de diminața a numărului pre­­cedinte: t Din afară. — Ministrulu ele justiția din Francia a adresată nă circulară către toți procurorii-generali, prin care ’i invită a-’i semnala orî-ce scrieri de ciiare, cari ară a­­taca art. I din legea de la 20 Noembre anulă trecută, constituitore septenatului , duratei și puterilor­ lui. Testul­ compromisului, făcută ’ntre ma­­joritatea Reichstagului germană și ’ntre guvernă pentru contingentură militară, este celă următori! : «Efectivulă în timpă de pace se fiseză, cu ’nceperea de la 1 Ianuarie 1875, pene la 31 Decembre 1881, la cifra de 401.659 ómeni. «Voluntarii de um­­ană nu voră intra în acestă cifră.» Leomotulă răspândită despre ’ncercarea mare și ale lui Serrano, c’ară fi voită se în­­chiaiă u­ă arangiamentă cu carliștiî, con­tinue d'a se confirma prin mai multe scriî de diferite sorginți. Oă telegramă din San­ Pedro de Abcante, cu data 9 Augustă, aretă chiar­ pe intermediatorele carlistă, genera­­lele En­o, căruia s’a adresată mareșialele Se­rrano. Don­ Carlos case a refusată con­dițiunile propuse. Bandele lui Tristany și Saballs, în nu­mără de vre 6000 mii, se ’ntrunescă la Wich ROMANULU­I APRILIU 1874­­ I ———— și se presupune c’au de scop a se atace Berga. Rămășițele mortale ale lui Livingstone au sosită la Londra în ziua de 13 Aprilie, făcânduli-se mari onoruri de societatea geo­grafică regie. Uă telegramă din Paris, cu data 16 Aprrlie către­­ Jianuid la Turquie a­­nunță că partizanii disolvării Adunării naționale, câștiga terenul. Legitimiștii, de altă parte, declară că drepta va combate organisațiunea guvernamentale, proiectată de d. Bro­glie. Din Spania nici ună faptă noă de arme. Mișcările armatelor­ republi­cane sunt­ împedicate din causa ploie­­lor­. Gazetta de Francfort, adversară a d-lui de Bismark, vorbindă de un­ artid­u alü Gazettei de Magdeburg, prin care se laudă patriotismul­ și abne­­gațiunea marelui cancelară, precum și necesitatea presiunei sale în Reichstag, se esprimă in modulă următoră : „Gazetta de Magdeburg vorbește de eventualitatea posibilă a unui spec­­taclu de teatru, care n’ar­ fi altă­­ce­va, de­câtă aparițiunea în Reich­stag a cancelarului bolnavă. Arta me­­diciloră este neputinciosa a’i­­ fice , scula­te, i­atî patulu și umblă; ea ’să condamnă ancă la cârji și la fotoliă pe rotile. Dora Gazetta de Magdeburg, care nu se ’ndruiesce de nimica, ad­mite că principele de Bismark, îndem­nată de celulă seu patriotică, va a­­pare, daca circumstanțele voră cere. Spectaclulă se vede daci: „Ună imperiu care nu póte călări, ună cancelară incapabile a umbla, ș’ună Reichstag prosternată ș’aplecată în două părți. Atunci póte se va ’nde­­plini marele miraclu al­ votării arti­­clului I, și lumea va vedea îndată pe cancelară aruncândă departe cârjele sale, pe cari le-ară putea atenua ca rămășițe în vestiarulă naționaliloră­­liberali, și alerga, c’m­ă pasă ușiure și degagiata,la palata, pentru a anuncia că’n fine Germania s’a pusă pe șeal­“. Estragemu după Monitorulu oficiale de la 6 Aprilie urmatórele : Cu ocasiunea încetării din viuață a A. S. principesei Maria, M. M. L. S. Domnulă și Domna­că primită din partea mai tuturoră suveranilor­ străini, ca și de la diferite familii princiare ale Europei, telegrame sau scrisori de condoleanță. Asemenea cercuri, 2 ale cuvintei, d. Zinoviev, aginte și consulă ge­nerale alu Rusiei, și d. baronă Haan, consiliu gerante ală agenției și con­sulatului generale ală Austro-Unga­­riei, au avută onorea de a fi primiți succesivă de către M. S. Domnulă și 1) Alusiune la întrevorbirea d-lui de Bismark cu nesce deputați din Reichstag, pe care amu pu­­blicatu-o în «Românului». a­m i esprime complimente de condo­leanță din partea guverneloră repre­­sintate prin domniele loră. ACTE OFICIALE. Monitorele oficiale de la 7 ale curia­­tei publică mnă decretă domnescă supt No. 669, prin care se rădică d-lui Pa­velă Zăgăn­escu, colonelă în retragere, dreptulă d’a purta semnală onorifică, „ca unulă ce-a fostă reformată dintre oficialii milițian!,“ după propunerea făcută de d. ministru de resbelă, prin următorulă raportă No. 1775 din 22 Martie, 1874. Ecé cuprinderea acestui raportă : Pre înălțate Domne, Colonelul!! în retragere Pavelu Zăgănescu, fiin­d­u reformata dintre oficialiî milițiani, prin decret util din 23 Februariu amilii cu­­rinte, și prin acesta per­ioada dreptul­ d’a purta semnulă onorifică ce avea, după cum se prevede în decretulu No. 1.057, din 1872, și No. 500, din 4 Martie, 1874. In consecință rogi­ pe Maria­ Vostră se bine-voiescă a aproba alăturatulă proiectă de decretă, prin care se propune rădicarea dreptului d’a purta acelă seamă onorifică. Ministru secretară de Stată la departamentul­ de resbelă, Generată de divinul Florescu. No. 1,775. 1874, Martig 22. Domnitorele a aprobată raportul­ ministrului de interne cu No. 5259, basată pe jurnalul­ închiriată de con­­siliul­ miniștriloră în ședința de la 3 Aprilie curinte, prin care se încu­­viințază comunei capitalei a face ună împrumută de șepte lib­lioaie lei, cu ună­ spre­ czece la sută procentă și amortismentă, în condițiunile conven­­țiunii închiriată între comună și d. Dimidale. E co testulă pentru carantine, astă­­felă cum s’a promulgată: «Se deschide pe seria d-lui ministru de interne unu credită estraordinară de lei 150.581, bani 50, pentru clădirea a 5 loca­luri de carantină pentru vitele ce se im­portă din Rusia pe la punctele ce se vor­ determina de guvernă. «Importarea aceloru vite nu se va face de­câtă prin punctele indicate. «Se crează câte ună poștă de directoră veterinară pe la acele carantine, cu retri­­buțiune lunară de lei 300, ună guardă­ sa­­nitară a lei 100 și două servitori a câte lei 60; asemenea se fișeză lei 280 anuale chiăltuiala cancelariei pentru fie­care caran­tină, 400 lei medicamente pentru vitele bol­nave și pentru desinfectarea localităților­ și lei 600 pentr­u întreținerea curățeniei în interiorul­ carantinei, cari în totale, perso­nale și materiale, însumeză pe ană le 7,520 pentru uă carantină și lei 37,600 pentru cele 5 carantine.» D. generale Tobias Gherghely, ac­tualele prefectă din județulă Dorohoiă, e permutată în asemenea calitate la județul­ Ismailă, în locul­ d-lui I. Ca­­rusi, care va trece la județulă Doro­hoiă ; d. Ioan Bilciurescu, secretarul­ salinelor­ mari din Vâlcea, este trans­ferată în postură de secretară la sali­nele Doftana, era în postură de secretară ală salinelor­ mari, s’a numită Con­stantină Stavrescu; d. N. N. Prișo­­îanu este numită în postură de veri­ficator« la casiăria Ialomița; maiorulă Dan Badea , comandantele batalio­nului de pom­pieri, s’a avansată la gradul­ de locoteninte-colonelă la va­canța de comandante ală divisionului de pom­piari ală orașiului Bucuresci și comandante ală pompiarilor­ din a doua divisie teritorială militară, maiorulă Algiu Ion, din corpul­ de stată- majore, s-a avansată la gradul­ de locoteninte-colonelă totă în acestă corpii, la funcțiunea de comandante ală pieței din orașial­ Bucuresci, s’a acordată căpitanului Herescu Ion, din regimentulu No. 8 de infanteria, un­ concediu de 8 luni în țară, pentru in­terese de familie, puindu­se ’n posi­­țiune de neactivitate, căpitanul­ Pe­­trovici Ion, din divisionul­ de pom­­pieri din Bucuresci, se mută comandant de bateria la pompierii orașiului Ro­manii; căpitanul Condeescu Ion, din re­gimentul­ No. 4 de infanteriă, se mută comandante de bateriă la pompie­rii orașiului Craiova; căpitanulă Be­­nescu George, din regimentulă No. 1 de dorobanți, se mută comandante de bateriă la pompierii orașiului Galați; căpitanulă Strambenu Gri­­gore, din regimentulă No. 1 de in­fanteria, se mută comandante de ba­teriă la pompierii orașiului Ploiesci; căpitanulă Caloftenu Ionu, din regi­mentulü No. 1 de dorobanți, se mută comandante de baterie la pompiarii orașului Focșani; locotenentul­ Eco­nomii Petre, comandantele pompia­­rilor­ neregulați ai orașului, se mută comandante de secțiune de pom­piari ai orașului Beriadă; locotenentulă Zotu Vasile, comandantele pompiari­lor­ neregulați ai orașului Brăila, se mută comandante ale secțiunii de pom­piari ai orașului Bacău; locote­­nentulă Lăzărescu Nicolae, din pom­piarii orașului Iași, se mută coman­dante ale secțiunii de pom­piari ai orașului Botoșani; supt locotenentulă Protopopescu Zonă, comandantele pom­piarilor­ neregulați ai orașului Ploiescu, se mută în secțiunea d­e pom­piari ai acestui oraș­ ; supt locotenentulă Min­­culescu Ionă, din pompiarii Bucuresci, se mută comandante ale secțiunii de pom­piari ai orașului Giurgiu ; supt­­locotenentulă Stănescu Vasile, din pompierii orașului Bucuresci, se mută comandantă ală secțiunii de pom­pieri ai orașului Pitescu; suptlocotenentulă Bojin Lazără, din batalionulă No. 1 de vânători.Se mută comandante ală secțiunii de pom­pieri ai orașului Se­verin­; suptlocotenentulă Buiculescu Dimitrie, din regimentul­ No 7 de infanteriă, se mută coman­dante ală secțiunii de pompieri la orașul­ Bu­­zău; suptlocotenentulă Fandelescu Anton, din regimentul­ No. 4 de in­fanteriă, se mută în divisionulă de pom­pieri din Bucuresci; suptlocote­nentulă Marin Mih­alache, din regi­mentulü No. 7 de infanteriă, se mută în divisionulă de pom­pieri din Bucu­resci , locotenenta la-colonelă in miliții Condeescu Ionă s’a desărcinată de au­­ditoră pe lîngă guarda orășenescă din Bucuresci. D. Titu Maiorescu este numită mi­nistru ală cultelor­ și instrucțiunii publice. Inform­ațiuni pentru omenii de șciință. La 1 luni­ anulă curinte se va des­chide la Toulouse a 41 sesiune a con­gresului arheologică din Francia, supt direcțiunea societății francese de ar­cheologia. Ședințele se vor­ ține în sala iluștriloru, la Capitoliă, și se vor­ închide la 6 luni­. Congresul­ va face apoi oă escur­­siune pâné­rn munții Pirinei, la Saint- Bertrand-de-Comminges, vechiă cetate romană și capitală a diocesiei. In cur­­sul­ acestei escursiuni membrii con­gresului vor­ visita peștera lui Gour­­dan, aprope de Montryeau. Societatea va ține cinci ședințe ge­nerale și la Agen, în urma întruniri­­lor­ de la Toulouse. In primă­vara anului 1875 se va întruni la Paris ună congresă inter­naționale ală șciințelor­ geografice, la care se vor­ invita toți geografii­­ și călătorii exploratori din lume. D’uădată cu acestă congresă se va face și uă esposițiune de elirte și alte obiecte geo­­gr­afice, și se vor ă da recompense es­­puitorilor, cari voră merita. Acestă congresă are de scopă con­tinuarea operei începută de congresul ținută la Auvers în 1871, adică des­­baterea tuturoră marelor­ probleme ce rădica studiul­ pământului. Uă circulară a președintelui acestei societăți științifice resumă obiectul­ acestui studiu în modulă următoră ■ ^ „A studia pământul, în diferitele sale aspecte, în constituirea s­a fisică, în manifestările vineței pe suprafacia sea, a examina mijlocele cu cari se se mestre și se se represinte sa’i de­termina raporturile cu tóte corpurile ceresc­; a restabili stările succesive ale planetei nóstre în diferitele epoci, ș a regăsi pe solii întipăririle istoriei reconstituită de erudițiunea modernă; a căuta se facă mai espeditive și mai facile relațiunile între popare și a da omului gradată tóta suprafacia locui­bilă ; a compara între ele metodele de învățămentă și a uni silințele pentru tru cultură. Daca arh fi fertile, cum sunt­ de ordinară felinele intertropi- Chic, ară produce de sine acele bogății naturale țărilor­ solare, smochina, portugala, coco, goyava. Aci nu e ni­­mică și, daca se producă, ceru multă sudare, muncă și udătură. Grâulă, ună mare numero de legume devenite pen­tru Europe no­uă necesitate, nu crescă de rocă. Trestia de sahară și cafeua se pare că isbutescă, desă cultura lorii e mai scumpă de­c­âtă ori­care alta, căci reclamă celă mai multă timpă și cei mai mulți hani. Banii casé sunt­ rari în Caledonia și numai ninele iei nu vor­ produce venituri pentru colonie: nu numai că esploatarea lorii ară ne­cesita capitaluri, pe cari speculațiunea nu se grabesce de­lacă a­ le da, dérü și straturile de aur­, descoperite ’n partea de nord, sunt­ forte problema­tice, și straturile de ferit, destulă de abundente, voră fi totă­ de­ una nefo­­lositóre, pentru că cărbunii de paméntu lipsescă. Poporațiunea indigenă, a cărei ci­fră se evalueză la 25 sau 35 mii de individe, aparține rasei celei mai ne­trebnice și prezintă celă mai desgus­­tătoră specimene. Se­­ zice că, de la stabilirea Euro­­deailor. In insulă, numărul ă­lară des­cresce repede, fenomene normale pe tote punctele globului și care trebuie se să atribuiescă atâtă introducerii vi­­n­eloră lumii vechi, câtă și mijrece­­loră íngrozitare cu carn e înarmată în lupta concurenței vitale. Kanakiî— căci astă­felă se numescă acele popo­­rațiuni — se pare că se ferescă siste­matică de contactură cu Francesii, carii se plângă de denșii că suntă le­neși , nesupuși ori­cărei civilisațiuni. Ară fi mai justă se spune că că aceste nenorocite ființe n’am văzută civilisa­­țiunea de câtă supt aspectele’­ cele mai puțină plăcute. Limbagiulă loră, ună felă de englesescă coruptă, arăta că suntă accesibili pentru interesul­ comerciale. Trăiescă din pescuită, din ore­care cultură de igname și taro, din porci și din câini pe cari’i crescă. S’a­­sigură că, pe lîngă aceste mâncări, a­­daugă câte uă costiță de oină, gustă care ’nceteză d’a fi neînțelesă, îndată ce se gândesce cine­va câtă de slabe producte ofere pămentulă soră natale imperiasei tiranii a femei. Capitala coloniei este Noumea, re­ședința guvernatorului, a funcționari­­lor, judiciari, administrativi și mili­tari, centru comerciale, anima și ima­ginea prescurtată a țării. In acestă momentă Noumea nu e de câtă ună sată cu case de scîndurî, popolată de 1500 sau 1600 Europeni. Celă multă a patra parte din numeral­ acestora locuitori trăiescă din propriele loră venituri, adică din produsul­ indus­triei séu ată comerciului. Restul ă primeșce de la stată, d’ua dată cu salariulă sancționariloră, porțiunea în natură a soldatului în timpă de res­belă. Se nu se crede că acesta e ună abasă, ci­nă nevoiă: viața ar­ fi peste putință fără acestă ajutoră tutelară, atâtă de scumpe și de rare sunt­ o­­biectele cele mai neapărate și alimen­tele cele mai simple. Spre a’și da sema despre dönsule, trebuie se ved á cine­va chiară în per­sona tîrgulă Noumeiei: nu e nă­­ă­­răciă, ci uă pustietate. Alături c’uă pârechiă de pui, care suntă disputați cu câte 10 sau 12 franci, abia ver fi câte­ va verze cu câte 1 francă una, câte­va litre de pesce, oue cari se vepdă 12 cu prețulă de 7 sau 8 ft. E farte greă se pretindă cine­va a spune prețulă ordinară: la Nouméa nu esiste asta ce­va. Valorea lucruri­­lor­ se suie sau scade cu pași curioși, adi cutare grâne suute índestulatare, mâne nu se daă de câtă cu greuta­tea aurului. Totulă depinde de la so­sirea vaselor­, căci totulă vine din Australia, chiară și carnea, chiară și legumele, chiară și pânea, și vaci'!': " 1 sosescă de câtă uă dată pe lună, îm­barcarea englesö pe care statuii­ o subrvenționeză ca se facă servițiulă de poștă și de calétori între Sydney și colonie (1). Astă­felă tótá viața se concentră în sosirea acestei espediți­­uni, care aduce, cu scrisorile și fiarele din Francia, mărfurile din Australia : totulă graviteză în jurul­ acestui cen­tru , totulă depinde de acestă eveni­­mentă. Uă lipsă, vă ’utâr^iare de câte­va­­ zile, amenință colonia cu femete, celă puțină cu lipsurile cele mai în­fiorător­e. Cea­a ce ease e și mai rară la Nou­mea de­câtă cerealele ordinare, e­nu­­merariulă. Motivul­ e simplu: pe d’uâ parte că nu suntă alți bani în insulă de câtă aceia trimiși pentru salariile plătite de stată, pe d’alta că tóte cumpărările se facă în străinătate și scotă din țară fondurile îndată ce sosescă. Adesea tesaurulă e silită se plátesca în bonuri speciale, de unde resultă că desvoltare anormale a cre­ditului individuale și schimbură directă de serviție se substituie întrebuințării (1) Durata de mijlocii a caletoriei e de 6 zile. Presiulu e la clasa I 250 franci, la cl. II 125 fr. numerariului, ori de câte ori e posi­bile: a do­uă părechiă de cisme lui 3, bucarie, și merge se bea ’n schimbă de la dănsulă conserve alimentare. O procură saclară lui V, cafeg­­ă, și merge se bea la densulă bere pe ié la con­­curința valorii. _E7 și I, cari nu pro­ducă nimică­­ și petrecă lun?, accep­­tândă ^iua norocasa în care vară merge se iea de la tesaură, aă la D și la C corupturi deschise și cari se voră regula intr’uă $i seü într’alta. Ast­felă s’a formată uă curcatura ne­­pătrunsa de socoteli grămădite și n cari numerarială s’aratà forte puțină, eșindă aprópe numai din casele sta­tului spre a merge ’n străinătate. Nimică nu póte da­că ideia mai exac­ă despre acestă straniă econo­­miă de­câtă tabela oficială despre mișcarea comercială a Caledoniei pen­tru primula trimestru din 1873 Va­­lorea mărfurilor­ importate din Fran­cia cu nave francese a fost: de 345,000 franci; din străinătate cu nave fran­cese­­, cu nave străine de 1,127,810 franci, totalele importului 1,472,000 franci. Esportațiunile: produse ale coloniei esportate î n Francia­­, în străinătate în valore de 137,750 franci. Prin urmare colonia plutesce Austra­liei, pentru trebuințele vieței sale

Next